1. Strategia de dezvoltare local - necesitate ú i ra ... · Al doilea pilon al Politicii Agricole...

Strategia de dezvoltare local a comunei Dichiseni pentru perioada 2007 – 2013

1

1. Strategia de dezvoltare local - necesitate i ra ionalitate

Pentru accesarea fondurile europene disponibile în perioada programatic 2007 – 2013,autorit ile publice locale trebuie s de in o strategie de dezvoltare local pentru aceea iperioad . Documentele strategice europene i na ionale, ce urmeaza a fi prezentate, înbaza c rora vor fi alocate fondurile, sunt întocmite pentru acela i interval.

Pentru a ob ine fonduri europene în vederea implement rii unei m suri la nivel local, estenecesar ca aceast m sur s fie inclus în strategia de dezvoltare local a localit ii i sfie concordant cu prevederile i priorit ile trasate de documentele strategice la niveleuropean i na ional.

Documentul stabile te un mod de abordare structurat i coerent al activit ilor pe careautoritatile administra iei publice locale trebuie s le ini ieze, implementeze i sus in învederea atingerii obiectivelor trasate la nivel regional i na ional.

Pornind de la situa ia existent la nivel local, strategia de dezvoltare local cuprinde oparte de analiza socio-economic a punctelor tari i slabe identificate la nivelulcomunit ii i a oportunit ilor i amenin rilor generate de contextul regional, na ional ieuropean. În acest fel, avantajele sunt utilizate astfel încât oportunit ile sunt valorificatela maxim, iar amenin rile sunt evitate, în vreme ce sl biciunile sunt corectate.

Aceast analiz genereaz concluziile specifice din care reies direc iile de dezvoltarepropuse pentru 2007-2013.

În continuare ne propunem s prezentam contextul general al dezvolt rii comunit ilordin România, cu accent pe comunit ile rurale, atât la nivel european, cât i la nivelna ional, regional i jude ean. În elegerea acestor linii directoare i a sinergiilor dintredocumentele elaborate la niveluri diferite este esen iala în demersul de realizare aStrategiei de Dezvoltare Local a Comunei Dichiseni.

2. Contextul general al dezvolt rii comunit ilor din România, stat membrual Uniunii Europene

În urma evalu rilor politicilor implementate la nivel european în perioada 2000 – 2006, iavând în vedere obiectivele Strategiei de la Lisabona1, pentru perioada de programare2007 – 2013 au fost stabilite 3 obiective :

1 Strategia de la Lisabona, cunoscut i ca Agenda de la Lisabona, este un plan de ac iune si dezvoltarepentru Uniunea European , adoptat de Consiliul European de la Lisabona in martie 2000, care are caobiectiv ”transformarea Uniunii Europene în cea mai competitiv i dinamic economie bazat pecunoa tere din lume, capabil de o cre tere economic sustenabil , care s genereze locuri de munc maimulte si mai bune, precum si coeziune social ”.


2

ü Obiectivul “Convergen ” - acoper regiunile care au PIB/locuitor sub 75% dinmedia UE. (Întreg teritoriul României se încadreaz în acest obiectiv).ü Obiectivul “Competitivitate regional i ocuparea for ei de munc ”- vizeazregiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergen ;ü Obiectivul “Cooperare teritorial european ” – pentru regiuni, jude e i zonetransna ionale.

Aceste trei obiective se vor realiza prin implementarea Politicii de Coeziune Economici Social (PCES), care reprezint politica fundamental a UE, fiindu-i alocat 1/3 din

bugetul s u i urm re te:• Reducerea disparit ilor de dezvoltare economic i social între statele

membre/regiunile UE;• Îmbun irea func ion rii pie ei unice;• Promovarea dezvolt rii stabile i durabile a UE.

Pentru perioada 2007-2013, politica de coeziune a Uniunii Europene a fost reformulatpentru a r spunde mai bine obiectivelor stabilite la Lisabona i la Goteborg2 (economiecompetitiv bazat pe cunoa tere, cercetare i dezvoltare tehnologic , dezvoltaresustenabil , ocuparea for ei de munc ).

În plus, politica de coeziune are o dimensiune teritorial , ce presupune c :- tuturor zonelor Comunit ii trebuie s li se asigure posibilitatea de a contribui la

dezvoltarea european ;- orient rile strategice trebuie s in cont de: necesit ile de investi ii atât pentru

zonele urbane, cât i pentru zonele rurale, având în vedere rolul acestora îndezvoltarea regional , în promovarea unei dezvolt ri echilibrate, a unorcomunit i stabile i a integr rii sociale.

Pentru atingerea obiectivelor comunitare specifice pentru zonele rurale, exist politicicomplementare de dezvoltare, cum sunt Politica Agricol Comun a Uniunii Europene(PAC) i Politica Comun de Pescuit (PCP). Al doilea pilon al Politicii AgricoleComune, i anume Politica de Dezvoltare Rural , are drept obiectiv cre tereadinamismului economic al zonelor rurale, prin men inerea dinamismului social,agriculturii durabile i asigurarea conserv rii i îmbun irii resurselor naturale, privindîn mod exclusiv zonele rurale i periurbane.

Noua genera ie de strategii i programe de dezvoltare rural vor fi construite în jurul apatru axe prioritare, dup cum urmeaz :

• axa 1, privind cre terea competitivit ii sectoarelor agricol i forestier;• axa 2, privind îmbun irea mediului i a spa iului rural;

2 Strategia de la Goteborg este strategia Uniunii Europene privind dezvoltarea durabil , aprobat în cadruledin ei Consiliului European de la Goteborg (15 i 16 iunie 2001).


3

• axa 3, privind calitatea vie ii în zonele rurale i diversificarea economiei rurale;• axa 4, privind Leader.

Resursele destinate priorit ilor comunitare de dezvoltare rural vor depinde de situa iaspecific , de punctele tari, punctele slabe i oportunit ile specifice fiec rei zone deprogramare.

Fiecare prioritate comunitar , i contribu ia ei la realizarea obiectivelor de la Lisabonai Göteborg se va reg si în planul na ional strategic i in programul na ional de

dezvoltare rural al Statului Membru.

În multe cazuri, vor exista priorit i na ionale sau regionale pentru probleme specificelegate de lan ul produc iei agricole, situa ia climatic i geografic a agriculturii i asectorului forestier. Zonele rurale se pot confrunta i cu alte probleme specifice cum ar fipresiunea peri-urban , omajul, densitatea mic a popula iei.

2.1. Fondurile europene disponibile în perioada 2007 – 2013

Fiec rei politici europene îi corespund anumite fonduri structurale i/saucomplementare. Aceast separare pe politici specifice a Fondurilor cu ac iunestructural pentru perioada 2007 – 2013 a rezultat ca urmare a reformei Politicii deCoeziune, necesar în condi iile extinderii f precedent a Uniunii Europene. În plus,pentru simplificare i pentru a sus ine reforma Politicii Agricole Comune i a PoliticiiComune de Pescuit efectuat în 2002/2003, fondurile pentru agricultur i pescuit au fosttransferate c tre politicile aferente, nemaifiind încadrate în Fondurile Structurale, darfunc ionând pe aceea i tipologie.

Astfel, fondurile europene ce vor fi disponibile României în perioada 2007- 2013 sunt :

• pentru atingerea obiectivelor politicii de coeziune : Fondul Social European(FSE) i Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR) - fonduri structurale–, i Fondul de Coeziune (FC);

• pentru atingerea obiectivelor politicii de dezvoltare rural : Fondul EuropeanAgricol de Dezvoltare Rural (FEADR) - fond complementar ;

• pentru atingerea obiectivelor Politcii Comune de Pescuit : Fondul Europeanpentru Pescuit (FEP) - fond complementar.

Pentru o mai buna în elegere a domeniilor de ac iune a acestor fonduri, ne propunem sprezent m obiectivele specifice care se doresc a fi atinse prin alocarea lor.

Fondul European pentru Dezvoltare Regional este fond structural destinatpromov rii coeziunii economico-sociale care are ca obiectiv înl turarea dezechilibrelor


4

prin dezvoltarea/conversia regiunilor. FEDR finan eaz investi iile productive,investi iile în infrastructura de transport, educa ie, s tate, telecomunica ii, energie,protec ia mediului, înt rirea parteneriatului public-privat

Fondul Social European este fond structural, destinat prevenirii i combaterii omajuluii promov rii integr rii sociale, sprijinind implementarea Strategiei Europene pentru

Ocupare. FSE finan eaz îmbun irea înv mântului profesional, a educa iei,consilierii, politicilor active pe pia a muncii pentru combaterea omajului, promovareaoportunit ilor egale, promovarea unei for e de munc flexibile.

Fondul de Coeziune este fond nestructural care ofer asisten în domeniul mediului ire elelor transeuropene de transport. Activit ile eligibile pentru FC sunt cele care implicproiecte majore cu buget de peste 25 de milioane euro (în domeniul mediului) sau peste50 de milioane Euro (în domeniul transporturilor).

Fondul European Agricol de Dezvoltare Rural este fond complementar, ce oferasisten în domeniul dezvolt rii comunit ilor din mediul rural i periurban. FEADRfinan eaz activit i ce au ca scop cre terea competitivit ii agricole i forestiere, demanagement agricol i de mediu, de îmbun ire a calit ii vie ii i diversificareaactivit ilor economice în perimetrele ce variaz de la zone rurale cu popula ie reduspân la zonele rurale periurbane aflate în declin sub presiunea centrelor urbane.

Fondul European pentru Pescuit este fond complementar ce finan eaz m surile deasigurare a continuit ii activit ilor de pescuit i exploatare ra ional , precum i protejarea resurselor de pescuit, dezvoltare de întreprinderi viabile în sectorul piscicol, dezvoltarei îmbun ire a calit ii vie ii din zonele dependente de pescuit

Între aceste fonduri, exist îns , în mod evident, sinergii i complementarit i, abordareafiind prin excelen una integrat . Astfel, în cazul dezvoltarii zonelor rurale, FSE, FEDRi FC vor juca un rol important al turi de fondul principal destinat acestui sector –

FEADR.

Direc iile strategice trasate de politicile europene mai sus men ionate constituie un cadrude lucru pe care toate Statele Membre i regiunile sunt sf tuite s -l foloseasc înelaborarea i dezvoltarea programelor lor na ionale i regionale.

Astfel, în procesul de elaborarea a documentelor strategice de dezvoltare la nivelna ional, regional, jude ean i local, orient rile strategice relevante ale UniuniiEuropene trebuie luate în calcul ca linii directoare c rora trebuie s li se subscrie i sli se alinieze orice m sur întreprins .


