123120406 D D Drasoveanu Teze Si Antiteze in Sintaxa Limbii Romane

7/22/2019 123120406 D D Drasoveanu Teze Si Antiteze in Sintaxa Limbii Romane

1/118

SAPIENTIA Culegere: MRIA CORNEALector si tehnoredactare: NICOLAE MOCANCo!erta: "LA#IMIR NE$OI%CASA #l& r'#ITl'(R) ATI'AS&CI*rS+:M SRI' ,#irector geneiul: "AL-:.TIN TA/Cl0HDITU'RA CLUSIl'M (Director: MCOI..AE MOCANb)

3!! Cl"#$N%&oc%. i%% Uirii* r. I(el : !$+$l,+,!C-- il"r%C LUS-UM -

#' #' #RA/O"EAN

TEZE I ANTITEZEA

IN SINTA1A LIM2II ROM)NECLS3M4556Autorul 7i editorii 8ul9u8esc celor care au s!riinit ;inanciar a!ari9ia acestui a Iulia RA ROMSIL"A & =iliala 2istri9aIPROE2 SA & 2istri9a ME?ECAR PRO#COM SRL & 2istri9aCorectura a ;ost asigurat@ de c@tre autorIS2N: 56 & BBB & 44 & DCopiilor mei, IOANA i MIRONA2RE"IERI4A' a!oFi9ieG ='A'HR'A' ;als@Hreal@ a!oFi9ieGac acuFati


2/118

Oc ocu!ant ,al unei !oFi9ii sintactice sau al unei distan9e li>ere din lan9ul irii0G Ocs ocu!ant su!ri8atGOms o8isi>iiitate 7i o8isi>ilG

( !redicatG(!(tt !redicat alH!redicat no8inalGp( !ro!redicatGp !ro!oFi9ieGpi*p# =!ri8a 7i a doua !ro!oFi9ie dintr&un cu!luGpi' !ri8a !ro!oFi9ie' J8>og@9it@ !e sea8a!ro!oFi9iei a douaG(an !artici!iuG(an !(art adj !artici!iu H!artici!iu adectiiectG ' su>iect di;erit de al celeilalte !ro!oFi9ii dintr&un cu!luG =!ro!oFi9ie su>ordonat@G ce = su>ordonat@ co8!letistantistanti< denu8ind orice !arte de ire cu stantistanti


3/118

Paris'Charles 2all'&in/isti9+e /enerale et lin/+isti9+e

francaise, ed' a +i&a 2erna' 45BD'N' I' 2ar>u 5 semn distincti al s+joncti+l+i 1n lima rom4n5, Jn 2uletin 7tiin9i;ic nr' l&Q !' B5&D'E8ile 2en


4/118

$h' N' #rago8irescu'Mica enciclopedie a fi/+rilor de stil; 2ucure7ti'#' #' #ra7o+istic!+e, Larousse'Der /rosse D+den, Manuhei8 & X(icii & ?iirich';(rieda Edelsieia inta3a /er+n%i+l+i rom4nesc; 2ucure7ti'

lemente de lin/istica str+ct+ral j, redactor res!onsa>il U' Coteanu 2ucure7ti'$h' Enescu'?+ndamentele lo/ice ale /4ndirii, 2ucure7ti'Al;red Ernout =raicois Thoinas' 3nta3e latine, Paris'-


5/118

Louis +el8slea engleF@ 2ucure7ti'"I +o;esi&es pl4ns lin/iiist!9+es et Ia stnict+re de l'enonce, Jn Pliilologica I" nr' Praga !' 45&QD'/t' laco>'Nat+ra s+iect+l+i, Jn LR' 1"III nr; B !' BD5&B4Q'Introd+cere 1n lin/istic5, de un colecti< su> conducerea acad' Al' $raur 2ucure7ti'Iordan lorgu $ramatica limii rom4ne, 2ucure7ti' Iordan lorgu&ima rom4n5 contemporan5, 2ucure7ti'14Iordan et al 45lriinia456-,53 -,+U5 45-,1 -,45 45645MarouFeau45-ung

&aro+sseLa seuLrcManoliuIordan lorgu' "aZria $u9u Ro8alo' Al' Niculescu tr+ct+ra morfolo/icii a limii rom4ne contemporane,2ucure7ti'#u8itru lriinia' tr+ct+ra /ramatical5 a limii rom4ne; .er+l, Ula7i0'#u8itru lriinia' tr+ct+ra /ramatical5 a limii romane; inta3a la7iXalter -ung' $rctmmati cler de+tsc8en prac8e, Lei!Fi'

(etit &aro+sse, Paris'No+ea+ petit &aro+sse, Paris'N' Lascu'Man+al de lima latin5 pentr+ 1n505m4nt+l s+perior, U;' 4' V'&ima rom4n5 contemporan5, a ro8Kn@ de Paul MiclKu2ucure7ti'M' MengeRepertori


6/118

16

Onu45BOche7anu&"asiliu45BPan@ #indelegan 456

45BPerrotPottier-,+45QPu7ca riu45D [uicherat & Chatelein[uirZ456R@dulescu45B645DLiriela Pan@ #indelegan inta3a transforma0ional5 a /r+p+l+i eral 1n lima rom4n5, 2ucure7ti' $a>rielaPan@ #indelegan tr+ct+ri aderiale com+ne c+ cele erale i adjectiale, Jn SCL 111"I nr' B !' &6'-ean Perrot&a lin/+isti9+e, Paris'2e8ard Pottier stemati9+e des elements de relation, Paris'Setil Pu7cariu&ima rom4n5,


7/118

inte%e de lima rom4na, coordonator Theodor +ristea ed' a Ii&a 2ucure7ti'Sorin Sta9i eorie i metod5 1n sinta35, 2ucure7ti'4Stai & 2ulg@r 456DSurdu/@ineanu

/otro!a/uteuTesniereTiZtinTodoran4564 45445Q 45B645B45 45B45Sorin Sta9i 7i $h' 2ulg@rAnali%e sintactice i stilistice,2ucure7ti'Aleandru Surdu&o/ic5 clasic5 i lo/ic5 matematic5,

2ucure7ti'ratat4564 "asiliu E' & $olo!en9ia455"asiliu L'45D 454LaFKr /@ineanuRaport+rile dintre /ramatic5 i lo/ic5; C+ priire sintetic5 as+pra p5r0ilor c+4nt+l+i,2ucure7ti'C' /otro!a $ramatica limii rom1ne, 2ucure7ti'=lora /uteu 1nsemn5ri pe mar/inea an+mitor constr+c0ii /er+n%iale, Jn LR "I nr' B !' 4B&QQ'LucienTesnierelements de snta3e str+ct+rale, Paris'+' TiZtin $ramatica rom1n5, (artea II, inta3a, Ia7i' +' TiZtin $ramatica rom4n5, ed' a IlI&a 2ucure7ti'R' TodoranDespre i s5J 1n /rai+rile dacorom4ne, Jn CL 1I nr' Q !' 45&QD6'

ratat de lin/istic5 /eneral5, 2ucure7ti'E' "asiliu 7i Sanda $olo!en9ia inta3a transforma0io-nal5a limii rom4ne, 2ucure7ti'Laura "asiliuNote pentr+ defini0ia prepo%i0iei, Jn SCL 1I nr' !' 66l&66'Laura "asiliu(5r0ile de propo%i0ie m+ltiple, Jn S$ III !' 65&54'45-,+"endr


8/118

D' D' Sens rela9ional' Co8!ar@8 de ee8!lu sensul su>stantistantistantistantiineJn9eles organiFeaF@ no,ional ideeadera!ort Jntoc8ai ca 8ai sus su>stanti@ doar 8or;e8ul !une !ro>le8a acce!9iei ter8enului ne


9/118

;idel realitatea li8>ii ,unit@9ile ,la niunit@9ile aceluia7i niunit@9i ,r@d@cinaa;iele deri


10/118

#Kctes,!'Q6D Pcrrot !' 4Q4'` ``8or;ologia ser' Ad8iterea unor atare dou@ ni a' co8!ort@Jn !lus o i8!er;ec9iune: conecti >' & JntJlni8 7i JncereJnd sta>ilireacores!onden9elor Jntre disci!linele Jn discu9ie 7i o>iectul lor: dac@ gra8atica este alc@tuit@ din8or;ologie 7i sinta@ 7i dac@ ia nistrac9ie de8iloacele su!raseg8entale 7i de cele cJte' c'0 & tot atJtea !iedici Jn ad8iterea di


11/118

al@tur@ !erechii !re!oFi9ie & caF' inscriindu&se Jn acela7i ra!ort de ina dis!une 7i de c@i leicale:sol%ii a!ar9inpenilor 8tr&un ast;el de caF' ideea de !osesie nu 8aieste Jns@ organiFat@ rela9ional ci este organiFat@ ca sens&not@: J7i ;ac in schi8> a!ari9ia alte doua sensuri rela9ionale: unuirealiFai !rin acord cel@lalt !r8 ;leiune caFualK'#ac@ ;lecti


12/118

trans8iterea unit@9ii de la ni


13/118

ase8enea su!eriorit@9i ar r@8Jne de do8eniul aceleia7i esen9e ar ;i o !seudo!ro>le8@: de ee8!lu ac@uta o su!erioritate Jn con9inutul unui tlecti< de acord al ;a9@ de cel al unuia de acord adectiordonatoare o su!erioritate a sensului ;a9@ de cel al !re!oFi9iei'4 Xald'Q Sau li!sa acestora & !arataa'32

' Q' Ceea ce se!ar@ rela9iile A 7i 2 de C este ;a!tul c@ !ri8ele dou@ o8!ort@ seg8ente ale lan9uluiirii ce sJnt sau !ot ;i Jncheiate Tr@s@tur@ care indiscuta>il din !unctul de ii 7i nueste o>iecti


14/118

D' C@ o unitate rela9ional@ o structur@ T&R&T nu !oate ale dans +ne se+ledimension c(est la li/ne"H; nidi8ensionalitatea lan9ului i8!une a7adar consecu9ia !e lungi8e aele8entelor sale constitutiil la ni0 Ele8ent constituti< al sintag8ei este Jns@ al@turi de T&i 7i R Care

40 constituie co8!onenta esen9ial@ a sintag8ei !entru c@ de la ea e8an@ calitatea de T a lee8elorG#) este o entitate JntrucJt cunoa7te solidaritatea coa9inut&e!resie:0 cel !u9in !rin e!resia ei ocu!@ 7i ea ca 7i T&ii o lungi8e Jn lan9&0 de aceea Jn con;igurarea lan9ului J7i i8!une !reFen9a angaat in consecu9ie 7i R A&R&2&R&C ''' succesiune ale c@rei unit@9i ,nu8ai a7a rela9ionale ,sintag8ele0 deinar al unit@9ilor rela9ionale i8!us de ;a!te necesar 7io>ligatoriu are 0 Considerarea !re!oFi9iei dre!t T al treilea ar atrage du!@ sine o>ligatiaFa c@roraase8enea R&i s@ !oat@ ;i in