5

2.2. Documente strategice na ionale de dezvoltare

Documente strategice na ionale sunt documentele în baza c rora se vor distribuifondurile europene în intervalul programatic 2007 – 2013. În vreme ce la nivel european,Regulamentele Comunitare privind alocarea fondurilor structurale i de coeziunetraseaz baza legal de alocare a acestora, Statele Membre trebuie s î i definitivezeProgramele Na ionale de Dezvoltare, Planurile Opera ionale Sectoriale i PlanurileNa ionale Strategice de Dezvoltare Rural în vederea stabilirii obiectivelor strategice, aaxelor prioritare de ac iune i a opera iunilor indicative pentru ob inerea fondurilor.

Fiecare Stat Membru stabile te propriile obiective strategice de dezvoltare pentru a c rorrealizare se elaboreaz un Plan Na ional de Dezvoltare (PND), în colaborare cu actoriieconomici i sociali relevan i.

Statul Membru i Comisia European discut asupra con inutului Planului Na ional deDezvoltare i, pe baza acestuia, definesc cea mai adecvat repartizare a fondurilorna ionale i comunitare necesare implement rii lui. Documentul rezultat, în ceea ceprive te atingerea obiectivelor de coeziune, este Cadrul Na ional Strategic de Referin(CNSR). Documentele similare pentru Agricultur i Pescuit sunt Planul Na ionalStrategic de Dezvoltare Rural , respectiv Planul Na ional Strategic pentru Pescuit iAcvacultur .

Ca urmare a negocierilor, Comisia adopt CNSR i programele sale opera ionaleregionale sau sectoriale (POS-uri), în func ie de concordan a celor din urm cu scopurilei priorit ile PND i ale Directivelor Strategice Comunitare referitoare la coeziune.

România va fi eligibil pentru dou obiective în perioada 2007 – 2013: Convergen iCooperare teritorial european .

În calitate de stat membru România trebuie s se integreze în cadrul general, pentrucorelarea obiectivelor de dezvoltare la nivel na ional cu cele de la nivel european.Viziunea de dezvoltare prezentat în Planul Na ional de Dezvoltare adoptat de Guvernîn decembrie 2005, de Parlamentul României, a fost prezentat Comisiei Europene.

Planul Na ional de Dezvoltare 2007 - 2013

PND 2007-2013 încearc s reflecte cât mai fidel priorit ile stringente de dezvoltare aleRomâniei la nivel na ional, regional i local i propune sus inerea acestora prin investi iipublice concentrate, alocate pe baz de programe i proiecte. Implementarea strategiei dedezvoltare prin utilizarea eficient a fondurilor prev zute, atât interne, cât i externe, vaconduce, la orizontul anului 2013, la o Românie competitiv , dinamic i prosper ,integrat cu succes în Uniunea European i aflat pe un trend de dezvoltare rapid idurabil .


6

OBIECTIVUL GLOBAL vizeaz : Reducerea cât mai rapid a disparit ilor dedezvoltare socio-economic între România i Statele Membre ale Uniunii Europene.

Cre terea economic reprezint cheia succesului transform rii României, aducând: unnivel de trai superior; investi ii în sectorul productiv; infrastructur i servicii publice decalitate (inclusiv pentru cre terea coeziunii i incluziunii); investi ii pentru cre tereagradului de ocupare i a oportunit ilor capitalului uman.

Cre terea productivit iiRomânia î i propune s devin o economie generatoare de valoare ad ugat ridicat care

aduc beneficii substan iale investitorilor i angaja ilor. România va promova politicide pia active pentru cre terea adaptabilit ii i flexibilit ii for ei sale de munc i vainvesti în servicii pentru dezvoltarea capacit ii productive a acesteia.

Crearea unei baze antreprenoriale dinamiceStimularea dinamismului i interna ionaliz rii bazei antreprenoriale reprezint un mijloccheie pentru a dezvolta o economie prosper i a r spunde provoc rilor i oportunit ilorunei pie e globalizate. România va promova tranzi ia c tre o economie a cunoa terii i va

uta s ocupe o pozi ie cât mai înalt pe scara valorii ad ugate.

Cercetare - dezvoltare i inovareRomânia va promova un mediu favorabil cercet rii-dezvolt rii i valorific rii economicea rezultatelor acestor activit i, precum i transferul tehnologic, în vederea cre teriicompetitivit ii economice.

Accesibilitate, inter-conectivitate i infrastructur de bazRomânia va realiza investi ii în dezvoltarea infrastructurii, conform unei strategii binedefinite, având ca scop cre terea mobilit ii persoanelor, bunurilor, serviciilor i ideilor isporirea atractivit ii României, inclusiv ca loca ie de afaceri. Investi iile pentru cre tereaconectivit ii digitale vor duce la crearea de noi oportunit i pentru România în domeniulcomer ului electronic, e-government i al altor servicii electronice i vor face ca acesteoportunit i s fie accesibile tuturor.

Obiectivul global al PND, ce vizeaz reducerea disparit ilor de dezvoltare socio-economic fa de Uniunea European , se sprijin pe trei obiective specifice:

• Cre terea competitivit ii pe termen lung a economiei române ti• Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baz• Perfec ionarea i utilizarea mai eficient a capitalului uman autohton.

În vederea atingerii obiectivului global i a obiectivelor specifice pentru perioada 2007-2013, m surile i ac iunile avute în vedere sunt grupate în cadrul a ase priorit ina ionale de dezvoltare:


7

1. Cre terea competitivit ii economice i dezvoltarea economiei bazatepe cunoa tere

2. Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii de transport3. Protejarea i îmbun irea calit ii mediului4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocup rii i a incluziunii

sociale i înt rirea capacit ii administrative5. Dezvoltarea economiei rurale i cre terea productivit ii în sectorul

agricol6. Diminuarea disparit ilor de dezvoltare între regiunile rii

Eforturile comune ale statului român i ale Uniunii Europene în domeniul politicii decoeziune sunt concretizate în ceea ce se nume te Cadrul Na ional Strategic deReferin (CNSR). Fondurile structurale vor fi alocate în baza priorit ilor din CNSR.

Cadrul Strategic Na ional de Referin

Scopul principal al Cadrului Strategic Na ional de Referin (CSNR) este de a înt riconcentrarea strategic a politicilor economice, de coeziune social i regionale aleRomâniei, precum i de a stabili leg turile potrivite i corecte cu politicile ComisieiEuropene, în principal cu Strategia de la Lisabona, care elaboreaz politici de dezvoltareeconomic i de creare de noi locuri de munc .

Obiectivele CSNR : Reducerea disparit ilor de dezvoltare economic i social dintreRomânia i statele membre UE Reducerea disparit ilor fa de UE prin generareaunei cre teri suplimentare de 10% a Produsului Intern Brut pân în 2015.

Axele prioritare ale CNSR sunt:

• Dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde europene;• Îmbun irea competitivitatii pe termen lung a economiei romanesti;• Dezvoltarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman;• Constructia unei capacitati administrative eficiente.

Programele Opera ionale pe care le va derula România în perioada 2007 – 2013 suntstructurate dup cum urmeaz :

• Pentru obiectivul Convergen :

Programul Opera ional Regional (finan at de FEDR)Programul Opera ional Sectorial Cre terea Competitivit ii Economice (finan at deFEDR)Programul Opera ional Sectorial Mediu (finan at de FEDR i FC)Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (finan at de FSE)


8

Programul Opera ional Sectorial Transport (finan at de FEDR i FC)Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Capacit ii Administrative (finan at deFSE)Programul Opera ional Sectorial Asisten Tehnic (finan at de FEDR)

• Pentru obiectivul Cooperare Teritorial European :

- cu alte State Membre: Programul Opera ional România – Bulgaria (finan at deFEDR)Programul Opera ional România – Ungaria (finan at deFEDR)Programul Opera ional Transna ional (SEE) (finan at deFEDR)Programul Opera ional Interregional (finan at de FEDR)

- cu State Nemembre: Programul de Cooperare Transfrontalier cu RepublicaMoldova i Ucraina (finan at de Instrumentul European deVecin tate i Parteneriat - IEVP)Programul de Cooperare Transna ional în Zona M riiNegre (finan at de Instrumentul European de Vecin tate iParteneriat - IEVP)Programul de Cooperare Transfrontalier cu Serbia(finan at de Instrumentul de Pre-Aderare - IPA)

Din perspectiva spa iului rural, cel mai important document strategic este PlanulNa ional Strategic de Dezvoltare Rural 2007-2013. Acesta reprezint documentul-cadru în baza c ruia România stabile te politicile i ac iunile de dezvoltare pentruperioada 2007–2013 în domeniile agricol, silvic i economie rural , precum iproiectele de investi ii în infrastructur , dezvoltare i renovare a satelor române ti.Finan area se va realiza din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural ,precum i din bugetul na ional.

Planul Na ional Strategic de Dezvoltare Rural are ca obiectiv dezvoltareacompetitivit ii economice a zonelor rurale, conservând mediul i accentuând prezen apopula iei.

Pornind de la aceast strategie sunt definite priorit ile de ac iune pentru politici iprograme na ionale destinate dezvolt rii rurale i pentru sprijinul comunitar. Programelena ionale i Programul National de Dezvoltare Rurala finantat din Fondul EuropeanAgricol pentru Dezvoltare Rurala intervin în mod complementar.

Axele prioritare ale Planului Na ional Strategic pentru Dezvoltare Rural suntconcordante cu orient rile strategice ale UE în domeniul dezvolt rii rurale:


9

1. Cre terea competitivit ii sectoarelor agricol i forestier

Obiectivul general:Dezvoltarea unui sector agricol i forestier competitiv bazat pe cunoa tere i ini iativprivat , capabil s se adapteze schimb rilor pe termen lung, care ia în considerare regulilecomunitare, conserv mediul înconjur tor i consolideaz sectorul de procesare.

2. Îmbun irea mediului în zonele rurale

Obiectivul general:Utilizarea durabil a terenurilor agricole i forestiere prin men inerea popula iei în mediulrural, promovarea practicilor agro-ecologice, conservarea biodiversit ii i gestionareara ional a resurselor forestiere.

3. Calitatea vie ii în zonele rurale i diversificarea economiei rurale

Obiectivul general:Îmbun irea standardului de via prin cre terea spiritului antreprenorial al popula ieirurale, accesul la serviciile de baz , precum i la valorificarea resurselor localetradi ionale.

4. Programul Leader

Sprijinul oferit prin intermediul Axei LEADER ofer oportunitatea de a introduce oabordare nou de dezvoltare rural teritorial , de jos în sus, integrat , care se construie tepe identificarea necesit ilor locale i dezvolt strategii de dezvoltare local care combinuna sau mai multe obiective prioritare – competitivitate (axa 1), i calitateavietii/diversificare (axa 3).

Deoarece România aplic pentru prima dat o asemenea abordare, ea va fi de natura pilotpentru perioada 2007-2009 cu un accent deosebit pe cre terea con tientiz rii,consolidarea capacit ii locale i utilizarea principiului “learning by doing”, ca bazpentru extinderea la nivel na ional în perioada 2010-2013.

În România, axa LEADER va fi implementat în doua etape, dup cum urmeaz :

Prima etap 2007-2009 – va fi dedicat construc iei institu ionale i dobândirii deaptitudini, pentru care se acorda sprijin prin axa 3 în vederea:

• Form rii parteneriatelor de dezvoltare local reprezentative (GAL);• Elaborarii strategiilor integrate de dezvoltare local ;• Finan area cercet rilor/studiilor teritoriilor (zonelor) rurale i preg tirea

aplica iilor pentru sprijin.


10

Obiectivele acestei etape:• Încurajarea popula iei rurale pentru a se implica în procesul de dezvoltare

teritorial , identificarea celor mai reprezentativi membri ai comunit ii rurale,punerea lor în leg tur , identificarea priorit ilor comune, organizarea deseminarii, mese rotunde;

• Sprijin în vederea elabor rii strategiilor de dezvoltare rural la nivel local;• Realizarea studiilor de cercetare privind teritoriul (zona) necesare preg tirii

cererilor de finan are.

A doua etapa 2010-2013 – perioad dedicat implement rii strategiilor de dezvoltareintegrat la nivel na ional în care se va acorda sprijin pentru:

• Implementarea strategiilor locale;• Proiecte de cooperare;• Functionarea grupurilor de ac iune local , dobândirea de aptitudini i animarea

teritoriului.Aceasta etap va avea urm toarele obiective:

• Valorificarea potentialului endogen al teritoriilor (zonelor rurale), men inerea icre terea numarului de locuri de munc în special pentru tineri i femei, întarireaspiritului antreprenorial, îmbun irea calit ii vietii, diversificarea activit iloreconomice;

• Promovarea cooper rii i schimbului de experien între GAL-uri la nivel na ionali interna ional;

• Acoperirea costurilor generale de func ionare ale GAL, instruirea membrilor iliderilor GAL, evenimente promo ionale i de informare.


11

PoliticaAgricolComun

Asigurarea complemetarit iiîntre instrumentele comunitare

Dezvoltarea unuisector agricol iforestier competitivbazat pe cunoa tere iini iativ privat

Politica deDezvoltare

Rural

Îmbunat irea competitivit iisectorului agricol si forestier

Îmbun irea mediului înzonele rurale

Îmbun irea calit ii vie ii înzonele rurale i sus inereadiversific rii economice

Dezvoltare capacit iiinstitu ionale locale în vedereasc derii ratei omajului i învederea diversific rii

Traducerea priorit ilor înprograme

Plan

ul N

atio

nal d

e D

ezvo

ltare

Prio

rita

tea

5–

Dez

volta

rea

econ

omie

i rur

eale

i c

rete

rea

prod

uctiv

itii

in se

ctor

ul a

gric

ol

Plan

ul N

aio

nal S

trat

egic

pen

tru

Dez

volta

rea

Rur

al

Men inerea calit ii ia diversific riispa iului rural iforestier în vedereaob inerii unuiechilibru întreactivit ile umane iconservarearesurselor naturale

Îmbun ireastandardelor de viaîn vederea asigur riiunei ocup ri durabilea zonelor rurale i acontribuirii la unechilibru teritorial atâtdin punct de vedereeconomic cît i social

Implementarea unuiprogram pilotLEADER

Prog

ram

ul N

aio

nal p

entr

u D

ezvo

ltare

Rur

al

- Îmbun ireacompeten elor profesionaleîn vederea cre teriicapacit ii manageriale - Restructurarea idezvoltarea fermelor icre terea competitivit iiproduselor agricole i silvice- Restructurarea imodernizarea sectoarelor deprocesare a produseloragricole i forestiere

- Men inerea unei ocup riechilibrate a zonelor rurale - Promovareamanagementului durabil alterenului agricol - Managementul durabil alterenului forestier

- Dezvoltareamultifunc ionalit ii zonelorrurale- Cre terea atractivit iizonelor rurale i renovareasatelor - Cre terea poten ialuluiuman necesar pentrudiversificarea economieirurale

Prima etap 2007-2009 –construc ie institu ional idobândire de aptitudini

A doua etap 2010-2013 –implementarea strategiilorde dezvoltare integrate lanivel na ional

NIVEL EUROPEAN OBIECTIVE STRATEGICECOMUNITARE PRIVIND

DEZVOLTAREA RURAL

NIVELNA IONAL

OBIECTIVE STRATEGICENATIONALE PRIVIND

DEZVOLTAREA RURAL

IMPLEMENTARE

NIVEL NA IONAL

Figura 2 – Transpunerea politiciicomunitare în m suri na ionalepentru dezvoltare rural


2.3. Coordonate regionale în dezvoltarea comunit ilor din România înperioada 2007-2013

Regiunile de dezvoltare din România, în num r de opt, sunt “zone ce corespund unorgrup ri de jude e, constituite prin asocierea voluntar a acestora pe baz de conven iesemnat de reprezentan ii consiliilor jude ene i, respectiv, ai Consiliului General alMunicipiului Bucure ti”. Ele constituie “cadrul de concepere, implementare i evaluare apoliticilor de dezvoltare regional , precum i de culegere a datelor statistice specifice, înconformitate cu reglement rile europene emise de Eurostat pentru nivelul al doilea declasificare teritorial , NUTS 2, existent în Uniunea European ” (Legea 315/2004 privinddezvoltarea regional în România).

La nivel regional, s-au realizat strategii pentru fiecare din cele 8 regiuni ale României învederea atingerii unui grad comparabil de dezvoltare la nivelul acestora. Se urm re te,

adar, prin strategiile regionale, echilibrarea situa iilor economice, sociale i culturale întoate regiunile rii.

Priorit ile, obiectivele i liniile de interven ie prioritare ale acestor strategii de dezvoltareregional sunt concordante cu liniile directoare de nivel na ional i european.

Pentru comuna Dichiseni, relevant este Planul de Dezvoltare Regional a Regiunii Sud-Muntenia, din care face parte.

Pe termen lung, scopul strategic principal de dezvoltare al Regiunii Sud Muntenia este„cre terea capacit ii regiunii în vederea dezvolt rii economice i sociale durabile iechilibrate a acesteia, care s conduc la reducerea disparit ilor i cre terea coeziuniieconomice i sociale, la cre terea prosperit ii i standardului de via al locuitorilorregiunii”

Acesta implic asigurarea unui standard de via ridicat, prin cre tere i dezvoltareeconomic bazat pe resursele i mediul regiunii.

Scopul strategic reflect abordarea concentrat , integrat i flexibil pentru:

• îmbun irea competitivit ii i capacit ii inovatoare a economiei regiunii învederea cre terii economice

• reducerea disparit ilor economice i sociale existente în interiorul regiunii icre terea gradului de includere a grupurilor dezavantajate în via a economic aacesteia

• protejarea i îmbun irea condi iilor de mediu i cre terea beneficiului economic

• folosirea ra ional a resurselor naturale

Atingerea scopului strategic se va face printr-un set de obiective strategice de dezvoltare,care reflect combina ia aspira iilor sociale, economice i de mediu ale regiunii.

Obiectivele strategice urm resc reducerea inegalit ilor cu privire la nivelul cre teriieconomice, concentrându-se pe problemele coeziunii economice i sociale.


13

Prin obiectivele strategice Planul urm re te eliminarea factorilor care blocheazdezvoltarea pe ansamblu a regiunii, exploatând totodat avantajele care furnizeazoportunit i de dezvoltare.

Împreun , cele patru obiective strategice vor contribui la ob inerea prosperit ii regiunii,asigurând totodat o dezvoltare pe termen lung a comunit ilor acesteia.

Obiectivele strategice care vor ghida implementarea Planului i care printr-o abordarecuprinz toare i integrat urm resc regenerarea economic i social a regiunii, sunt:

Obiectivul 1 - Cre terea nivelulului de competitivitate i atractivitate al

regiunii

Obiectivul 2 - Cre terea capacit ii inovative i competitivit ii mediului

de afaceri al regiunii

Obiectivul 3 - Dezvoltarea economic , social i cultural durabil i

echilibrat a comunit ilor rurale

Obiectivul 4 – Cre terea stabilit ii sociale i eficientizarea poten ialului for ei demunc a regiunii

Planul de dezvoltare va fi implementat pe baza urm toarelor priorit i cheie, careconstituie „conduc torii schimb rii” i care sunt orientate spre nevoile specifice dedezvoltare ale regiunii:

Prioritatea 1 – Dezvoltarea infrastructurii locale i regionale

Prioritatea 2 – Dezvoltarea afacerilor

Prioritatea 3 – Dezvoltarea rural i eficientizarea agriculturii

Prioritatea 4 – Dezvoltarea resurselor umane

Fiecare din priorit ile de mai sus con ine un set de M suri corespondente care prezinttipurile de ac iuni care trebuie întreprinse.


14

Sistemul Obiectivelor Strategice de Dezvoltare ale Regiunii Sud Muntenia

Scop

Stra

tegi

c

Cre terea capacit ii regiunii în vederea dezvolt rii economice i socialedurabile i echilibrate a acesteia, care s conduc la reducerea disparit ilor icre terea coeziunii economice i sociale, la cre terea prosperit ii istandardului de via al locuitorilor regiunii.

Obi

ectiv

e St

rate

gice

de

Dez

volta

re

Cre tereanivelulului decompetitivitatei atractivitate

alregiunii

Cre tereacapacit iiinovatoare icompetitivit iimediuluide afaceri alregiunii

Dezvoltareaeconomic ,social icultural durabili

echilibrat acomunit ilorrurale

Cre tereastabilit iisociale ieficientizareapoten ialuluifor ei de munca regiunii

Prio

rit

i

„con

duc

tori

i sch

imb

rii”

Dezvoltareainfrastructuriilocale iregionale

Dezvoltareaafacerilor

Dezvoltarearural ieficientizareaagriculturii

Dezvoltarearesurselorumane

Sursa: Planul de Dezvoltare a Regiunii Sud Muntenia

11 22 33 44

Obiective orizontale: Sustenabilitatea Mediului; Oportunit iEgale; Inovare i Societatea informa ional


15

2.4. Contextul jude ean

Prin intermediul liniilor de ghidare strategic cu privire la dezvoltarea infrastructurii,economiei, resurselor umane i protej rii mediului, Planul de Dezvoltare Regionalinten ioneaz orientarea i înt rirea strategiilor de dezvoltare locale în vederea atingeriiviziunii de dezvoltare regional .