15/118

la structurile cu a fi ase8antic !reFen9a Jn lan9 a lui C ca nu8e !redicatiiunile '''0

Q' Situa9ii de ti!ulprima ,A0 tentati5 7) re+it5 ,C0 !entru 8otilarea Jn ro8Kn@ a co8!le8entului direct sau indirect ,aceasta din ur8@' du!@ cu8se 7tie ne9inind de inten9ie0'' Coordonarea' #ac@ su>ordon@rii Ji este s!eci;ic@ unicitatea coordon@rii Ji este !ro!rie8ulti!licitatea ,su>iect 8ulti!lu dar 7i nu8e !redicati< 8ulti!lu co8!le8ent direct 8ulti!lu etc0'Jn acest sens coordonarea este !luri8e8>r@' Acest adeinaritatea !reFent@;iind 7i Jn organiFarea coordonatilig@ &a7a cu8 ar@ta Saussure & la consecu9ie Jn dis!unereaele8entelor constituti tn+ nu8ai o ts#, ci 7i o tc; ,0 Pe cele dou@ !oFi9ii ale T&ilor se a;l@ nu !@r9ile de !ro!oFi9ie sau

!ro!oFi9iile ci lee8ele' ,0 t este unitatea & 7i 8ini8al@ 7i 8ai8al@ & a sintag8icii categoria ei


16/118

general@ care&7i su>ordoneaF@ ca s!ecii 7i !ro!oFi9ia 7i ;raFa acestea reduse la condi9ia lor necesar@dar su;icient@ ne;iind decJt !articulariF@ri ale tL Jn consecin9@ nici !ro!oFi9ia nici ;raFa nu !ot

usti;ica instituirea !e >aFa lor a unor nilJnd cL solFii0,B0 eTs D cTs !osesor ,du>lJnd cL !e7ti0'Not5; &; ele8ent s!eci;ic ni


17/118

' Q' cr 7i cs nu sJnt decJt re;lee ale luiR, etrinsece lee8elorG c este deci conce!tul care e8an@de laR, du>lJnd un c&; ,#es!re o dina8ic@ Jn acest sens Q' 4' Q' 7i Q' Q' dar 7i r@s!uns unui deFiderat ;unc9iile & inclusiordonatele & se utul su>stantiuie &i!@rat sustras ecli!s@rii lui de

c@tre c&L de !e aceast@ !oFi9ie inter!retJnd Jncadr@rile unor ;unc9ii se 8odi;ic@' #e e' Jns-a n5sc+t5n ora%ul ... 6 & anul ''' nu a8 alate de acela7i re;le continens47cs); #e redus la unul singur"eFi #auFat et al' s'


18/118

D' D' CoordonareaHsu>ordonarea cunosc de;ini9ii 8ai 8ult sau 8ai !u9in ;elurite: !rin !lanurile di;eritesau acela7i ale ter8enilor( !rin ;unc9ia di;erit@ sau identic@ a ele8entului ,ter8enului0 ad@ugatQ !rinre!etarea & Jn caFul coordon@rii & a !oFi9iei sintactice,ocu!at@ de un al doilea ter8en0 sau !rin

!resu!unereaHne!resu!unerea unui ter8en de c@tre cel@lalt'D' 4' Ca o tr@s@tur@ co8un@ a de;ini9iilor 8en9ionate se des!rinde aceea c@ toate au Jn ile 8ai !ronun9at sintetice duc aceast@ aderen9@ de cele 8ai 8ulte ori !in@ la aglutinarea dintreRs 7i Ts',>0 Aceea7i aderen9@ !oate ;i Jns@ u7or identi;icat@ 7i Jn caFul unui Rs&conectiordonatoare adul relati< sau !ronu8ele relatiordonatoare adele relaticlasele de conecti


19/118

do8in@ !e%ei- etc',Q0 #o8inarea de care este a aici ,su> C'0 nu o neag@ ;ire7te !e cea de la niordoneaF@: Tr do8in@ gru!ul Rs&Ts' iar Jn@untrul gru!ului Rs ii do8in@ !e Ts'

#' Prin aderen9@ ,7i regi80 du!@ cu8 s&a ordonatei & toc8aidin cauFa aderen9ei'=' Trans8isi>ilitatea lui Rc realiFat@ Jnsea8n@ 8ulti!licitate: su>iect 8ulti!lu co8!le8ent direct8ulti!lu etc etcG Jn schi8> do8eniului Rs Ji a!ar9ine antino8ul 8ulti!licit@9ii & unicitatea !e care ode;ini8 dre!t imposiilitatea e3isten0ei, 1n dependen0a +n+i r, a +n+i al doilea /r+p Rs; s 1n care

Rs sa fie identic c+ +n+l dat ,cu cel dat0'Nota; Peiuru li8itele unicit@9ii !recu8 7i !entru o reFolile7te deci direc9ie' Re nu4'Oserate; O alt@ antino8ie RcHRs !riilit@9i o consider@8 !seudo!ro>le8@G ease !une !entru a!oFi9ie 7i !entru rela9ia !redicatiilit@9i !e care ar b ;eri&o ra!orturile !entru c@JntrucJt nu eist@ un al treilea ;el de R altul decJt Re sau Rs ,un e


20/118

B' 4' Q'Rela0ia predicati5 r@8Jne Jn cu!rinsul su>ordon@rii !entru c@:!lanul a7a nu8itelor transla9ii iect&!redicat are dre!t R ;lectiirile dintre Re 7i Rs sJnt o>iecti0 ca cealalt@ & dindou@ & !articulariFare s@ se nu8easc@ tot sintag8@ coordona9i


21/118

la drea!ta ,Jntotdeauna& ter8enul regiFat & su>ordonat & a;lJndu&se Jn drea!ta acestor conectiele niele nistantistantiire Jntre%ece 7i do+5%eci#,o>9ine8do+5%eci ,N0 l+crea%5,adic@ nu8eral cu stantistantistanti


22/118

continuare:do+5%eci, ca 7i%eci, oameni,N r) P de P ,Ac 6s0neas11mp arat+l copil, tineSJnte8 !rin ur8are de ;a!t Jn !reFen9a leg@turii de la drea!ta la stJnga su>st' & 7de) P su>st' atJtla niut !re!oFi9ional su>stantistantistrac9ia re!reFentat@ !rin , sau concretiFareaacesteia 7de copil), la o adic@ un atri>ut cu con9inut li8itati< & cJt 7i la nistantist' de P nu8eral P de P ad' 7+n /ard de Q metri de 1nalt); Cu alte cuilG cu8 C este s 7i cu8 conecti


23/118

drea!ta'II' RELA%IA INTERPROPO?I%IONAL PRIN A#"ER2E/I PRONME RELATI"E ,&W0Leg@tura de la stJnga la drea!ta la nistantil ">Q conecti< s este ">Q el ;iind cel o8isi>ilGcalitatea sa de s 7i Jns@7i s!ecia su>ordonatei res!ectil 7i nu ">Q sau Jn ee8!lul Q0antici!area !rin i-a gru!ului ">Q con' con;ir8@ calitatea de co8!leti


24/118

' 4' 4' Co8!le8entul direct: 7el se ,Ac0 adresea%5 ceva. ,Ac0 unde oricare din cele dou@ Ac Jleclude !e cel@lalt &se!e cea, cea!ese;

3cep0ii; 40 #u>larea co8!le8entului direct :5l 5d (e el0 ece!9ie la niJn9elegerea !re!oFi9iilorres!ectiordonarea ter8enilor res!ecti


25/118

de ;unc9ie a ter8enilor res!ectiilitatea ordonate0 i8!osi>ilit@9i ca 8ai sus ci alegJnd din su>ordonatele de orice ;el caFulco8!leti9inindu&se succesiunea adou@ rela9ii de su>oirlonare A2 2C res!ecti< unicit@9i Jn succesiune'Pentru situa9iile Jn care o ase8enea su>ordonat@ este Jn i!ostaF@ e!licati0 4 con' lTs' Jn acest caF cele discutate la ' Q' 7i ' ' se re;er@ la situa9ia a0r@8JnJnd ca aici s@ ilustr@8 situa9ia >:4 o conunc9ie su>ordonatoare ,c' s'0 nu !oate guate8 !e dar ins5(!entruc@ aniJndou@ sJnt conunc9ii dar se acce!t@ dar 1n sc8im - conunc9ie 7i ad'

Not@8 Jn su>sidiar c@ acolo unde alu su>ordonat@4 , ''' +nei ned+meriri!e #arescrisorile ;;; e drept c@ a+1mpr5tiat-o) a literat+r5);#ou@ 8ai rar trei !re!oFi9ii 7i un Ts !ute8 a


26/118

a0 J8!reun@ cu !ri8a la co8!unerea !re!oFi9ional@ 7de la, f5r5 de etc0G>0 J8!reun@ cu Ts la alte co8!uneri 7l5s5m pentr+ )u("&a!, l-a+ 1nt4mpinat c+ ?la &uli ani?- se8nul Jntre>@rii acordul lui ,chiar 7i Jn ca%) cu su>stantiiect'4' Jn ti8! ce acordul claselor A:,stanti< &este in ulti8@ analiF@ tot no9iune'Q' Co8!arJnd situa9ia s' N' &Np" cu cele constatate su> 4Q se adaug@ & !unJnd in !lus la Jndoial@acordul & un ;a!t !ur gra8atical'SJnt 8ai 8ult sau 8ai !u9in ;recstantiiect eist@ cu8 s&a ilitatea ,realiFat@0 adecalaului de gen 7i nu8@r Jnsea8n@ ca nici atunci cJnd acest decala li!se7te cJnd adic@ aiectul Jl genereaF@ di;eren9ierea caFurilor Jn caFuri 7i : caFurile se 8ani;est@ Jn clasele AUcores!ondente no9iunilor iar caFunleQ in clasele AQ cores!ondente notelor de unde tre>uie eclussu>stantile8@ se reducela do


47/118

ca+%a), neeistJnd& cel !u9in Jn li8>a ro8Kn@ & rela9ia s' N' s' N' decJt Jn ur8@toarele4 Pentru discu9ia de ;a9@ nu intereseaF@ calitatea de caF'Q Paralelis8ul dintre aceste dou@ ;unc9ii nu este Jn general cu8 se a;ir8@ ,c;' $A' 45 ' reala a!oFi9ie 7acetifactori, ade5rata #au, a+ determinat;;;);Toc8ai !e acestea le 7i re9ine8 ca !e unele care !er8it !relungirea !aralelis8ului dintre atri>ut 7inu8ele !redicatistantiilit@9i ;leionaleG unde nueist@ ase8enea i8!osi>ilit@9i' Jn locul no8inatiil !rintr&un genitistantistantitanti' aceti factori !5nt ca+%a ,N0'#o a' a9ine8 schi8>Jnd ordinea: ca+%a o constit+ieaceti factori, JncJt ele a constit+i, a repre%enta, nici ca su>stituente ale lui a fi, nu sJntco!ulati