În scopul cre terii dimensiunii strategice a planific rii la nivel local, a fost formulatStrategia de dezvoltare a jude ului Calarasi, ca un cadru folosind direc iile precizate înPlanul de Dezvoltare Regional .

Pentru urm toarea perioad de timp, viziunea jude ului C ra i definit în contextulviziunii de dezvoltare a Regiunii Sud Muntenia este: RA I 2013..... “Un judeproactiv, cu un caracter distinct i o economie viabil , capabil s ofere tuturor condi ii detrai mai bune, într-un mediu curat i s tos”.

Aceasta este o viziune pe termen lung i care are nevoie de sprijinul tuturor comunit ilor ilocuitorilor jude ului în vederea îndeplinirii scopului urm rit.

Obiectivele strategice fundamentate în contextul integr rii i sus inerii strategiei dedezvoltare a Regiunii de dezvoltare Sud Muntenia sunt:

• Modernizarea infrastructurii jude ene• Cre terea competitivit ii economice a jude ului• Cre terea nivelului de dezvoltare a comunit ilor rurale• Cre terea nivelului educa ional al locuitorilor i a capacit ii acestora de

adaptare la schimb rile socioeconomice

Analiza resurselor jude ului C ra i i a problemelor deosebite cu care acesta se confrunt ,a necesit ilor i priorit ilor de dezvoltare, a m surilor de interven ie necesare în bazaprerogativelor legale conferite Consiliului Jude ean, face necesar identificarea unorobiective strategice menite s constituie cadrul necesar dinamiz rii i direc ion rii evolu ieieconomico-sociale în perioada 2007-2013.

În acest context, in scopul dezvolt rii economico–sociale a jude ului în perioadaprognozata, au fost identificate urm toarele priorit i:

Prioritatea 1 – Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii jude uluiPrioritatea 2 – Dezvoltarea afacerilor, cre terea competitivit ii economice i dezvoltareacooper rii transfrontaliere si interna ionalePrioritatea 3 – Dezvoltarea rural i eficientizarea agriculturiiPrioritatea 4 – Dezvoltarea resurselor umane i utilizarea eficient a potentialului for ei demunc


16

3. SITUA IA EXISTENT LA NIVEL LOCAL ÎN COMUNA DICHISENI,JUDE UL C RA I

3.1 – ISTORIC

Prima datare a comunei apare într-un act de hot rnicie din anul 1870, când mo iaDichise tilor era delimitat de mo ia Hirabarul.

Comuna Dichiseni este atestat documentar din anul 1896. De la început comuna a fostalc tuit din mai multe sate, în ordine cronologic satele componente au fost înfiin ateastfel:

o satul Satnoieni a fost înfiin at în anul 1840, pe marginea mo iei Deleana, st pânitde boierul Fulga, mosie ce se desf oara pe actuala vatr a satului. La început satulavea 40 -50 de asez ri, în majoritatea bordeie, locuite mai mult vara, deoareceiarna, popula ia era invadata de turcii care erau stabili i în Dobrogea, iar cândDunarea si Borcea erau înghe ate pr dau gospod riile ranilor, fapt pentru careace tia se retr geau în sohaturi. Popula ia care a format acest sat a fost str mutatdin satul Coslogeni care a fost atins de cium ; în urma ravagiilor provocate deaceast boal oamenii s-au instalat pe mo ia Deleana i au alc tuit un nou satdându-i denumirea de SAT-NOU.

o Satul COSLOGENI - tradi iile spun c acest sat a luat fiin prin contopirea a douatune. Unul dintre c tune s-a numit Scutelnici i a fost situat la 400 -500 m vest

fa de actuala vatr a satului, pe malul Bra ului Borcea, satul a fost distrus decium , iar din familiile r mase, o parte au format Satul-Nou, iar 5-6 familii s-austabilit in c tunul Coslogeni care este situat la 300 m est fa de c tunul afectat decium . În partea de vest a satului Coslogeni se afl Crucea de Leac.

o Cel de al treilea sat format a fost Dichiseni, care are o alc tuire care seam înîntregime cu formarea satului Satnoieni. Denumirea satului vine de la faptul ceste a ezat pe o ridic tur (DICHI) iar locuitorii acesteia se numesc ai satuluiDichiseni, fiind considera i oameni de pe DICHI.

Au fost cunoscu i ca mari mo ieri i arenda i în teritoriul administrativ Dichiseni urm torii:Rosetti care de inea suprafe e mari de teren în Dichiseni, Rose i i Coslogeni, Mihalceacare de inea suprafe e intense de p mânt i p durea Putineiu.

Ministru Ion Br tianu împreuna cu cei doi fra i ai s i Dinu i Vintil au pus bazeleînfiin rii satului BR TIANU.

La înfiin are satul avea 300 de gospod rii. În anul 1898 prin exproprierea câtorva familii deboieri, Ion Bratianu a împropriet rit familii de rani veni i din toate col urile rii: Ardeal,Olt, Br ila, Neam . În perioada comunismului satului Br tianu i s-a schimbat denumirea înLIBERTATEA.

În anul 1977, printr-un Decret al Consiliului de Ministri se stabile te extindereasuprafe elor de teren în vederea creerii unor bazine legumicole i în baza acestui Decretsatul LIBERTATEA a fost dezafectat în procent de 100%, popula ia fiind nevoit s se


17

mute, stabilindu-se în satele componente ale comunei Dichiseni, cu pondere mai mare însatul Coslogeni, dar i în alte localit i cum ar fi Rose i, Modelu i municipiul C ra i

Din documentele aflate in Muzeul Dunarii de Jos, s-a descoperit ca in jurul actualeicomune, pe o raza de aproximativ 20 km, au mai existat asezari, mai mult sau mai putinstabile, numite sohaturi, asezari unde locuitorii se stabileau deoarece aici gaseau locuribune pentru agricultura si pentru cresterea animalelor. Pentru sohaturi, se platea dijma saubani mosierului care detinea aceste terenuri. Aceste locuri erau refugiile oamenilor dincalea navalirilor turcesti, dar si din calea molimelor care apareau.

3.2 – CADRUL NATURAL

A ezare geografic

Modul de distribuire a localit ilor în Câmpia Român ine seama în general de avantajeleoferite de re eaua apelor de suprafa .Astfel, contactul morfologic dintre Lunca Dun rii i treptele de relief mai înalte (terase,câmpie) ofer aspectul uneia dintre cele mai importante linii antropogeografice din aranoastr , prin salba de a ez ri care se succed de-a lungul apelor curg toare.

Printre acestea se înscrie i localitatea Dichiseni, situat pe partea stâng a bra ului Borceala începutul B ii Ialomi a (cuprins între bra ul Borcea i Dun re) în partea de sud-est ajude ului C ra i în Câmpia B ganului.Teritoriul comunei Dichiseni are urm toarelevecin i.La nord – Agrozootehnica Drumul Sub ire, la sud –Dun rea, la est satul Oltinacomponent al comunei Unirea, la vest – comuna Rose i.

ReliefulComuna Dichiseni, parte administrativ component a jude ului C ra i, este situat înCâmpia B ganului. (B ganul sudic).

Relieful comunei se înscrie în doua mari unit ii naturale : la sud Lunca Dun rii, la nordCâmpia B ganului Sudic ( B ganul Ialomi ean ).

Din punct de vedere geologic, aceasta este format la suprafa din forma iuni ce apar inCuaternarului. Acestea sunt alc tuite mai ales din loess, având grosimi variabile de 20-40metri. Datorit grosimii mari a depozitelor loessoide (loessuri si lehmuri), pe suprafa acâmpiei se întalneste cel mai tipic relief de crovuri (padine) format prin acumularea istrângerea apelor meteorice în cuvetele generate de tasarea loessului.

Din punct de vedere morfologic se deosebesc trei trepte : - Lunca Dun rii, identic aici cu un fragment din Balta Ialomi ei, având aproximativ 10m latitudine absolut raportat la nivelul M rii Negre i 6-7 km l rgime - terasa de 5-7 m altitudine relativ , fa de lunc , urm re te malul stâng al Bra uluiBorcea la o dep rtare de 500-600 m în dreptul vetrei comunei Dichiseni. Terasa are aici


18

rgime mare pân la 6-7 km. Marginea ei de sud este usor în at printr-un grindfluvial.

- Podul de câmpie al B ganului sudic, care se ridic printr-un versant lin i prelung(1-1,5 km ) dar foarte clar pân la 30-35 m altidutine absolut , deci cu aproximativ 12 -15 m deasupra terasei. El se desf oar printr-o pant impercetibil , prezentând ostructur tabular , neted .

Riscuri naturale:Ca zon ce reprezint un poten ial de risc natural, se poate remarca partea de sud a satelori în special în zona de sud-est a satului Coslogeni, zon în care malul bra ului Borcea

prezinta o eroziune constanta spre localitate, în special datorit vântului care favorizeazprin efectul valurilor eroziunea.

Clima

Clima comunei Dichiseni este integrat zonei de clim continental , mai pu in moderatdecât a altor regiuni din ar cu ierni reci i veri c lduroase.Din punct de vedere climatic, teritoriul comunei este inclus provinciei climatice II,caracterizat printr-un pronun at caracter de continentalism, cu valoare de 11 grade,temperaturile medii ale lunilor extreme fiind cuprinse între 4-5 grade Celsius în lunaianuarie i +23, +24 grade Celsius în luna iulie. În func ie de aceste valori ale tempereturiiaerului, se apreciaz c poten ialul caloric al zonei este ridicat, fiind apreciat la valoarea decirca 125 Kcal/cmp. Primul înghe la sol se înregistreaz la începutul celei de-a treia decadea lunii octombrie, iar ultimul în prima jum tate a lunii aprilie. În aceste condi ii seapreciaz c durata medie anual f înghe însumeaz circa 200 de zile.

Precipita iile anuale au o valoare medie de aproximativ 500 mm., înregistrându-se unmaxim pluviometric la sfâr itul prim verii i începutul verii când cantitatea de precipita ii

zute însumeaz circa ¼ din valoarea total . Minimul pluvometric se instaleaz în lunileaugust i septembrie. În general ploile c zute în sezonul cald sunt ploi de convec ie,determinate de înc lzirea puternic a reliefului. Sunt frecvente i ploile frontale, cauzate deîntâlnirea a dou mase de aer cu caracteristici termice diferite.