48/118

D'4' I!ostaFa ;leional@ se J8!arte Jn dou@ su>&i!ostaFe: CS 7i C ,il la unul rela0ional, c@ruia categoriile res!ecti' contractare Jntreru!t@ S sus!endat

II neangaat Jn t; ,Jion&T0

4' Enun9a' nestructurat p 8ono8 no8

>' clat

>' incidental ne8arcat N ecla8atiui ca acestora s@ li se acorde statut de e!ri8areliterar@'

e0 acordul ,Y0(: nici =A dar nici RA nu se acord@'=A' Jn cursul declin@rii ter8enului ei regent =A r@8Jne i8o>il@ Jn N 7cifra Fece H a cifrei Fece0 din cauFai8!osi>ilit@9ii 8en9ionate la d0'RA' Pasi>il@ de a ;i considerat@ ca acordat@ nu este decJt RA su>stanti t; atri+ti5 cu!rinde8 atJt t-ele cu atri+t, cJt 7i cele cuNp 7i cups, 7i acestea din ur8@ ;iind totatri>uteQ&atri>ute Jn !reFen9a ului:Np, Jn !reFen9a lui a fi ase8antic ,co!ulatiut Jn!reFen9a celorlalte e toate trei alc@tuind un siste8 &ast;el t r i a d i c & al deter8inan9ilor su>stanti0 Aici la ,Q0 ca r, NS este Jn !oFi9ie s!eci;ic@ doar Jn ra!ort cuNp, JntrucJt du!@ cu8 se 7tieps se

su>ordoneaF@ 7i unui Ac( sau Ac iar atri>utul oric@rui C sau C'4 Aici !oFi9ie cu sensul de !arte de !ro!oFi9ie' ,"eFi $u9u&Ro8alo 456 !' 4D5 7ipassim;)Q "eFi 7i Pan@ #indelegan 456 !' 4 7' u' unde Np 7ips sJnt cu!rinse su> denu8ireaAtri+ti;-44c0 N ! 7i E ! s e!ri8ate !rin su>stantistanti


50/118

(reci%are; Jn clasi;icarea !ro!us@ nu a8 are ,ila ;or8ulare ast;el a criteriilor solut JntJlnit@ Jn Nedioglu este discuta>il@ ,


51/118

interec9ii !ro


52/118

caFul !oate ;i identi;icat'' Q' ReFolaF@8 !e a n a 4 o g i a cu structuri din li8>i care4 Pentru ee8!le stantiordona9i"'& !oF' I' le-, ocu!at@ de un ct; direct; Ac ,


53/118

Osera0ie; Conco8itent nu esie in contradic9ie cu secundGsec+nd caic iect 7i ca+%a caNp din aceti factori sint ca+%a sJnt in N (' res!ec8N''Osera0ie; R@8Jn Jn a;ara Jntregii discu9ii structurile cu a constit+i, a repre%enta, JntrucJt Jn ciuda su>stitui>iiit@9ii cu a fisu>stilui>ilitate in !lan se8antic & ele res!ecti0 ori acestHGY este pe ;lectiilit@9ii sale cu stanti


54/118

su>stantiiectindirect: Jn ti8! ce atri>utul ,!re!oFi9ional0 cu !re!oFi9iape 7s+p5rarea!e el, inidia (e !u##e!ele- ocu!@!oFi9ia o>iect indirect atri>utul acuFatiut o > i e c t i < & d i r&e c t'

' D' A8>ele construc9ii cupe ,cu ;lectistantiii ro8KneG de!e ur8a ei de ee8!lu sintaa & a li8>ii ro8Kne & trage un i8!ortant ;olos: circu8scrie ca 8odalitate de construc9ie co8!le8entul direct!ersonal se!arJndu&l de toate celelalte co8!le8ente construite cu ! r e ! o F i 9 i ape 7i Jn !ri8ul rJnd de co8!le8entul indirect!ersonal cu s;erele c@rora alt;el cea as'


55/118

iectul 7te 5d f+nd UtuVs5n5toas5N0 du!@ o8iterea l+i fiind, se !roduce un t r a ns ; e r de acord calitatea de centru !reluJnd&o teL doil@

,re0inserarea lui H 7Tte 5d t+ s5n5toas5), ,>0 li8>ile care deose>esc 7i !rin e!resie Ac' de N' : te ideo sana8G Jn s!riinul ideii acestuitrans;er ad@ug@8 ,c0 aio8a: cJnd ,dac@0 un adectiiectul c i r c u 8 s t a n 9 i a 4 e 4 o r' N !er!etuat din structurile de >aF@ !e careacestea Je re!reFint@ acelea7i Jn toate 8 o 8 e n t e 4 e: I circu8stan9ialaDin moment ce UeaV era ( a fostanterioara ! adoptata - F Q contragerea gerunFial@Anterioar5 ! 7Odat5) adoptat5 f+nd UeaV le/ea ;;;-F o8iterea luifiind, Anterioar5 I EOdat5) adoptat5, le/ea ;;;Not5; #in !unctul de 0 contragereaQgerunFial@ ,Jnfiind) P reducere ,la H( BHB( H(0'#eose>i8 deci contragerea & legat@ de 7i li8itat@ la celelalte 8oduri ne!ersonale & de reducere ca 8o8ent ce ,ine de sintaa!artici!iului ca 7i de a adectistantiiri de sens utul circu8stan9ial e' Dirat '''' $ri/ore ;;; r5sp+nse ;;;;40 !entru ca res!ectiut:,a0 nici Ad' nici Part' 7mirat) nu se acord@ cu su>stantiiect !er!etuat@ din structura de >aF@ J8!iedic@ Jnlocuirea !oFi9iei !redicat cu cea de atri>ut atJt(art cit7iAdj continuJnd s@ de9in@ !oFi9ia !redicati


56/118

adectiloc@ri 7i inconsec@ rela9ional ,un R0 ,c0 care su>ordoneaF@ su>stantiiect !ro!ria&i r@d@cin@ 7s-, es-, f+-)L alt;el s!usnici a fi ase8antic nu leag@ !e ,alt0 cinestantiuie !e sine Jnsu7i acestuia seconstituie adic@ singur in&tr&o ;unc9ie cea de !redicat al: este o unitate 7i nu o su>unitate'ReFu8Jnd cele de su> Q' 7i ' negarea diateFei !asiiectul elor es!ectiire de Jnsu7ireAdj; ,8ai 8ult sau 8ai !u9in0 !er8anent@ inerent@'Ti8!urile !eri;rastice arhaice 7i regionale am fost mers $A 45 I !' QBQ nu intr@ 444discu9ie !artici!iul din structuralor ;iind cel inil' QIordan 45B !' &B''co8!ati>ilitatea JncaFulunoradi8ie aceste e nu este a>solut@: ea se rea s(irit+al4;44

"ER2 A#-ECTI" &O SINTA$M INE1ISTENT

D' D' Pro>le8a & con;ir8area sau in;ir8area a;ir8a9iei din titlu & este ne d@8 sea8a de o i8!ortan9@ 8are dac@nu toc8ai !rin ea Jns@7i !rin i8!lica9iile 7i consecin9ele ci ,


57/118

rela9ionaleG,Q0 acce!t@rii sau nu a !redicatului no8inal cu re!ercusiuni !riordoneaF@ ,su>iectului0 !e altcine


58/118

s@u a!clJnd Jn loc de asta la ter8enul de s8>iose ` c@ruia nu&i !ute8 recunoa7te iose !' 6 i 4 7i 4'04 este !e !landidactic util@ Jn !re


59/118

recuno7tea acestor e eclusi< rolul de co!ul@Q'O recunoa7tere ca ;unc9ie de sine st@t@toare a ului o i8!lic@ ne8ilocit ru!erea nu8elui de :& +ans $linF !ornind de la ideea !redicatului de%memrat, denu8e7te nu8ele !redicati< no8inatiil@ cu su>stantiil@ cu ul # care nu8ai cJnd el a!are Jn cJ8!ul structurii descrise aici se su>ordoneaF@ului 7el mi-e frateQ),el" e


60/118

A 1nsenina din "enfant" 1nseamn5 "copil" o;er@ o situa9ie asi8ila>il@ cu a lui constit+ie 7i nu cu a luis1nt, sensul s@u ;iind tranFiti


61/118

d(aouter ''' ((G ca su>stanti< adj+nct l&ar ;ace de !risos !e element, iar !rin !re!oFi9ia ad ar ecludere;lectarea


62/118

$A 45 II n ' ( \

Acela7i este dat cu aceea7i a0 se scad de la er, JncJt0 nu eist@ e ale !unerii !e acela7i !lan sau e cu dou@ no8inatiordonate cu antecedent ,corelati


63/118

7i la co8!le8entele indirect de cauF@ de rela9ie 8ai !utJnd ad@uga atri>utul adecti0 uniuie s@ consider@8 ca ,anterior0 dat@ RQ,2C0 care du!@ ce deili ci 7i disocia>ili sau 7i una 7i alta:,a0 Jn $A 45 I !' Q6 nu se ia o deciFie: Peri;raFele cu i8!er;ectul de ti!ul aea s5, tre+ia s5, +rma

s5, considerate ca u n i t @ 9 i Us!' 8eaV e!ri8@ U'''VG i8!er;ectul de aici Jns@ considerat iFolat Us!' 8eaV e!ri8@U ''' V' Adic@ dou@ !osi>ilit@9i ,Y0: Jn !ri8a un aea nedisociat su>unitate nepredicatiL Jn a doua un,acela7i0 aea disociat iFolatpredicati; La rJndul s@u ;a!tul c@ discu9ia se !oart@ su> titlulImperfect+l ,!' Q0tri8ite la un aea disociatpredicati;,>0 Jn alt loc il nepredicati U ''' C e8 la concluFia !ractic@ de interes didactic c@ Jn analiFa sintactic@8iauiliarele nu tre>uie des!@r9ite ; ''' V 7an; cit;,!' 40' Jn su>sidiarrnd ne !er8ite8 s@ o>ser


64/118

disocia>il o JntJlni8 a;ir8at@ de Coteanu: U ''' - este !redicat cu o>iect direct(' Autorul 8oti


65/118

8anualelor de gra8atic@ clasele "&"I4I'4. Se&iauiliar sau auiliar Y Jn studiul citat emia+3iliarele ;;; -studiu c@ruia Ji dator@8 Jnsu7i conce!tul de e se8iauiliare &structura aeam 7s5) ;igureaF@ su> dou@ sensuri 8odale: ,a0 necesitateae' 8orea& s@ & )u#p1n5 1n c+tare de loc 6 ;;; B,!' 64 7i ,>0 cae8ent constituti< al unor construc9ii cu 0 ;iind altul decJt al celui din ,a0' S!re a do


66/118

2In ;A45 ;oarte a>stract ,I !' QD0'4necesitatea'' Q' Concl+%ie ,la '0' Tr@s@turile de 8ai sus ale luiA, antoni8ice cu ale lui B a!ar9in Jn strict egal@ 8@sur@tuturor 8e8>rilorA, ca note co8une 7i esen9iale acestora JncJt

,a0 dac@ JnAl a aea este incontesta>il 7i necontestat auiliar ,gra8aticaliFat atranFitiunitate aunit@9iiAl), atunci nici JnA# 7i nici JnAQ el n+ este c+ nimic mai p+0in a+3iliarL di;eren9a de ti8! are 7s5) Iaea 7s5) I a aea 7s5), di;eren9@ e c 4 u s i < @ nu are cu8 schi8>a sau 8@car in;luen9a acest statut dea+3iliar, du!@ cu8 nici la un !redicati< sau la unul se8iauiliar o ase8enea di;eren9@ nu i&l !oate schi8>a',>0 Ca auiliar el creeaF@ sau !artici!@ la crearea de categorii gra8aticale Jn caFul nostru ti8!uri ast;el c@dac@Al este ti8! gra8aticaliFat a>solut4 atunci 7iA# 7iAQ sJnt tot ti8!uri a>solut gra8aticaliFate: trei ti8!uricu auiliarul a aea 7i nu nu8ai unulAl, un su>siste8 triadic al ti8!urilor cu a a e a P conunctiile atingJnd ocul de cusolutA# este +n trec+t 7perfect) posterior, iarAQ & un iitor

posteriorL dac@ luiA# i&a8 Fice ca Jn gra8atica engleF@ iitor 1n trec+t, atunciAQ este un iitor 1niitor;,>0 Ca antino8 al mai m+lt ca perfect+l+i, A# este mai p+0in ca perfect+l, iarAQ, ca antino8 aliitor+l+i anterior sau iitor+lII, este ca la ,a0 tot un iitor posterior, un iitor III;,c0 Prin cores!onden9a cu ti8!ul de !e aa o!us@ dac@A# este mai (+fin ca perfect+l, AQ este mai

p+0in ca iitor+l, du!@ cu8 iitor+l anterior, cores!ondent al mai m+lt ca perfect+l+i, este mai m+ltca iitor+l;Not5; Cele 8ai 8ulte denu8iri tre>uie Jn9elese ca eli!tice de 8en9ionarea ter8enului la care se ;ace ra!ortarea' Ast;el acestedenu8iri ne a!ar ;ie con9inJnd !leonas8e 7iitor posterior, perfect anterior), ;ie contradic9ii Jn ter8eni 7trec+t posterior,iitor anterior, iitor 1n trec+t); Pentrupoterior,f5c+0i" _< "'" >"" s>fac' cmde f5c+t) are un aceast@ denu8ire !utJnd s@ intre nu nu8ai A#, ci s i8!er;ectul ,Jn condi9iile ar@tate la B' Q' 4'0' Cit !ri


67/118

iguit@9ile nu sJnt ecluse: e'+ 10i oi citi +cata, iar t+


68/118

Concl+%ii ,la l& '0' 40 #iscu9ia de 8ai sus !ro!une !entru Cordonate du!@ criteriul constr+c0iei, C H caracteriFeaF@ ti!ul de su>ordonate

conunctiordonatele conj+nc0ionale, cu cele relatie ,con;undateJnc@ culdentitateadecon9inut dintre ,a0 7i ,>0 nici o o!oFi9ie ca assu8e &Ind I non& j ,#u>ois s'


69/118

' Q' Q' 4' Aceast@ solu9ie !roduce & ne d@8 sea8a & derana8ente Jn cu!rinsul listei de conunc9iico8!use 7f5r5 s5, ca s5, dec1t s5 etc; ); Contradic9ia dintres5 8or;e8 7i conunc9ii co8!use nuse aterea de ;a9@ Jn ciuda >ogatei

>i>liogra;ii a !ro>le8ei',a0 "er>e ca a 1ndr5%ni, a p+tea sJnt taate' Jn #E1 ca tranFitionctiordonate' i anui]&necircu8stan9ial'46QHHH& ciin

r(t@ iect nu este oare nea


70/118

sintactic@' IntJlni8 res!ectiiri ct dirsi ct indir necunoscJnd una ;a9@ de cealalt@ note distincti


71/118

' Q' 4' Q'(rolema +nei den+miri delimitatie a ;eno8enului ,a0 Ter8enul re/im nu este deli8itati0 Pentru indi c . tran% cu #&ul 7i cu(rep r a r5sp+nde ,e'&+i i-a r5sp+ns la 1ntreare, iar mie, n+), a re%ista, aori, ;;;' ' II . atran% a dormi, a e3ista, a m+ri, a p5c5t+i, a pleca, a p+tre%i, a tr5i, ;;;

,#es!re un ocurent a p+tea s5, a 1ndr5%ni s5, claseG ee8!leG 4(D-ul !osesi< Ia 7Ki-a adormit copil+l)L cu. Ic 7teoria 1i consta 1n ;;;)L cu . a c 7mi-am oin+it copil+l c+ ;;;)L cu . II 7i-a m+rit pisica)L ,40 #&uletic, cu . Ia 7mi 0i-l primi c+ ;;;)L cu . I> 7mi 0i-l lipsi tocmai de ;;;) cu altele & 8ulte crea9ii s!ontaneG ,4(0Oul intern, cu . Ia 7a isat +"'is ;;;)L cu "+ 7a dormi somn ;;;)L,Q0 !ot coeista cu un Ct!O de construc9ie identic@G ee8!le: #&ul esnF7f-a adresat l+i 1ns+i scrisoarea)L #&uletic 7mi 0i-l d5d+ altc+ia)Llmern7cartea m-a costat HX lei);

466#; CaDet acuFati


72/118

7i deloc conunc9ieG c0 cerut cu necesitate de unele . a ineoi, a inten0iona, a 1ndr5%ni, a preconi%a, a prididi,a p+tea 7' a'G d0 ca unul care uneori r@s!unde la Jntre>area ce; ,e' Jn(ot s5 sp+n, "Ce pot@") este considerat &8ai ales Jn !ractica e!licit sau su>Jn9eles & dre!t argu8ent !entru (tranFiti0s5 in5, l-a oli/at ,I ac0Min5L atept ,Ia0s5 in5L!este tot S0 S0 nu este !ro>ant

!entru . cuAc-+S, nici cJnd r@s!unde la Jntre>area ce@' ' =unc9ii de;iniri' ' 4' S


73/118

care le denu8i8 du!@ Oc l_r de;initorii & !oFi9ia acuFati0 Aceea7i !ro>le8@ 7i aceea7i solu9ie 7i Jn structuri cu8 sJnt: ,40Mie creioanele 1mi tre+ia+ s5 fie ineasc+0ite ;;; sau ,Q0 .a/oanele +rma+ s5 fie ataate ;;;

Osera0ie; "ariantele & ere ,o!9ionale0 & cu singularulMie creioanele 1mi tre+ia s5 ;;;; .a/oanele+rma s5 ;;;; considerate ca singurele literareQ sJnt de&a dre!tul c u 4 t i s 8 e de 8@ri8ea hi!erur>anis8ului ,aici sintactic0Gnu se 8ai JntJlnesc decJt acolo unde eist@ inten9ia de a etala cuno7tin9e de gra8atic@'B"&ul din ,40 nu estes+iecti5, din cauFa lui creioanele, 7i nu este ct indir, din cauFa lui mie 7i din cauF@ c@nu su>stituie un Ct (repL Sele el re!reFint@ o completi5 ne+tr5;4 Ca . cu dou@Ac, le ad8ite8 cu ece!9ia lui a e3amina,!e cele din $A P& W(` A;ir8a9ia Clasa construc9iilor cu o>iectsecundar este Jn realitate pai larg@ decJt ceea t indic@ gra8aticile curente ,Pan@ #indelegan 456 !' QD0 7i lista elor cudouaAc ,!&BB0 Jntre care ;igureaF@ 7i a c8estiona, a dasc5li, a informa, a implora, Jn a>sen9a un !ro>e 7i argu8ente nu sJntcon


74/118

ia0 6Ct dir ^Z Ct ac+%atial&&&&&&&&&& ct nro-ac+%atialaL,>0 6Ct indir -B Ct datial&&&&&&&&&& ct pro-datia@Lici 6Ct l@rii Ct-ului acuFatistanti< pe care P l!o!i!le P ulG e' ele+l pe care l-a d+r+t picior+l, cartea pecare o am a+t-oL Jn schi8> T sol+0ia pe care o 1ndr5%nesc, >prolema pe care o pot', T1noiala pecare o consimt, Tcartea pe care mi-o tre+ie;B' 4' 4' n .!ro>le8atic din !unctul de


75/118

$$JJ Criteri"l -Criteri"l 4 Tri&er8o%le

ERSi

IMERS

/i&er8o%le $

Ui&er8o%le 8Gl. i. -

Q' Cu8 8 structurile cu ele de 8ai os Sante !entru regi8ul ului' Sunse8atic ea este o e3plen5;carese co aee8P(u nu este !redicati9inut este nu8ai ce r@8Jne du!@ps; ( atlasernantic ;@r@ ca su!ri8area acestuia s@ ai>@ totdeauna ca reFultat un46un 8oti< de ordinul !ro!riet@9ii: lier este i8!ro!riu a se a!licafapt+l W ,er sauneli>erG lier este de do8eni atit+dinii, aceasta ertatea itorului de a o!ta !entru o anu8it


76/118

ei ;@r@ a o ;ace nu8aidecJt Jn nu8ele li8>ii literare'' 4' Purt@8 discu9ia alegJnd ca !unct de s!riin cu!lul de ee8!le:A' .a/oanele tre+ia s5 fie ataate;2' .a/oanele tre+ia+ s1i fie ataate';Not5; Ca Jn Jntreg articolul' A' Jnsea8n@ il 8ai sla>@ 7i !roduce structuri neacce!tate de li8>a literar@',c0 Cu structurile A' se !oate c@dea Jn cultis8 sintactic un cultis8 de graanis8uJui sauchiar a agra8atis8ului 7/reelile tre+ia rec+nosc+te);' A!lic@8 cele de 8ai sus la ele a tre+i 7i a +rma; Li8itat la Fona uie 7i S0 !oF'N-+lm nu schi8>@ organiFarea structurii: e' ,0Noi a tre+i H .a tre+i noi ii plecam mt1i;