Referitor la zilele cu ninsoare, prima ninsoare se înregistreaz de regul la începutul luniidecembrie, ultima ninsoare c zând în mod obi nuit la sfâr itul lunii februarie. În func ie deaceste date, durata medie a intervalului anual cu strat de zapad se aproximeaz la 40 dezile. Iarna, din cauza întâlnirii frontale a aerului rece continental cu cel cald mediteranean,în zon se produc frecvent viscole. Datorit faptului c cele mai multe viscole suntdeterminate de anticiclonul siberian, direc ia predominant a vântului este de la nord lanord/est. Datorit faptului c pe teritoriu nu exist obstacole de relief, se resimt din plinvânturile cu dominan nordic i nord-estic în cea mai mare parte a anului.

Grosimea medie anual a stratului de z pad este de 8-10 cm pe o durata medie anual de35 zile.


19

În zona comunei exist o circula ie intens a aerului, frecven a medie anual a vânturilorfiind de 16,4% SV, 12,4%N i 13,3% NE. Frecven a medie anual a calmului atmosfericeste de 12,9%, iar viteza medie anual a vântului variaz între 2,6-5,3m/s.

ApelePe raza comunei exist o re ea hidrografic permanent de suprafa reprezentat de bra ulBorcea, apele subterane gasindu-se cantonate în depozitele cuaternare ale câmpiei.

Teritoriul comunei Dichiseni se întinde pe malul stâng al Bra ului Borcea, re eauahidrografic fiind tributar fluviului Dun rea în extremitatea sudic a teritoriului comunei.În trecut inunda iile dintre bra ele dun rene acopereau întreaga lunc . Acum insula cuprinsîntre Dun re, Bra ul Borcea i râul R ul este aparat prin digurile ridicate. Vatra comuneiDichiseni fiind situata în zona de teras , nu este afectat de rev rsarea apelor.

Apele de subsol se g sesc în cuprinsul vetrei la adâncimi de 10-15 m dupa cum dovede teoglinda de ap din fântani. Alimentarea cu apa se face prin sisteme de conducte. Pânzafreatic se g se te aici la adâncimi de 60-80 m.

Flora i fauna

Comuna Dichiseni i împrejurimile se afl la contactul a 2 subzone de vegeta ie natural 10:stepa i balta. Aceasta face ca vegeta ia spontan s fie variat i foarte bogat .

Zona de step este reprezentat prin paji ti stepice care ocup suprafe e destul de restrânseîndeosebi de-a lungul drumurilor rutiere, precum i pe islazuri comunale.

Vegeta ia forestier este reprezentat din resturi ale fostelor p duri, care ocupasersuprafe e întinse în jurul comunei : stejarul brum riu, frasinul, mojdreanul, m rul i p rul

dure etc. Prin planta ii s-a introdus salcâmul.

Subzona de balt este mai deosebit , fiind alcatuit din diverse asocia ii vegetale care- idatoreaz existen a condi iilor locale create de apele curg toare, lacurilor, b ilor idunelor de-a lungul v ilor Bra ului Borcea.

durile sunt formate din specii reprezentative cum ar fi salcia, plopul, frasinul, precum icâteva specii de liane, via a s lbatica i c tina ro ie dezvoltate îndeosebi în zonele nisipoasei s turoase.

Vegeta ia de mla tina i cea acvatic din lacuri i b i este reprezentat de stuf, rogozuri,sageata apei, vâscul de ap .

Fauna este cea caracteristic zonei de step , reprezentativi fiind: popândaul, iepurele, p ricare î i fac cuibul în frunze.

10 Direc ia Silvic Slobozia11 Direc ia Agricol a judetului C ra i


20

Fauna acvatic este reprezentat de fauna piscicol caracteristic Dun rii : crap, alau,biban etc.

SolurileSolurile de pe teritoriul comunei Dichiseni sunt de 2 feluri11:

- soluri de lunc , nivelate, u or mecanizate, în general fertile. Dispun de substan enutritive bogate i de o alimenta ie freatic bun . Aceste soluri se preteaz la culturiagricole intensive. - soluri cernoziomice, cu enclave de cernoziomuri carbonice, sus pe podul de câmpiedar i în bordura sudic a terasei, i cu o enclav de cernoziom de fânea în zonacentral a terasei. Aici sunt repartizate acele terenuri agricole care necesit iriga iibogate. Formate pe loess, cernoziomurile dispun de substan e nutritive i prezint ceamai ridicat fertilitate natural pentru cultura plantelor în ara noastr . În ani cu reparti ienefavorabil a ploilor, aceste soluri dau recolte mai slabe, caz în care este necesarintensificarea lucr rilor hidroameliorative.

3.3 AMENAJAREA I ORGANIZAREA SPA IULUI COMUNEI DICHISENI

Din punct de vedere al încadr rii în re eaua de localit i a jude ului, comuna se afl situatla nord i sud de principala arter auto ce face leg tura între ora ul re edin de jude ,municipiul C ra i i unul dintre cele mai importante centre urbane ale jude ului Ialomi a,ora ul Fete ti. Comuna se înscrie în categoria localita ilor mici, cu o func iunepreponderent agricol , având un rol minor, în raport cu celelalte localita i din zon .

Comuna este alc tuit în prezent din 3 sate, Dichiseni ce reprezint re edin a de comun alrui teritoriu s-a unit în timp cu cel al satului Satnoieni i satul Coslogeni, aflat la o

distan de 5 km de satul de centru.

La scara teritoriului de influen , se poate estima o conlucrare de perspectiv cu comuneleriverane bra ului Borcea, respectiv comunele Rose i, Unirea, în diverse domenii deimportan local , de mic industrie în special de prelucrare a produselor agricole saupiscicole, activit i de agroturism etc., constituind astfel un micro centru regional dedezvoltare.

3.3.1. Sistematizarea i organizarea spa iului comunei Dichiseni

În conformitate cu planurile de sistematizare a localit ii, aceasta dispune de un intravilande 216 ha, structurat func ional astfel:

1. zona de locuin e i func iuni complementare însumeaz 158,7208 ha iprocentual reprezint 73,48%;

2. zona industrial i de depozitare însumeaz 16,6658 ha i procentual reprezint7,72 %;


21

3. zona unit ilor agrozootehnice – 5,7637 ha, reprezentând 2,67 %;4. zona institu iilor i serviciilor de interes public reprezint 4,1816 ha i

procentual 1,94 %;5. zona afectat comer ului, alimenta iei publice i prest rii de servicii6. zona afectat circula iei rutiere însumeaz 22,5838 ha i procentual 10,45 %;7. spa iile verzi, cele afectate activit ilor sportive, de agrement i protec ie

reprezint 0,5478 ha i procentual 0,25 %;8. construc iile tehnico- edilitare ocup 0,3ha, respectiv un procent de 0,14 %;9. gospod riile comunale i cimitire ocup 2,2603 ha, iar procentual reprezint

1,046 %;10. spa iile cu destina ie special însumeaz 3,7145 ha, iar procentual reprezint

1,72 %;

Zona de locuin e este alc tuit din 2 subzone distincte, respectiv cea a satului Dichiseni iSatnoieni, precum i cea a satului Coslogeni.Localit ile contemporane fiind dezvoltate pentru marea majoritate a construc iilor de locuitcu un regim de în ime preponderent parter, au un aspect rural, existând i un num r foartemic de construc ii P+1 realizate în ultimii ani, dar care din p cate nu sunt reprezentative dinpunctul de vedere al imaginii arhitecturale specifice zonei.

Dezvoltarea fondului de locuin e s-a f cut prin ocuparea unor terenuri libere în urmaaplic rii Legii fondului funciar i acord rii unor parcele de aproximativ 1000 mp.

Zona central este alc tuit din dot ri de interes public dispuse de-a lungul c ii de circula ieDN 3B, în special satul Dichiseni (centru de comun ), dar care nu constituie un adev ratcentru civic.

În ceea ce prive te institu iile publice, situa ia lor este, în general, satisf toare, existândîns nevoia de spa iu suplimentar pentru unit ile de s tate, cultur , prest ri servicii.

Zona industrial i de depozitare.Unit ile de mic produc ie i de depozitare existente peteritoriul localit ilor nu au procese tehnologice poluante, iar prin amplasarea lorpreponderent în zona de nord (a fostului C.A.P.), impactul lor asupra zonei de locuin e esteredus.

Societ i agricole

• SA AGROTERA Dichiseni• SC TUDOR 92 Dichiseni• SC CONCORDIA AGRO SRL Dichiseni• SC ALGAP SRL Dichiseni• SC EXPL .AGR. ROSETI Dichiseni• SC TRIDENT STAR SRL Dichiseni• PF COSTACHE EMIL Dichiseni• AF MESCA MARIN Dichiseni


22

Categorii de folosin (ha)Agricol NeagricolTeritoriul

administrativArabil uni Vii Livezi duri Ape Drumuri Construc ii Neproductiv

Total

Extravilan 6975,71 16,00 68,00 - 547 1129 175 17,39 - 8928,10

Intravilan - - - - - - 22,58 172,32 - 194,90

Total 6975,71 16,00 68,00 - 547 1129 197,58 189,71 - 9123

% din total 76,47 0,17 0,75 - 6,00 12,37 2,16 2,08 - 100

3.3.2. Infrastructur fizic

Infrastructura de transport:

Este reprezentativ doar în zona c ilor de comunica ie rutier , ce ocup aproximativ20,32% din intravilanul comunei, (respectiv 48,23 ha cu o lungime de 32,70 km), fiindasfaltat por iunea de drum aferent drumului na ional DN3B ce face legatura cumunicipiul C ra i.

De asemeni exist i un drum jude ean (DJ 211D) care nu reprezint decât o por iunepar ial betonat i pietruit pân la Mân stirea Libertatea.

Localit ile comunei se dezvolta în partea de sud i nord a DN 3B.

În zonele în care satele comunei sunt traversate de drumul na ional, aceasta î i va p stracategoria func ional , fiind considerat continuu în traversarea localit ilor (servind înacela i timp i ca strad ).

Trama stradal existent are un caracter regulat, în cea mai mare parte drumuri de p mântneamenajate care în momentul unor precipita ii devin impracticabile, atât în zonele delocuit cât i spre exploata iile zootehnice i agricole.

Principalele elemente de trafic o reprezinta catagoriile de deplasari pentru munca, tranzit itransport de m rfuri.

• Transportul rutier

Comuna este strab tut de DN 3B C ra i-Fete ti, pe o distanta de 6 km. Cea maiapropiat localitate urban este municipiul C ra i, situat la 21 km. Fa de ora ul Fete ti,comuna Dichiseni este situat la o distan de 28 km.


23

Nu exist transport organizat în localit ile componente i nici între acestea. Circula iarutier i de transport în comun în teritoriul înconjur tor este reprezentat de cursele ce faclegatura între comune pe traseul drumului national DN B (ruta C ra i - Fete ti).