III "N P P "; Cu structurile de acest ti! sJnte8 Jn Fona .o e' ,50' A'Amele tren+ri tre+ia I2' tre+ia+ s5soseasc5 la aceeai or5; In A' : iectul lui tre+ia+L Sil@ !entru nota ei de autenticitate


77/118

I" "N P P (art" sau j (art P N" e' ,4D0Re%+ltateletre+ia+ erificate sau e ,440 re+ia+ erificate re%+ltatele; PoFi9ia

M-i aici nu schi8>@ organiFarea structurii' "aloarea:(ersL (art esps, unul o0in+t,!rin su!ri8area luis5 fie,dintr&o co8!letiordonate sJnt li>ere s@ ai>@ su>iectul la un nu8@r sau altul indi;erent de nu8@rul"6ului regent' Jntr&i0 ase8enea stantiligatorie !e >aFa a treiargu8ente: ,a0 a ;ace a>strac9ie defapt+l ar Jnse8na ca acceptat s@ ;ie un,H inil( or' un ase8enea(art nu eist@ decit Jn !aradig8eleale 7tiute & !er;ectul co8!us eicG ,>0 acceptat este ca !este tot 8aisus un(art la A singular 8asculin & or du!@ cu8 se 7tie Jn construc9ia!asilig@* un9n sai o!oFan9i care dac@ au alte categorii decJt 8asculinul singularMntnesu!ri8a>ili le' tre+ie acceptat5 ideea c5 ;;;); In structura I"'rea iui a tre+i esteImpersL (art, ele8entul la care se reduceciect Jn su>iectiligatoriuladrea!ta(art;Osera0ii, ,a0 Jn a>sen9aM fapt+l, atri>uiie;!rin glisare ocu!ind adic@ distan9a no8inali0 Structura I" ,e' 4'0 este identic@ cu cea de I"' e' 7S#S cu ' ca singularul iuifapt+l din , 4 scoate structura ac su> `( -(

acce!ta>ilitatii' `` c-Se su>Jn9elege un ee8!lu a3 fa+nii tre+ia W ( _(a(a re!reFint@ o alt@ organiFare descris@ Ia I"' e' ` lO'i si i i :'lFlai

"j su!in tar@ !re!oFi9ie: e' 7l)re+ie ac0ionai rapiKp "aloarea:Impers su!inuicontragere a su>iectiiectiuin9are ocaFional@ 8i este conse8n( #E1'-,4rile din e' ,50Noi ! .oi +rma s5 ;;; se asi8ileaF@ ee8!lului` sus si ee8!lelor ,0 de la a tre+i 7Noi I .oi a tre+i s5 ;;;); ,0 de 8ai `Y '

' ' '' '''Inilitatea de !ersoana 7 nu8@ra lui a +rma, din ,50 nu o


78/118

in II a +rma este deci !redicatiordonatele su>iecti


79/118

ar@tJnd compatiila>> , incompatiilit50ile 8odului cupers;1. 1. 2. Per!onale Ki (re)i#ati$e. Cunoscutele clasi;ic@ri ale 8odurilor arat@ c@ acelea7i care sJntpredicatiesJnt 7ipersonale, care sJnt nepredicatie sJnt 7i nepersonale; Cu reFerele BHG reFulta eadi;eren9a nu se !oate e!lica decJt !rinpers, a>sent@ Jn t ,a0 dar !reHent@ Jn t ,>0' Jnsea8n@ cpers, 7i nu nr,este cea care cere ,nu s!une8 i8!une aFa acestei !ree8inen9e la # .o8 re9inepers, acolo nr tu nese8ni;icatiuie di;eren9iate & Jn c' g'

prime 7pers H P nr H), W T tate Jn I, 7i c' g'sec+nde 7pers # P nr #), 8ani;estate Jn ul;inii&Osera0ie; S!re deose>ire de nr H, care are tlectiire depers 7pers #); care' dac@ este alta decJt cea i8!us@ de S ;ace ca ;unc9ia de ( s@ dis!ar@ sau

alt;el s!unJnd -( s@ se deterioreFeG ,c0(ers # nr # realiFeaF@ 7i e!uiFeaF@' Jn t discutat@ inerenta: 8odurile se art@ ina;ara inerenteiG ,d0 ca relatam corelati al S&ului' P&ului tre>uie s@ i se ;or8uleFe oDef Jn consecin9@ cu!rinFind adic@ 7icorelatul'Det!e carepers # &r nr # o !er8it Jn ti8! ce mod+l, ;iind str@in SH&ului' nu o !er8ite'4' ' O dat@ sta>ilite c' g' definitoare, logica i8!une !reFen9a eclusiaFa acestei teFe al@tur@8: ,a0 orice t e>>inar@QG ,>0dat@ ;iind e!ri8area lor desinen0ial5, pers 7i nr nu&7i schi8>( natura calitatea desec+nde, pers # nr #, nici Jnele i8!ersonale iar casec+nde continu@ s@ le !resu!un@ !e celeprime dac@ 7i Jn ro8Kn@ ar ;i o>ligatorie;olosirea !ronu8elui !ersonal a8 Fice 7i noi & nei; 7ploaia) plo+5 & el plo+5, ca Jn Sat'*+piter tonans - *+pitertonat sau ca Jn ;r'II ple+t, adic@ Jn ro8'D+mne%e+ 6face s5Bplo+5;4' ' 4' 'Def A ur8@re7te s@ concentreFe e!licit sau i8!licit ur8@toarele tr@s@turi: ,a0 s@ con9in@ undefiniens /ramatical ,0 S@ con;ere ast;el acord+l+i statutul cu


80/118

7i


81/118

HHH Se diile Jn a'(-( lat+rii' pers # este aici !reFent@ Jn structuraului cu con9inutul nresia sa' >'(ropredicat+l'; ca transformat+lJ, adic@ ul la W nFiu 7i in;initi< caocu!ant al !oF'( Jn contragerile res!ectire B&ul este !rin ;or9a lucrurilor e!ri8at'


82/118

Jn concl+%ie, 7i atunci cJnd P&ul este interna9ional a 7i > aele noduri dihoto8ic@G ,>0 P&ul intona9ional 8ortati-imperati 7i cel apelati sJnt logiccosu>ordonate aceluia7i nod 7i ,logic0 coordonate Jntre eleG 8en9ion@8 aici ;ie ca ece!9ie c@ P&ul 7i

p(-+S nu !ot ;i logic coordonate !entru c@ nu sJnt de acela7i rangG ,c0 este 8en9inut@ 7i Jn !lansintactic distan9a dintre 7i interec9ie care interec9ie du!@ celelalteDef, este asi8ilat@ P&uluial' Alte considerente: ,0Intpred este scoas@ de su> cuscure: indice de

predica0ie; ,0inaritatea t-ei este a!@rat@ 7i Jn situa9iile cJnd &ul este intona9ional'4. Pre)i#atul e!te !u*or)onat !u*ie#tului. Rea;ir8@8 teFa(--Hnu nu8ai s!re sus9inereaDef A 7i

, ci 7i !entru c@ aceast@ teF@ intr@ Jn _n runtare cu o alta relati< recent@ 7i larg J8!@rt@7it@ anu8eteFa c@ B /4(SlntJnrela9ie de interdependen05 7 T m

^p0 7 ) Argu8entul !e care se s!riin@ teFa > ( este c@ a7a du!@ cu8


83/118

pers 7i nr, 7i P&ul i8!une B&ului caFulN; Acest P& 46B&i/_"eanuDespremtlu 8arcat@ adic@ !e lJngK acord, 7i !rinNL N-+S din I nu estecauFa B&ului ci condi0ia luiG doil de i8aginat ca ;iecare din doi B&ul 7i(-+l,s@ se su>ordoneFe celuilalt' ,Presu!une8 c@ atunci cJnd se a;ir8@ teFa discutat@ 7TT() nu i se atri>uie luiinterdependen05 sensul ;iloFo;ic !e care&l are Jn interde!enden9a ;eno8enelor0',0 TeFa -( esle sus9inut@ 7i !rin !ro>a Oms, a!licat@ Jns@ de;ectuos de sus9in@t rii eiQG cauFa acestui 8od dea!licare o constituie ;a!tul de a nu se ;i Jn9eles rela9ia dintre s;era BH&ei 7i s;era &ului' Aceast@ rela9ie este deintersectareL Jn Fona intersect@rii se situeaF@se/mentele str+ct+rate care sJnt Jn acela7i ti8! 7i t, 7iQ; nase8enea seg8ent unul 7i acela7i e' oarele str5l+cete,!oate ;i ea8inat din dou@ !uncte de ordonat ( ` (>il #e;ec9iunea8en9ionat@ 8ai sus const@ !e scurt s!us Jn ( erea cair@9ii de BH a &ului a celui din Fona de inersectare',B0 AtJt teFa B TP (, cJt 7i teFa 8ai stantiordoneFe adecti0 ;ie ca este sa r@8Jn@ deasu!ra luifeti0a,

iar oioas5, 5%+t5 s@ treac@ dedesu>tul lui';' eFei --( Ji o!une8 teFa( argu8entJnd & aici cJt 8ai scurt & 7i4CD(+(nutul acordului & inerenta; Se acord@ cuordonat S&ului iar ca su>ordonat ,cade!endent0 P&ul este 7i el !ur 7i si8!lu un autentic deter8inant la S&ului4 al@turi de atri>ut'' 4' Nu8@rJnd' Jn consecin9@ 7i P&ul siste8ul deter8inan9ilor SH&ului JnN#este ast;el unul tetradic: iii


84/118

predicat+lL ,Q0 atri+t+lL ,0 atri+t+l dislocat!rin a fi ase8' 7Np)L ,0 atri+t+l dislocat!rin oricare alt 7ps)'; acesta din ur8@ cu cele dou@ ra8uri:primar 7i o0in+t; Jn secundar 8en9ionind'Np 7ips le !ute8de;ini dre!t atri+te la distan0i, distan9@ !e care se a;l@ a fi ase8' res!ecti< un se8antic'4 "eFi 7i 2erceanu !' 'Q Restric9ia JnN" este condi9ie !entru ,40 7i ,0' ,0 7i ,0 sunt denu8ite de Pan@ #indelegan !rin ter8enul atri+ti ,!' 4 7i ur8& ` !relungirea !rin &i< ne&o e!lic@8!rin inten9ia autoarei de a le deose>i de ,Q0' atri nedislocat' Listele de realiF@ri ale !oFi9iilor ,Q0 ,0 7i ,0 nu sunt decJt Jn !arte identice' P dislocare unele ordonatei' CT&>ado!tat@ de $A 45Bnconsens cu sintaa general@ consider@ ti8! re!er !e cel al !redicatului regenteiG de aceea ra!orturile te8!oraledintr&o CT ;a9@ de cealalt@ sen iar Posterioritatea & anterioritate'aJn aceast@ !ro>le8@ nu !oate ;i a de o li>ertate o!9ional@ o ao9inute !rin CT&a' Jn e !@streaF ter8enii !e !oFi9iile lor ;ire7ti ,cauFala & anterioar@consecutiii latine cJnd s!un c@post9+am e!ri8@ anterioritatea iartmte9+am,!osterioritatea'c0 Jns@7i di;eren9a dintre ti8!urile a>solute 7i cele relatiGa!licJndu&se CT&a la ee8!lul tiu ''' ci tre#u!e!e ia tine;!e lJng@ c@ s&a o>9inut !osterioritate $A45 II' !' a ;ost ra!ortat un ti8! a>solut la unul relatiuie s@ ad8ite8 indi;erent de !oFi9ii & CT&a sau CT&> &este c@ CT J7i are li8itele ei !rin aceea c@ nu 8archeaF@ Jn toate situa9iile ra!ortul te8!oral: deee8!lu !ute8 JntJlni su>ordonate cauFale al c@ror !redicat este !rin sensul ului sau !rin ti8!ulacestuia durati


85/118

4 Q' 4 %inJnd ast;el cont de !lanul CT ,CT&>0 7i co8!arJnd ee8!lele,40 rad+ce ine, pentr+ c5 a f5c+t m+lte e3erci0iiH;/i

,Q0 10i da+ cartea pentr+ c5 m1ine o s5 ai neoie de ea;,constat@8 c@ sensul rela9ionalQcauFal e!ri8at !rinpentr+ c5 - nota lor co8un@ & la ,Q0 se a;l@ Jncontradic9ie cu !osterioritatea !redicatului su>ordonatei'

4' Q' Q' ReFolJn9elegerea la drea!ta conunc9iei cauFale al unui al antici!@rii( al c@rui con9inut Jlconsider@8 ca anterior ului regent indi;erent dac@ CT selecteaF@ sau nu aceast@ anterioritate'Structurile de ti!ul ,Q0 sJnt a7adar o>9inute !rin o8itere 710i da+ cartea pentr+ c5 6pra'5d c5B m1ine o

s5 ai neoie de ea), 7i anu8e sJnt o8ise atJt !redicatul cauFalei cit 7i conectiordonatei sale & oco8!letiiectile8@ de a!aren9@ 7i realitate' #es(te8!lu &anterioritate ,;a9@ de ti8!ul !redicatului regentei0G de alt;el a ad8ite c@ glisarea se !roduce arJnse8na s@ ne a;l@8 din nou Jn !reFen9a contradic9iei !us@ Jn discu9ie ,la 4'Q' 4'0'4' ' #e ti!ul ,Q0 9in 7i situa9iile Jn care !e lJngK cele dou@ ele8ente 8en9ionate la 4' Q' Q' sJnt o8ise7i o !ro!oFi9ie condi9ional@ sau un co8!le8ent condi9ional su>ordonate ului !redicati< dinco8!letiordonata dat@fiindc5 ;;; 1ntrea ;;; , JntrucJt satis;aceditia anteriorit@9ii 7i JntrucJt are la 8arginea ei din stJnga conunc9ia

uFal@ o ad8ite8 dre!t cauFal@ cu atJt 8ai 8ult cu cJt o8iterea esteentru rece!tor uneori incert@' JncJt Jnser@rile !ot ;i su>iecti


86/118


87/118

#e e' ,460A plecat, c5 n+-i aici;Not5; ,a0 Predicatul o8is al cauFalei de acest ti!' #e este un al constat@rii: ,a;ir8 deduc:0 a !lecat JntrucJt Uconstatc5B nu&i aici',>0 Con9inutul gra8atical al ti!ului #e du!@ cu8 se Q' D' al 8odalit@9ii de e!resie a sensului r nu cu!rinde du!@ cu8 s&a !utut0 conuncti reFu8@ aducJnd la acela7i nu8itor realit@9i 8ai Jntinse 7i 8ai


88/118

&

-. criteri"l iteGr%lit9ii 8tr"ct"rii c%"%lei i c%"%l% c" 8tr"ct"r9 iteGr%l9e c%"%l9 eli&tic94. criteri"l 7o%lit9ii e eF&re8ie % 8e8"l"i Tr 8e8"l Tr eF&ri7%t ele ale con0in+t+l+i, al celui gra8atical 7i

al celui etragra8atical'In !lanul con9inutului gra8atical adic@ nu nu8ai ;or8al su>ordonata ln,Q0fiindc5 are temperat+r5,tre>uie s@ ;ie considerat@ ea 7i nu genta dre!t cauFal@ !entru c@ ea este cea care are la 8arginea dinlnga conunc9ia su>ordonant@ iar aceasta ca Jntotdeauna regiFeaF@Q45,8odal&!ersona04de la stJnga la drea!taQ,cu aderen9aJn acela7i sens cerJndu&l !e are ,nu !e este) 7i;@cJndu&l ast;el !e el & ca Ts din structura r 7este) P Rs Efiindc5) P s 7are) - ter8enulcauF@G Jn !lanul etragra8atical acela7i ter8en ;a!tul de a a


89/118

a Pentru sintaa li8>ii ro8Kne inordonata re!reFint@ circu8stan9a te8!oral@ tot a7a Jn e insera #5n) a& aun!@ Cind se Jnsera4 '''' cJnd a8 auns>' Este in schi8> necesar@ acce!tarea unei '^inersi+ni concesiiectiire de CT din $A' 45'JntrucJt !une 8ai clar Jn eil@ const@ Jn a ar@ta c@ ter8enii rela9iei cauFale nusJnt nici a plecat, nici n+ era;Ter&enul re+ent, e;ectul este 8aterialiFat intona9ional 7i anu8e !rin intona9ia declarati


90/118

8odi;ic@ri neesen9ialeG odat@ Jns@ acestea aduse aFa acesteistructuri su>ordonata Jn discu9ie este cauFal@ ca Jn orice structur@ 'iin)#LOsemi!ie; #ac@ a8 ;ace a>strac9ie de unidi8ensionalitatea lan9ului irii structura din acest !lan ne&ar a!@rea ca o su!ra&structur@'Q_ !lanul con9inutului logic constituit din oiect+l a;ir8@rii ,con9inutul concluFiei0 7i oiect+lconstat@rii ,con9inutul !re8isei0' Acesta din ur8@ re!reFint@ !entru o>iectul a;ir8@rii usti;icareate8eiul logic ra9iunea logic@ argu8entul'B' Jn concluFie !entru a re;lecta atJt calitatea de cauFal@ ce 9ine de !lanul 4_ cJt 7i s!eci;icul cereFult@ din !lanul Q. solidar cu !lanul 4_ ni se !are adecordonate ca+%ale ar+u&entati$e.' +sidiare;,a0 CauFalele argu8entatiordonatele constru4 Jn leg@tur@ cu negarea calit@9ii de conunc9ie a lui deci 7i !entru negarea ei !ro!oFi9iilor gra8aticale conclusi0 Jntre>uin9area lui c5ci; #in !unct de


91/118

de contete: 40 cJnd introduce su>ordonate necircu8stan9iale el este de&a dre!tul un 8iper+ranismL#) cJnd introduce cauFale o>i7nuite ;ie ale cauFei o>iectiiectiser :e claselede cuilirea calit@9ii de !re!oFi9ie sau de conunc9ie su>ordonatoare a7a JneJt deose>irea rK8Jne s@ ;iec@utat@ Jntre clasele de cuordonat' JntrucJt & cel !u9in atunci cJnocuordonate cu autorul !re!oFi9iilor sau al conuncn('lor `&aceast@ calitate de ter8en

su>ordonat este coincident@ cu aceea de a h guirea dintre!re!oFi9ii 7i coiui\9n(e su>ordonatoare se reduce la deose>irea reai8ului lor'4 Prin ter8enul de conunc9ie su>ordonatoare su>Jn9elege8 7i adele relatia(&l CdOr8enl(onateJn$A& l5& linia c@ Predicat(nncl(llelordonatoare se construiesc 1n mod necesar cu toate 8odurile R'&' /4n""lai aceste 8oduri'ad r I& erCetat8_durile cu care se !oate construi ;iecare conunc9ie su>ordonatoare l


92/118

!articulei'=@cJnd distinc9ie Jntre !osi>ilitatea il cu un 8od !ersonal conunctiul la 8od !redicatiordonatoare este ri !redicat care !resu!une Jna;ara seg8entului de enun9 !e care&l constituie el Jnsu7i J8!reun@ cu conunc9ia un alt !redicatG acest

!redicatPredicatului & argu8ent Jn ;aiect & se !oate( ordonatoare &t&()L Sna-c5 ine, ine, Jn !reFen9a luic5,!resu!une !e a %is, ;ie 8ilocit de


93/118

conunc9ie idee , ansaml+l de c+inte al su>ordonatei0' D a!arent@ a>atere o o;er@ a!oFi9ia deti!ul ''' 'a(t care ;;;, ;;;, )o$a) c5 ;;;, ;;;, #eea ce ;;;, cJnd acestea reiau 7i reFu8@ ideea Jntregii

!ro!oFi9ii sau ;raFe dar o reiau toc8ai din necesitatea unui su>stanti< regent de care su>ordonataatri>uti PreFen9a conunc9iei su>ordonatoare dat ;iindu&i regi8ul !redicatiligK la su>Jn9elegerea lui(#cJnd acestaeste o8is: ;;;de c1nd 6ej l+mea , dei 6a fostB certat'''' dei 6eraB olna ;;;c #e;ini9ia ;raFei ;or8ate !rin su>ordonare ar !utea ;i ;or8u(at@ !rin rela9ia e!ri8at@ de un conectiordonatele4 ci8odurile cu care se construiesc conunc9iile su>ordonatelor res!ectiii latine'II' Note co8une !re!oFi9iilor 7i conunc9iilor su>ordonatoare'4' Regi8ul not@ co8un@ a8>elor clase care le o!une conunc9iilor coordonatoare constituie Jnacela7i ti8! un ;a!t ce o>iectiordonarea ,ligatiinator de la drea!ta lade se S'2- "_( ( P&Q&Q unde ;or8ularea r@stoarn@ !oFi9iile ter8enilorG ar 8ai ;i searat > lni10nsecordonatoare care a!ar nu8ai inter!ro!oFi9ional',Ase8@narea de 8ai sus cu !re!oFi9iile nu are la >aF@


94/118

;unc9ii di;erite 7i din di;eren9ierea ;@cut@ Jntre !@r9i de !ro!oFi9ie 8ulti!le 7i 8ai 8ulte re9ine8 notageneral@ & in cadrul c@reia de alt;el se 7i Jnscriu aceste situa9ii & c@ ter8enii lega9i !rin conunc9iile Jn