Localitatea este strab tut , a a cum am mentionat anterior de DN3B, care este asfaltat. Elface leg tura spre VEST cu comuna Roseti , iar spre EST cu comuna Unirea. DN 3Breprezint principala arter de circula ie cu 2 benzi i supral rgiri, carosabil asfaltat. Acestdrum reprezint principalul colector de circula ie nediferen iat pentru transportul auto, de

rfuri i transportul în comun.

Traseul drumului na ional în cadrul localit ilor este cuprins în intavilan, zon în careacesta urmeaz a- i p stra categoria func ional fiind considerat continuu în traversarealocalit ilor i servind în acela i timp i ca strad . Pe tot traseul, drumul na ional esteprev zut cu îmbr minte de covor asfaltic

Lungimea drumurilor comunale este de 33 km, din lungimea total 10 km de drumuri suntbetona i, restul de drumuri comunale care str bat localitatea fiind drumuri de p mântnepietruite.

Zona c ilor rutiere reprezint aproximativ 20,33% din intravilanul comunei.

• Transportul feroviar:Localitatea nu dispune de infrastructur feroviar de transport, cea mai apropiat sta ie CFRfiind situat la 21 km de comun , în municipul C ra i.

• Transportul naval:Cu toate c limita sudic a comunei Dichiseni este marcat de bra ul Borcea i fluviulDunarea –arter de naviga ie trans-european , localitatea nu beneficiaz de avantajeletransportului pe ap deoarece amenajarile portuare sunt indep rtate.

• Transportul în comun:

Mobilitatea locuitorilor din localitatea Dichiseni este garantat prin accesul acestora lamijloacele de transport în comun care circul pe ruta C ra i - Fete ti.

Cursele sunt la un interval de 2 ore. Principalii operatori de transport pe aceast rut suntSC TRANS HARY i SC Divertis Tudor.

3.3.3. Infrastructura de mediu

Din datele existente la nivel local, rezult c localitatea Dichiseni nu respect în prezentstandardele europene impuse în domeniul gestion rii de eurilor. Exist platfome de gunoiîn fiecare din cele 3 sate componente ale comunei, dar care nu respect standardele învigoare. Astfel, în satul Coslogeni platforma de gunoi se afl amplasat în nordul satului,la 500 m de zona de locuit, lucru care determin aparitia unor consecin e nefaste pentrusanatatea popula iei. Platforma este betonat i are o suprafa de 2 ha. În Dichiseni,


24

platforma de gunoi este amplasat în vestul satului, la aproximativ 1 km de zona de locuit,dar care nu este betonat i nu are nici un fel de amenajare. La Satnoieni, platforma estebetonat i are o suprafa de1,5 ha.

Din punctul de vedere al salubrit ii localit ilor comunei, se poate remarca o lips total despa ii special amenajate, destinate acestui scop i realizate comform normelor în vigoare.

Ca o prezentare succint a principalelor aspecte critice, se poate eviden ia lipsa unor spa iide depozitare a gunoiului într-un sistem ecologic.

În prezent locuitorii acestor sate folosesc pentru depozitarea de eurilor spa ii neamenajatecorespunz tor, fapt ce a dus la degradarea primului strat freatic, strat considerat de c treorganismele abilitate în domeniul controlului calit ii apelor i protec iei mediului caimpropriu din punct de vedere al potabilit ii datorit infest rii acestuia.

De men ionat c pe lâng faptul c datorit lipsei unui sistem ecologic de colectare idepozitare a de eurilor din cadrul localit ilor, prin ac iunea apelor de ploaie, atât în sol câti prin scurgerea acestora, datorit configura iei terenului în bra ul Borcea, exist

posibilitatea apari iei bolilor hidrice i a epidemiilor în cadrul comunei precum i înlocalit ile adiacente, acestea fiind în continuare expuse infest rii accidentale, cu toateconsecin ele negative ce deriv din aceasta.

Nu este de neglijat nici ac iunea vântului care produce (pe lâng împr tierea ca atare aacestor gunoaie) i afectarea unor zone întinse cu mirosuri.

Surse de poluare:Principalele surse de poluare o constituie spa iile neamenajate de depozitare a gunoiului.De asemenea nu este de neglijat nici influen a negativ a latrinelor, a c ror realizare nurespect normele în vigoare.

Re eua de distribu ie a apei potabile

Sursa de ap o constituie în prezent stratul freatic de adâncime medie, cantonat la circa 80 –100 m, strat care poate asigura necesit ile de consum ale popula iei cât i ale activit iloreconomice din zona de extindere a intravilanului.

Sistemul centralizat de alimentare cu ap existent în prezent este compus dintr-un front decaptare de ap subteran prin cele 5 pu uri forate la 60 - 80 m, un castel ap cu rezervorulsituat la înal ime de 6 m cu o capacitate de 50 mc i o re ea de distribu ie cu diametre de 63-15 mm.

Re eaua de aduc iune i re eaua stradal , având diametrul de 200 i respectiv 100mm,totalizeaz 18 km i deserve te 760 de locuin e.

Ca urmare a studiilor hidrogeologice s-a constat ca în zona Modelu-Borcea exist doutipuri de straturi acvifere i anume:

• straturi acvifere freatice;


25

• straturi acvifere de adâncime.

Straturile acvifere freatice sunt straturi de mic adâncime alimentate în principal prininfiltrarea direct a precipita iilor sau prin infiltrarea zonelor de afluere a apelor din bazinulhidrografic al Dun rii.

Din punct de vedere fizico-chimic, calitatea apelor captate din aceste complexe acvifereeste necorespunz toare, întrucât prezint u oare dep iri la Na si K, azoti i (0,37 mg/l) isubstan e organice.

Straturile acvifere de adâncime se g sesc în zonele cu pietri uri i nisipuri i sunt situatela adâncimi de 25-35 m. Aceste ape sunt bicarbonate, calcice, însa întrunesc condi iile depotabilitate. Uneori ca urmare a utiliz rii acestor surse se înregistreaz depasiri la H2S carepot fi ins eliminate prin aerare.

Re eua de canalizare

În prezent, localitatea Dichiseni nu dispune de un sistem centralizat de canalizare care spermit evacuarea apelor uzate menejare i a celor meteorice. Prin urmare, apele pluvialesunt colectate în rigolele amplasate de-a lungul DN3B de unde se infiltreaz în sol.

Inexisten a unui sistem adecvat de canalizare care s permit colectarea i evacuarea apeloruzate menajere se repercuteaz implicit asupra st rii de sanatate a popula iei, întrucât prinîmpr tierea necontrolat pe sol a dejectiilor sau rezidurilor menajere, acestea se infiltreazîn pânza freatic i polueaz apele subterane.

Re ea de distribu ie gaze naturaleÎn prezent nu exist .

Re ea de distribu ie energie electric

Alimentarea cu energie electrica a comunei este realizata in prezent din LEA 20 KV situatain partea de nord, prin intermediul unor posturi de tarnsformare ce asigura in conditiileactuale necesarul de energie electrica. În prezent sunt racordate la energia electric unnum r de 760 de gospod rii, lungimea re elei fiind de 33 km iar lungimea re elei deiluminat public este de 33 km, distribuit pe un num r de 23 de str zi.

Serviciile de telefonie

Localitatea Dichiseni dispune de central telefonic , serviciul de telefonie fiind asigurat decentrala telefonic automat , cu 100 posturi telefonice, racordat la magistrala de cablufibr optic ce traverseaz comuna, subordonata Romtelecom.

Oficiul postal Dichiseni este subordonat Regiei Nationale de Posta – Directia de PostaConstanta.

Sistemul de iriga ii


26

Nu exista. Fostul sistem de iriga ii a fost distrus în totalitate dar necesitatea acestuia se facetot mai mult sim it .

Alte utilit i furnizate popula iei localit ii

Comuna Dichiseni nu dispune în prezent de un sistem centralizat de alimentare cu c ldur apopula iei. Sistemul de incalzire existent se bazeaza pe utilizarea surselor proprii deînc lzire, în sistem local.

Nu exista pe teritoriul localitatilor componente, capacitati ale unor instalatii termiceexistente, care sa reprezinte din punct cantitativ sau calitativ, o potentiala sursa dealimentare.

3.3.4. Infrastructur social

Infrastructur colarDin datele referitoare la sistematizarea localit ii, aceasta dispune de infrastructur învederea furniz rii de servicii educa ionale popula iei.Situa ia unit ilor de înv mânt existente în localitate în intervalul 2000-2006 i dot rile decare dispun acestea este prezentat în urm torul tabel:

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Unit i de inv mânt 4 4 4 4 4 5 5

Gr dini e 2 2 2 2 2 3 3

coli din inv mântul primar,gimnazial

2 2 2 2 2 2 2

Sali de clas i cabinete 11 12 12 12 12 12 12

Laboratoare colare 1 0 0 0 0 0 0

Ateliere colare 0 0 0 0 0 0 0

Serviciile de s tate

Din datele existente la nivel jude ean rezult c în comuna Dichiseni exist infrastructurade baz necesar furniz rii serviciilor medicale c tre popula ie.


27

Cu toate acestea num rul unit ilor sanitare din sectorul public i privat este relativ redus înraport cu necesit ile popula iei.

În prezent serviciile medicale sunt furnizate popula iei prin intermediul unui cabinetmedical individual, situat în satul Dichiseni, iar popula ia din celelalte sate trebuie s sedeplaseze la acest cabinet. La nivelul comunei nu exist Cabinet stomatologic sau farmacii.Din punct de vedere numeric, personalul medical care furnizeaz popula iei serviciimedicale în comun s-a men inut constant. Astfel în intervalul 2000-2006 au asiguratasisten a de specialitate popula iei 1 medic i o asistent medical .

Biblioteci/c mine culturale

Institu iile de cultur din localitatea Dichiseni sunt reprezentate de cele 3 c mine culturaledin satele Satnoieni, Dichiseni i Coslogeni i de biblioteca publica situat în sediul

minului cultural din satul Dichiseni. Statisticile jude ene relev faptul c între 2000-2006, num rul bibliotecilor care au func ionat în comun nu a inregistrat variatii relevante.Exista biblioteci scolare.

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Totalulbibliotecilor 2 2 2 2 2 3 3

Bibliotecipublice 1 1 1 1 1 1 1

3.4 CAPITALUL UMAN

Num rul de locuitori

Popula ia stabil a comunei se ridic la 1725 locuitori- Satul Dichiseni cu 454 de locuitori- Satul Satnoieni cu 469 de locuitori- Satul Coslogeni cu 802 de locuitori.

Evolu ia popula iei

Rata sc zut a natalit ii are cauze multiple, dar dintre ele se deta eaz starea precar acalit ii vie ii, inexisten a certitudinii zilei de mâine, situa ie care va persista pân când nuva cre te standardul de via .


28

Pentru comun mi carea migratorie este practic neglijabil , schimb rile de domiciliu înlocalitate sunt reprezentate de revenirea în comun , cu caracter mai accentuat în ultimii ani,a for ei de munca disponibilizate din centrele industriale.

Mi carea natural a popula iei i structura acesteia pe categorii de vârst

Miscarea natural a popula iei presupune analiza schimb rilor intervenite în ceea ceprive te structura popula iei i num rul de locuitori prin abordarea combinat a mai multorfactori cum ar fi num rul de n scu i vii, num rul de cas torii i de divor uri înregistrate,sporul natural, precum i alte aspecte pe care le vom prezenta în continuare.

Evolu ia popula iei totale din comun în perioada 1995-2005 indic o u oar tendin descadere a acesteia între 1996-2005, a a cum reiese i din urm torul grafic:

1650

1700

1750

1800

1850

1900

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Populatia totala la 1 iulie

Num rul de n scu i vii din comuna Dichiseni a înregistrat o u oar tendin de cre tere înintervalul 2001-2002. Aceast tendin este subliniat i de urm torul grafic:

0

5

10

15

20

25

30

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Numarul de nascuti vii

Cel mai mare num r de decese s-a înregistrat în comun în 2000, respectiv 42 i cel maimic num r în 2001, respectiv 25. Pentru ceilal i ani din perioada de referin 1995-2005 nuse poate sublinia o tendin clar de cre tere sau sc dere a num rului de decese dincomun ; pentru perioada 2003 – 2005 se remarca faptul ca numarul deceselor a fost relativconstant.


29

0

10

20

30

40

50

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Persoanele decedate

Sporul natural a înregistrat valori negative în cadrul aceleia i perioade de referin .

-25

-20

-15

-10

-5

01995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Sporul natural

Din datele existente la nivel jude ean pentru perioada de referin 1995-2005 reiese faptul atat num rul c toriilor înregistrate în comun cat si num rul divor urile a fost relativ

constant.

02468

10121416

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

CasatoriiDivorturi

Statisticile existente indic faptul c în jude ul C ra i la 1 iulie 2006 popula ia ruralera de 194 560 locuitori dintre care în comuna Dichiseni locuiau 1721 locuitori.

• Reparti ia popula iei pe categorii de vârst

La 1 iulie 2006, din totalul de 1721 locuitori, popula ia cu vârste cuprinse între 15-19 aniera de 143 persoane. Un num r semnificativ de locuitori, respectiv 963 persoane aveau la1 iulie 2006 vârste cuprinse între 15-59 ani.


30

0

20

40

60

80

100

120

140

160

0-4 A

NI

5-9 A

NI

10-14

ANI

15-19

ANI

20-24

ANI

25-29

ANI

30-34

ANI

35-39

ANI

40-44

ANI

45-49

ANI

50-54

ANI

55-59

ANI

60-64

ANI

65-69

ANI

70-74

ANI

75-79

ANI

80-84

ANI

PESTE 85 A

NI

Distributia pe clase de varsta

Din totalul de 1721 locuitori, 871 sunt b rba i i 850 sunt femei.Densitatea popula iei este de 11,87 locuitori/ha raportat la suprafa a de 145 ha a localita ii.Densitatea în zona de locuit este de 40 loc/ ha, iar în total intravilan 11,87 loc/ha.

• Structura confesional pe religii:

Din datele existente la nivel local (recens mântul din 2002), reiese faptul c apartenen apopula iei din localitatea Dichiseni la diferite religii se prezint astfel:

- 1855 locuitori sunt cre tini ortodoc i;- 4 locuitori sunt penticostali;- 7 locuitori sunt adventi ti;- 1 locuitor este romano catolic

În localitate nu exist atei i nici persoane care nu i-au declarat apartenen a religioas .

• Repartizarea popula iei în func ie de nivelul studiilor absolvite :

În localitatea Dichiseni, popula ia stabil este de 1721 locuitori dintre care :o 31 de locuitori au absolvit cursuri ale unei institu ii de înv mânt superior ;o 12 locuitori sunt absolven i ai înv mântului postliceal i de mai tri;o 247 locuitori sunt absolven i ai înv mântului liceal;o 433 locuitori au absolvit cursuri profesionale i de ucenici;o 466 locuitori sunt absolven i ai înv mântului gimnazial;o 310 locuitori sunt absolven i ai înv mântului primar;o 222 locuitori sunt ne colariza i din care 194 copii cu vârste între 0 -7 ani.


31

Din aceast statistic rezult c majoritatea popula iei are un nivel redus de preg tire iformare profesional , existând i un num r semnificativ de persoane analfabete ceea ce facedificil p trunderea acestora în anumite sectoare i domenii de activitate care presupun unanumit grad de specializare.

• Popula ia activ i inactiv din localitate:

Popula ia activ

În vederea analizei indicatorilor referitori la popula ia activ în general dintr-o comunitate,trebuie s se stabileasc o linie de demarca ie clar între popula ia activ ocupat ipopula ia activ neocupat .

Prin urmare, inând seama de aceast distinc ie, datele referitoare la popula ia activ dinlocalitatea Dichiseni rezult din urm toarele tabele:

total ocupatAmbele

sexe Masculin Feminin Ambelesexe Masculin Feminin

Popula iaactiv

667 468 199 541 387 154

neocupattotalomeri în cautarea unui

alt loc de muncomeri în cautarea

primului loc de muncAmbele

sexe M F Ambelesexe M F Ambele

sexe M F

Popula iaactiv

667 468 199 78 56 22 48 25 23

Statisticile prezentate mai sus eviden iaz faptul c în totalul popula iei active de 667locuitori, raportul dintre popula ia ocupat i cea neocupat este de 1:4, întrucât primacategorie însumeaz 541 locuitori, iar cea de-a doua 126 locuitori.

Popula ia inactiv

În cadrul popula iei inactive o pondere însemnat o de in pensionarii care sunt în num r de532 persoane, precum i persoanele casnice reprezentate printr-un num r de 236 locuitori.


32

Popula iainactiv(total)

Elevi istuden i Pensionari Persoane

casnice

Între inutede alte

persoane

Între inute destat sau deorganiza ii

private

Altasitua ie

economic

1196 264 532 236 162 - 2

Repartizarea popula iei ocupate în func ie de activit ile economice derulate

Având în vedere activit ile economice derulate de c tre popula ia comunei, se poateconcluziona c majoritatea acesteia este ocupat în agricultur i silvicultur , respectiv 380persoane. Un num r de 56 persoane activeaz , potrivit statisticilor, în administra ia publici 48 persoane în industrie.

În anul 2006, un num r de 27 de persoane au plecat la lucru în str in tate, toate 27desf urându- i activitatea în baza unui contract de munc . Nu se cunoaste numarulpersoanelor plecate la lucru in strainatate fara contract de munca.

Num rul beneficiarilor de ajutor social a avut o evolu ie descresc toare în ultimii trei ani(2004-2006), sc zând de la 80 de persoane în anul 2004, la 4 în 2007.

Popula ie colar

În vederea atingerii obiectivelor stabilite la nivel comunitar i na ional în domeniuleduca ional, în jude ul C ra i a fost elaborat Planul local de ac iune pentruinv mântul profesional i tehnic. Analizele realizate în cadrul acestuia arat c s-a redusnum rul de coli cu clase I-VIII din mediul rural la care au func ionat clase de coal dearte i meserii, cauzele fiind multiple: sc derea popula iei colare în zon , reducerea oferteide locuri de munc în plan local, op iunile elevilor pentru continuarea studiilor în mediulurban.

Num rul elevilor înscri i în înv mântul primar i gimnazial la nivelul comunei Dichisenia cunoscut o u oar sc dere de la 200 în 2001 la 182 în 2004.

Dinamica personalului didactic din unit ile de înv mânt existente în comun reflect ,de asemenea o tendin de sc dere a acestuia, în special în ceea prive te înv mântulgimnazial. În timp ce în 2001 personalul didactic din înv mântul gimnazial erareprezentat de 23 persoane, în 2004 acesta num ra 14 persoane.

O analiz a ratelor de promovare a examenului de capacitate de c tre elevii din comunaDichiseni între 2005-2007 relev diferen e semnificative ce nu permit conturarea uneitendin e clare în aceast privin .

In 2006 procentul de promovabilitate a fost de 60%, iar in 2007 de 22%


33

Anul 2005 2006 2007Procentul de

promovabilitate 60 % 60% 22%

3.5 DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIAL A COMUNEI

Pricipalele locuri de munc ale localit ii ocupate de localnici sunt concentrate în unit iagricole i, într-un procent nesemnificativ, în unit ile de mic produc ie industrial i dedepozitare.

În domeniul comer ului i al prest rilor de servicii, num rul locurilor de munc este relativsc zut, dar în viitor, pentru satisfacerea cerin elor popula iei se va dezvolta re eauaparticular i implicit va cre te i num rul de locuri de munc din acest domeniu.

3.5.1. Agricultura

Poten ialul natural i factorii de produc ie existen i în zon au favorizat dezvoltareaagriculturii, care reprezint principala ramur a economiei locale. Fiind situat într-o zonpreponderent agrar , comuna Dichiseni dispune de soluri fertile, bogate în substan enutritive, majoritatea sunt cernoziomuri cu enclave de cernoziomuri carbonice, ultimelereg sindu-se pe podul de câmpie. În zona central a terasei sunt prezente cernoziomuri defânea . Terenurile agricole formate pe loess necesit iriga ii bogate.

Statisticile existente la nivel jude ean conduc c tre concluzia potrivit c reia majoritateaterenurilor agricole se afl , ca urmare a derul rii procedurilor de constituire i reconstituirea dreptului de proprietate, în proprietate privat .

În ceea ce prive te terenurile afectate folosin ei agricole la nivelul comunei Dichiseni,acestea însumeaz 7060 ha, existând i paji ti de step . În balta Ialomi ei pe lâng terenurileagricole se dezvolt i o vegeta ie specific de lunc , iar în apropierea Dun rii se aflpadure de esen a moale.

Principalele culturi agricole sunt cerealele pentru boabe. În ceea ce prive te celelaltemodalit ti de utilizare a terenului agricol, precum i practicarea altor culturi, acestea suntsporadice, întrucat condi iile pedoclimatice sunt mai pu in favorabile dezvolt rii acestortipuri de activit i.