!oFi9ie intra!ro!oFi9ionala se a;l@ !e acela7i !lan sint4 E se8ni;icati


95/118


96/118

Iidem;U Iidem, il ca al oric@reioFi9ii0 Jn9ruC.t ea nu !oate eista Jntre dou@ co8!onente&!ro!oFi9iireeistente neconstruindu&se cu cea de a doua toc8ai din cauFare_i8ului !re!oFi9iei c+ el i c+ ceilal0i a 7a+) plecat nu !oate !resu!uneco8!_nentaac(ouaW`W c+ce'>( a" plecatF' Pede alt@ !arte dac@i c+ ar;i conunc9ie ar ;i de neconce!ut s@ nu !oat@ lega !ro!oFi9ii'Priil@ calitatea lor de conunc9ii ,ile'Trans8isi>ilitatea Jns@ este o not@ distinctiordonatoare 7i !re!oFi9iile nu 7i Jn ra!ort cu adele'Ade 7i conunc9ii

Ne !ro!une8 7i la acest su>titlu ca !rin o>serordonatoare 7i adesJnt 8ai eordonatoare ,inclusi< !ronu8ele 7i adele relati


97/118

444 !oFi9ionale indi;erent dac@ sJnt inter!reta>ile ca !@r9i de !ro!oFi9ie8 ci acolo etc'0 sau nu 7de asemenea, 1n sf1rit etc0G >0' conunc9iilerdonatoare au regi8 !redicati0' aceast@ !oFi9ie !oate ;i 7i la unele 7i la altele reFultatul trans8iterii cudeose>irea c@ Jn ti8! ce conunc9iile ocu!@ ;a9@ de co8!onentele !reeistente o !oFi9ieinter!ro!oFi9ional@ adele sJnt !arte integrant@ Jntr&una din co8!onentele&!ro!oFi9ii: int1i a+

plecat ei, apoi a+ plecat ceilal0i ,iar !ro!oFi9iile co8!onente sJnt uta!use0G c0' nici unele nu auregi8' Al@turi de aceste note co8une J7i 8ai d@ concursul Jn acela7i sens al consider@rii unor adedre!t conunc9ii coordonatoare !oFi9ia ini9ial@ !osi>il@ a adului Jn a doua !ro!oFi9ie coordonat@7a 1n50at, de aceea a ti+t),!oFi9ie adic@ intra!ro!oFi9ional@ considerat@ ca inter!ro!oFi9ional@'

Deoseiri; Jntre conunc9iile coordonatoare 7i adele nerelatiordonata !e care o introduc' ' nacestsens s&ar !utea cita doar adul de aceea, $A'45B


98/118


99/118

(repo%i0ia i acord+l; Se 7tie c@ unele !re!oFi9ii 7de, din)!reced@ rar adectistantiuteQor nici chiar Jn ee8!lul al doilea sensul nu este care 8erge ci Jl


100/118

adectile8a care ne&o !une8 este dac@ 7i acestea dinur8@ ,adic@ din a;ara 8odurii ne!ersonale0 sJnt tot Ctr sau r@8Jn Jn Fona si8!lelor echiilCo8!ar@8 Jn acest sens o Ctr cauFal@ cu o contragere !rin su>stanti0Am aj+ns la lo#ul 1nt1lnirii; #eose>irea: Jn ti8! ce !entru a ne e!lica structura Coor1ndtemperat+ra dre!t o ;unc9ie cauFal@ este necesar s@ ;ace8 a!ei la d 7fiindc5 a coor1t temperat+ra),!entru ani&i e!lica !e la io#ul 1nt1lnirii dre!t ct' de loc nu este deloc necesar s@ instituipi+i & la Iordan: !oate Jnlocui nunu8ai o !ro!oFi9ie atri>utiD !ro!oFi9ie circu8stan9ial@ de ti8! ''' ,456 !' Q0' Cit !risentdin gra8aticile citateG el nu a!are cu acest statut nici chiar Jn $A ,45B0 care su> titlurile Construc9iiechiordonate ur8@re7te sus9inut Jnlocuirile cu 8oduri ne!ersonale' Jl JntJlni8 8ult 8aitJrFiu la A


101/118

Jnde!line7te ;unc9ia de !redicat ,!' 0 du!@ cu8 nici $r% nu este trecut de autoare la 8odurilepersonale; Peri;raFe ca cele de 8ai sus ar !utea ;i reFu8ate !rintr&un deriirea &de;initorie !entru Ctr - c@ aceste ra!ort@ri au Ioc Jn asen0a relator+l+i, 7i anu8e:a; o ra!ortare intra!ro!oFi9ional@ la ' sau , Jn a>sen9a ;lectiordonat nu este 6 !ro!oFi9ia ci nu8ai(, acoor1tL asta !entru c@fiindc5 Jl cere 8lusi< !e a coor1t; ,#es!re re/im+l eral modal personal ,

dicatiordonat@ cauFal@ o ;ace8 !rin etensie de la cuordonat de la(;Aceea7i etensie o!er@8 H 8en9ine8 7i Jn caFul unui t cJnd ta@8 dre!t "Ctr gerunFial@ a uneicauFale a8 o!erat etensia de la coor1nd, de la ;unc9ia Q_ a luip(;Not5; Tot nee!licite dar eutistantiilirea insen9a relatorului o ;ace8 !arcurgJnd trans;or8area Jn sens institui>ilitate' #enu8irea (su>stituire( sau cea de (construc9ii echi


102/118

D !ro!oFi9ie dat@ 7i una reFultat@G !entru aceasta din ur8@ r@8JnJnd Jn ;a8ilia lui contra/ere,consider@8 ca denu8ire 8otiuie sacri;icatG ;iind Jn !reFen9a unui t, c@ci are un d 7ca s5 n+-l /5seasc54 "eFi des!re scurtare' Aitrar@'

> PREP' PREP' a P IN=' sau UBV e'A citit !(re a afla UelV' Structura este identic@ cu cea din a'Gcontradic9ia & aceea7iG di;eren9a dintre structurile cu B( 7i cele cu este du!@ cu8 ar@ta8 la 4' ' Q' Jn

Not5 nese8ni;icati' 7i ea ar ;i aceea7i dac@ nu ar ;i inter' aiectsa+ de ct' )ire#t & termeni ai altei contradic0ii;

(reci%are;Ne re;eri8 aici la ;unc9ii ca !@r9i de !ro!oFi9ie 7i nu la (clasele de su>stitu9ie( ale celor dou@(!oFi9ii('I +iect+l 7i ct; direct & unul dintre ter8enii acestei contradic9ii &;igureaF@ Jn gra8aticile noastre cae!ri8Jndu&se ,7i0 !rin/er+n%i+, infiniti i s+pin;Su>iectul 7i ct' direct au dre!t tr@s@turi esen9iale 7i co8une ,co8une de a( tuturor ;unc9iilor construitecaFual0 & 7i Jn con;runtarea de 8ai os Cu8odurile ne!ersonale tot atJtea eigen9e & dou@:

, ( Wja clase ` leico&gra8aticale de realiFare sJnt su>stanti0 Pe de de la su!in Jl consider@8 de ase8enea !re!oFi9ie' O eile !re!oFi9ii ale su!inului: din, d+p5, la, pentr+';II $ERN?IL ,e' .5d ar5n)., e ede ar5n).- 7i D IN=INITI"L ,e'(ot !(une., e poate


103/118

s!une'0 a!ar9in s;erei < e r > u 4 u i 7i sJnt acaFuale iricJt nici tr@s@tura A' nici tr@s@tura 2' nu le ad8it1n f+nc0iile de su>iect 7i de ct' direct' Str@ine de caFuri ele se las@ angaate Jn su>stitui>ilitatea cu8odurile !ersonale ale lui dL ar%1nd 7isp+ne sJnt cJte un t,!ro!oFi9ii & co8!letiiect nici ca ilitatea lui de ul regent 7a p+tea, a ti), eist@ du!@ cu8 se 7tie dou@!ro!uneri o!use: !entru nese!arare $u9u Ro8a(lo ,45B !' 40 7i !entru se!arare $A ,45 II !'50' Noi Jl consider@8 disocia>il ;ie 7i nu8ai dintr&un 8oti< de consec0 a8>ele sJnt construc9ii !re!oFi9ionale , & tr@s@tur@ su>stantiun@ dre!tate dea!arentele 7i realele ece!9ii de la construc9ia no8inatiiectului ,45 II !' 5D0 totu7i nuJncadreaF@ structurile aici discutate la ece!9ii'II#A P IN=INITI"L' =unc9iilor de su>iect 7i de c' direct ale acestuisi n?lenu8eratetr@s@turile su>stantistitui>ilitate cu conunctiligatorie atunci cJnd are un B( ca la 4' ' ' 4 a' ,e'&-a+ r+/at at10ia, 1nc1t a-l mair+/a sF eus-ar irita;)L 7i& este ;acultati' ,e'Jn 2n om 1n stare a face UelV acte de eroism), co8!le8ent indirectG ee8!lul luat din $A ,45 3I !'4B50'IIQPREP' SPINL' Co8!onenta su>stantiaFa regi8ului !re!oFi9iilor cu care se construie7te i s&ar !utea chiar recunoa7te acuFatitanti


104/118

;unc9iei su>iect' Institui>ilitatea cu conuncti41contras5;

8 Su!inul 7i ct' direct' RealiFarea su!inului dre!t c' direct estetetic@4' Situa9iile !e care la astitui>il cu un conunctiiect ;ie su>stitui>il ;ie nesu>stitui>il este asi8ila>il construc9iilor

!re!oFi9ionale'ConcluFii ,la 4' ' ' Q'0' $erunFiul in;initiiecte sau ct' directe cioc+pan0i ai !oFi9iilor res!ectistitui>ilitatea unuia cu ceilal9i ,ocu!an9i0 not@Prin careei sJnt 8e8>rii aceleia7i clase ,de su>stitu9ie0 coordona0i ,logic0lntreiei/i cos+ordonafi ,logic0 clasei'S ) #ac@ astituen9i ca%+ali S [ su>stituen9i aca%+ali,ano8inatiordonat@ cauFal@ 7?iindc5s-a 1moln5it, '''?iindc5 a fost olna5, ;;;);,>0 Jn t, a>sen9a relatorului' Aceast@ a>sen9@ ea Jns@7i se 0 Jn ce !ri


105/118

r MY adectiiectul aici un ', ei, nu !oate ;i e!licat de&a dre!tul !rinRed; /tiindu&se c@ su>iectul recla8@ un

!redicat( saup(, acesta ar ur8a s@ ;iesosi0i, dar nu este !entru c@ !artici!iul Jntoc8ai ca su!inulnu !oate contracta un su>iect a7a cu8 !ot $r% 7iInf; Mai 7tiindu&se 7i c@ un !artici!iu ,sau unadectisen9a unui nu !oate ;i altceut ar ur8a casosi0i s@ ;ie atri>utdar nu este atri>ut Tei sosi0i; ,El !artici!iul ca de alt;el aici adectiut nici ;a9@ de un su>stanti


106/118

atri>utul circu8stan9ial cu nuan9@ ''' ar Jnse8na ca aici s@ aut cu nuan9@ atri>utiut adecti 4' ei su>stitui>ilit@9ii doordonatele,40 te8!oral@ ,Q0 cauFal@ ,0 ;inal@ ,0 consecuti


107/118

!redicati< !e ling@ ul a ;i ,!' 50G real( (( Pentruc@aSacu8a;@ta8 Jn Conectiele;;;, nu eist@ conclusi(0 sJnt si8!li;ic@ri du!@ cele date de Edelstein !' 65'Q4ine r1%1nd, $r% a ;ost consideratpsH, adic@parte de propo%i0ie a lui n H or dat@ ;iind su>stitui>ilitatealui 7i Jn aceste structuri o 5d c5 ine, ine i r1de, inconsecordonatei JireJn9elesG dac@ nu ar ;i a7a adic@ dac@ s&ar ;i 8utat Jn regent@ ar Jnse8na ca ines@ ;i deordonata ne8ai!utJnd ;ide aceea direct@ este o ct' indirect@'

>' c5 ine este o ct' indirect@ 7i nu o(r s+pl; Tr@s@tura !rin care !retinsa(r s+pl s&ar deose>i de o ct'indirect@ ar ;i core;eren9ialitatea ct' direct din regent@ 7i a din su>ordc 'a Eo 7i ea)Laceast@ core;eren9ialitate nu este Jns@ de natur@ s@ schi8>e ;unc9ia su>ordonateiG nici aici din ct'indirect@ Jn(r s+pl, nici Jn caFul altor su>ordonate: e' c1nd l-am 5%+t, 7el) era oios, su>ordonata

r@8Jne ele8a 7i Jn caFulp co!ulatiiectele core;eren9iale ea ine i ,ea0 r1de; deunde nici $r% nu re!reFint@ o(r s+pl contras@ ra!ortat@ la ", ci o coordonat@ co!ulati


108/118

Q concesireutireordoneaF@ du!@ cu8 ar@ta8s+pra, `.er P adjecti" ''' Jntoc8ai d hi nu8a( su>stantio;donK' /i ului 7i su>stanti


109/118


110/118

Osera0ie; Acordul este altcee calitatea rela9ional@ a lui! #, dar

constituie o condi9ie necesar@ !entru !roducerea glis@rii&Este a de dou@ lucruri di;erite'Q,>0 Acordul e!ri8@ inerenta', iar aceasta se a;l@ Jn ra!ort de ecludere ucirc+mstan0a, ,>(0 Inerenteira!ort de acurate9e a>solut@ Ji sJnt 8!ro!rii uti0 caraterule!licati< sau deter8inati< al luip#L ,c0 to!ica: ordinep# P pi la ti!urile H, #, Q, , i8!un !auFaGordineaH P p # o ;ac ;acultatiiguit@9ile nu sJnt ecluse ,


111/118

4!Concl+%ie ,la Q' ' 4'0' ,a0 Condi9iile de 8ai sus ;ac ca cele !atru circu8stan9iale 7i atri>uti ac9iunea solu9iei a:As r@8Jne Jnp# constituind op a>re' Aceast@ a;ir8a9ie tre>uieJns@ a8Jnat@ !Jn@ du!@ ce le8a nu ar eista dac@ l&a8 ,8ai0 aii rom4ne, sJnt 8ai 8ult decJt si8!li ter8enianalogi' Consider@8 c@ cele de 8ai sus sJnt do


112/118

nni+s a n+mit &5nia 5n#e(utul ne+niei;' 4' Q' CJt !riil dar nu se e!lic@ nici el !rin acord ci !rinceea ce nu8i8 !e#un)are #aual< ;eno8enul ;iind descris enu8er@8 aici tr@s@turile sale de;initorii:este un 8iloc al su>ordon@rii intra!ro!oFi9ionaleG ac9ioneaF@ Jn structuri !ri8areG este altceiect0 s - I ,e' 1ncep+t+l) JnAc," sauN,"L r este secundat caFual de sL s n+ se su>ordoneaF@

i ului dar se su>ordoneaF@ 1n pre%en0a acestuiaG caFurile secunde realiFeaF@ ;unc9iile:Ac,", ps H,e' n+mim m1nia5n#e(utul '''GN,", Np 7aceti factori s1nt #aua- 7ips H ,e' m1nia este n+mit5

5n#e(utul '''0e%ele!e care le i8!lic@ secundarea caFual@ sJnt: ,a0 su>stanti< cu su>stanti< n+ se acord5 nici Jn gennici Jn nu8@r nici Jn caFG nu a0ps7l 7i #) estemonos+ordonat, Jntoc8ai caNpL ,c0ps H, ps # 7iNp ;ac !arte din sintag8e & >inare ca oricesintag8@ & condi0ionate de !reFen9a sintag8elor cu e: cu a fi asem &NpL cu e se8antice &psH 7ips 2.' 4' Q' 4' Acce!tareasec+ndarii ca%+ale conduce la restrJngerea listei de structuri cups #, scutind desu>Jn9elegerea uneori ca8 ;or9at@ a lui a4


113/118


114/118

8arcat@ Jn scris !rin cele treip+ncte ;;;de s+spensie;Remarc5; O tr@s@tur@ distincti9ine ra!ortJnd cele dou@ ;eno8ene la telegra8@:eli!sa esteproprie si carateristic5 telegra8ei !e cJnd sus!ensia este improprie acesteia,#es!re elips5 7is+iect+l incl+s, d con9ine cJte un Oc 7ad+s5 Jn a ridicat Jn >0 a>sentdin t;

Diferen0a; Jn a:40 Oc, du!@ su!ri8area sa las@ Jn t un golQ oD ce r@8Jne li>er@ neocu!at@ dar real@: la+d5 7D)1n0elepci+nii;Q0 Oc, chiar a>sent din t, face parte din structura su!us@ analiFeiG alt;el 1n0elepci+nii nu ar ;i ct'

indirect ,datisent

7ad+s5), ci atri>ut ,datistantiire de > el Oc, J7i !@streaF@ calitatea rela9ional@ de ter8en sau de relator inclusiirile constatate i8!un clasificarea eli!sei' Criteriul se su>Jn9elegeGl de ti! a & neur8at@ deglisarel de ti! > & ur8at@ de glisare' Jn ce&l !ri trece in ad1ncime;' 4'l - ;actor ;ie necesar, ;ie +til Jn inter!retarea sintactic@' Pentru lista de ee8!le de 8ai osre9ine8 nu8ai dintre acelea a c@ror inter!retare sintactic@ nu se !ote ;ace ;@r@ a se recurge lal;

l de ti!ul a'a0 Prinl, con9inutul unor structuri se !une Jn concordan9@ cu logica lucrurilor',40 ste c5s5torit 7D) c+ doi copii; =@r@ Ocs i este, Jn9elesul ar ;i a>surd'Not5 c+ copii nu a glisatnu este decips, ciNp, Jntr&o structur@ eli!tic@',Q0 O c+mp5r, fiindc5 7D)-mi a fi necesar5; =@r@ Ocs ti+ !anticipe% c5, su>ordonata ar ;i oca+%al5posterioar5 regentei sale'

>0l & ar/+ment sintactic;,40 I8!osi>ilitateal Jn&a coal5 1n505m 6l+cr+ri 7@)B de toate Ji eclude lui de toate ;unc9ia deatri>ut !e lJng@ un co8!le8ent ''' eli!tic44$A !' DD'Q657i o>lig@ la acce!tarea unui ct'partitiH;,Q0*+3tap+nere 7ipse+doj+3tap+nere; Co8!ar@8 structurile: 40 7D) ai carte, ai parte 7i Q0 a intr5,a ieseL Jn 40 uta!unerea este 8ani;estarea SmeS posiilit50i, aceea de su!ri8are a Oc, conecti


115/118

,0Nici Ion 7D) nici M5ria ;;;L A 1n50at 7D) deci a ti+t; Prin ;a!tul de a nu ;i ;ost iectul de !ers' III 7i cel de !ers' I 7i II !oate ;i Oc s, care las@ !rin su!ri8are oD la ;el dee3trapredicati5, la ;el de neincl+s5;;;;,B0 Locu9iunea al@ a 0ine minte este cert tranFitiordonatelor 0 l e!lic@ uneori argu8enteaF@ schi8>@rile de ;unc9ie ale su>ordonatelor',40 e' 77D)) c5 a %is ce-a %is este ;;;, Jn care Ocls su>stantiiectfapt+l, de unde su>ordonatadin atri+ti5, a de


116/118

su>ordonat@: Jn C1nd se c+lc5 dereme este pentr+ c5;;;; fapt+l nu eist@ Jn d 7Tfapt+l c1nd ;;;)- a7a du!@ c+m n+ eist@ niciat+nci sau moment+l -, ci este un echiilit@9i !rinl ocuren9a lor deil@G ee8!le ,ad@ugJndu&lecelui de la Q' >0:floare 77D)) la +rec8e, acan05 77D)) la mare, o 1nt1mplare 77D)) 1n m+n0i, Jn careOcls este u7or de dedusprins5, petrec+t5;4 #es!re ast;el de o8iteri ordonat@

!resu!une o regent@ su!ri8at@G a8 ;i deci Jn !reFen9a uneil de ti! a' Q0 Ca intona9ie ea estee3clamati5, iar ecla8atiG Q(0 dar 7i glisarea 7i calitatea de !rinci!al@ sJnt i8!iedicate de de care ca orice conunc9ie &s!re deose>ire de adele 7i !ronu8ele interogatiinat direct; Su>ordonatelesu>onctilicat !entru !ri8a dat@ teFa res!ectilu su>ordonatG !entru !retinsa leg@tur@ a

ps-+S+S cu ul nu eist@ nici unRL ;a!tul de a r@s!unde la Jntre>area c+m@ nu este un ;a!t deli8>@ nici rela9ional nici nerela9ional ,4560G Jn !lus o inconsecire de

ps, des!reNp,!e >un@ dre!tate nu se sus9ine c@ s&ar su>ordona 7i ului co!ulati


117/118

a!oFi9ie nu cunoa7te olurile C` C C &recunoa7te8 !rea !u9in trans!arente & scutesc de !eri;raFele care ar ;i ;@cut greoaie ateri: e' Jn loc de $ su>stanti


118/118

Eli!s@ gra8atical@ 7i glisare H Q6 Post;a9@ H QIMPRIMERIATi!arul la: ATLAS&CLSIM',ARCA#E'0

123120406 D D Drasoveanu Teze Si Antiteze in Sintaxa Limbii Romane

Documents

Transcript of 123120406 D D Drasoveanu Teze Si Antiteze in Sintaxa Limbii Romane