Evolu ia principalelor culturi agricole în perioada 2000-2005Evolu ia principalelor culturi agricole practicate în comuna Dichiseni a fost analizat înperioada 2000-2005 i este eviden iata în tabelele de mai jos, diferen iat în raport cu“cultura mare” i “legumele” care reprezint specificul zonei.


Comuna DICHISENI – cultura mare

Porumb Floareasoarelui Soia Fasole Grâu

Orzoaicde

prim varOv z Rapi Maz re Orz Orzoaic

toamnPlantenutre MustarAn

produc ieha to ha to ha to ha to ha to ha to ha to ha to ha to ha to ha to ha ha to

2000 975 1835 656 788 - - 9 5 1207 2255 - - - - - - - - 206 500 - - - - -

2001 681 1446 454 586 - - - - 1581 6256 - - 5 0 277 443 15 40 256 837 - - 5 70 35

2002 669 1225 643 566 - - - - 1496 3532 50 104 - - - - - - 164 366 192 576 - - -

2003 1070 3861 1328 1857 - - - - - - 102 57 - - - - 60 60 - - - - - 253 70

2004 1196 6512 1069 1816 148 216 - - 620 2497 - - 8 0 50 150 38 133 - - - - 8 - -

2005 519 3943 866 1425 16 30 163 448 1431 5249 119 321 57 0 254 358 - - 11 26,5- - - 57 - -

Comuna Dichiseni - legume

Cartofi Maz re Strugurivin Pepeni Tomate Vinete Ardei Varz Ceap Usturoi Rad cinoase

An produc ieha ha ha to ha ha ha ha ha ha ha ha

2000 - - 40 80 90 - - 16 - - - -2001 - 15 - - - - - - - 3 - -2002 10 - - - - 7 2 4 - 20 5 -2003 - 60 - - 5 - - - - 5 - -2004 - 38 - - - - - - - - - -2005 3 - - - 2 6 2 5 2 18 - -


Situa ia parcului de utilaje agricole utilizate în comuna Dichiseni

Utilajele agricole utilizate de c tre popula ie pentru prelucrarea terenurilor agricole sunt înprincipal mecanizate i se caracterizeaz prin diversitate.

Nr.crt. DenumireGospodarii cudomiciliul in

localitate

Gospodarii cudomiciliul inalte localitati

Persoanejuridice

1. Tractoare pân la 45CP 2 1 -2. Tractoare pân la 46-55 CP - - -3. Tractoare pân la 56-65 CP 15 3 74. Tractoare peste 65CP - - 45. Pluguri pentru tractor 14 3 66. Pluguri cu trac iune animal 2 - -7. Cultivatoare 6 1 38. Grape cu trac iune mecanic 9 2 69. Grape cu trac iune animal 7 - -10. Combinatoare - 1 211. Sem tori pentru p ioase 5 1 312. Sem tori pentru pr itoare 5 1 3

13. Ma ini pentru împr tiatîngr minte chimice

- 1 2

14. Ma ini pentru împr tiatîngr minte organice

- 1 -

15. Ma ini pentru erbicidat - 1 2

16. Combine autopropulsate pt recoltatcereale p ioase

- 2 2

17. Cositori cu trac iune mecanic 2 1 -18. Prese pentru balotat paie i fan 2 1 -19. Remorci pentru tractor 17 4 620. Care i c ru e 199 - -21. Înc rc toare hidraulice - - 122. Motopompe pt irigat - 1 -23. Instala ii pentru prepararea furajelor 1 2 1

24. Instala ii/cazan pentru fabricatuic /rachiu

- 1 -

Efectivele de animale din comuna Dichiseni

Statisticile realizate la nivel local arat c efectivele de animale ale popula iei dinlocalitatea Dichiseni în perioada noiembrie 2002-noiembrie 2005 se prezint astfel:


36

În comuna Dichiseni func ioneaz la ora actual 15 societ i comerciale, dintre care 4 suntcu profil de alimenta ie public . Tot pe raza comunei exist un num r de 14 persoane fiziceautorizate i 4 asocia ii familiale care î i desf oar activitatea în agricultur i prest riservicii.

Domeniile de activitate sunt diverse: prest ri servicii în agricultur , achizi ii cereale,microferm de cre tere a p rilor, centre de achizi ie lapte, cazan fabricat tuica, dulgherie,constructii civile

Agen i economici - domeniul agricol

Nr.crt. Denumirea societ ii Suprafa a (ha)

1. S.C. TUDOR 92 S.R.L. DICHISENI 1813.002. S.C. EXPLOATATIA AGRICOLA ROSETI 31.003. SC ALGAP SRL 546.004. SC CONCORDIA AGRO SRL 173.005. SC TRIDENT STAR SRL 441.006. AF MESCA MARIN 150.007. PF COSTANTINESCU LIVIU 37.008. S.C. MIHAELA & CO SRL BUCURESTI 15.009. P.F. COSTACHE EMIL PUIU 144.00

Nr.crt. Denumirea societ ii Profil

10. S.C. STEFAN S.R.L. CALARASI Crestere si valorificare animale11. S.C. AGROFAM HOLDING S.R.L. FETESTI Agricol

12. P.F. NEAGU DUMITREL Fabricarea produselor pentruhrana animalelor

13. P.F. POPESCU ZINCA Fabricarea produselor pentruhrana animalelor

14. P.F. MITREA MARIAN Silvicultura si exploatareaforestiera

15. P.F. ANDREI OCTAVIAN Prestari servicii in agricultura16. P.F. TOMA IONEL Prestari servicii in agricultura

Anul Bovine Suine Ovine icapre Cabaline ri

2002 527 917 2447 273 193002003 566 583 1550 377 136702004 609 674 2233 377 108552005 501 1044 2160 417 13695


37

Sectorul comercial i de servicii

În localitatea Dichiseni exist urm torii agen i economici:

Nr.Crt. Denumirea societ ii Domeniul de activitate

1. A.F. ANDREI FLORIAN Come cu am nuntul2. S.C. RAISA S.R.L. CALARASI Come cu am nuntul3. S.C. MELL BLUE S.R.L CALARASI Come cu am nuntul4. A.F. IZA TANASE VICTOR Come cu am nuntul5. S.C. AND ALEX COM S.R.L. CALARASI Come cu am nuntul6. CONSUM COOP BORCEA Come cu am nuntul7. S.C. OPREA STAR S.N.C CALARASI Come cu am nuntul8. S.C. GENERAL SHOP S.R.L CALARASI Come cu am nuntul9. A.F. DORI Come cu am nuntul10. P.F. ANGHEL ELENA Come cu am nuntul11. S.C. ZAHARIA S.R.L. CALARASI Come cu am nuntul12. A.F. MARIN VERONICA Tâmpl rie i dulgherie13. P.F. STAN VASILICA Construc ii civile14. P.F. ION V ION Coafur15. P.F. CRISTEA NICU Veterinar16. P.F. ION GEORGIANA LILIANA Cazan fabricat uic17. P.F. MITREA VICTOR Construc ii civile18. S.C. AUTO CONT 2003 S.R.L CALARASI Moar , bar, tâmpl rie PVC

Zone de recreere, odihn , agrement i tratament:

În prezent nu exist spa ii special amenajate pentru recreere, odihn , agrement sautratament, locuitorii comunei folosind pentru recreere i odihn în mod ocazional, malurilebra ului Borcea.

Monumente ale naturii i istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric i natural:

Pe raza comunei se afl în eviden urm toarele monumente de arhitectur , înscrise încircuitul de valori ale parimoniului cultural, istoric:

- 12A018 – Sat Coslogeni - Popina lui Ilie (Balta Borcei).- 12A019 – Sat Coslogeni - Gradistea Coslogeni, in Balta Borcei, pe teritoriul fostei ferme

nr. 7.- 12B092 – Sat Coslogeni - biserica de lemn cu hramul Sf. Nicolae, sec.XIX.- 12B096 – Sat Dichiseni - biserica cu hramul Sf. Nicolae, 1875.- 12D010 – Sat Coslogeni - cruce de piatr , sec. XVIII.- 12D010 – Sat Coslogeni - cruce de hotar, sec. XIX (sos. C ra i / Fete ti)


38

- 12D010 – Sat Coslogeni - cruce de hotar, 1867 – în curtea lui Gh. C-tin Noama (ultimainforma ie dateaz din 1991)

- stirea Libertatea- Crucea de Leac.

Pentru protejarea i punerea în valoare a zonelor reperate, în cadrul P.U.G.-ului, se propunedezvoltarea unei zone de protec ie în jurul acestor construc ii, respectiv zone, ce urmeaz aface obiectul unor studii de amenajare, care vor statuta în detaliu m surile de protejare iconservare.


39

4. Analiza SWOT

Factor Puncte tari Puncte slabe

1. Cadrul natural

Proximitatea comunei fa de fluviulDun rea;

Solurile din comun sunt înmajoritate cernoziomuri, fiindprielnice pentru agricultur ;

Apari ia fenomenului de secet ;

Eroziunea constant spre localitateexercitat de vânt i bra ul Borcea.

2. Popula ia i for ade munc

Existen a unui segment important alpopula iei active în comun – 38,75%din care 31, 43% este ocupat

For a de munc disponibil ireceptiv la ac iuni de instruire ireconversie profesional – 7,32%

Rata natalit ii sc zut ;

Ponderea însemnat de inut depopula ia inactiv în totalulpopula iei comunei – 69,49%

Existen a unui num r mare depensionari în comun – 30,91%

Lipsa unor programe de promovare ameseriilor tradi ionale;

Nivel sc zut de preg tire i formareprofesional al unei propor iiînsemnate de popula ie.

3. Cadrul economic

Poten ial agricol, zootehnic, piscicoli de vânatoare;

Ponderea ridicat a propriet iiprivate asupra terenului arabil;

Suprafa mare de teren arabil,propice unei game variate de culturi;

Pozi ia geografic favorabildezvolt rii turismului;

Poten ial ridicat pentru produc ia decereale;

Parcelarea excesiv a terenului dincauza proriet ii private;

Dotare insuficient a proprietarilorpriva i de terenuri din comun cuutilaje agricole;

Num r redus al IMM-urilor cuactivit i în domeniul prelucr rii ivalorific rii produseloragroalimentare;

Inexisten a unei infrastructurituristice în comun .


40


4. S tate iasisten social

Num rul redus al unit ilor sanitare,în raport cu num rul de locuitori dincomun , ceea ce determin limitareaaccesului acestora la serviciilemedicale;

Lipsa unui dispensar în satulCoslogeni care este mai dep rtat fade satul Dichiseni unde se afl uncabinetul medical;

Dotarea spa iilor inadecvate pentrudesf urarea activit ii de asistenmedical ;

Num rul insuficient de medici despecialitate în comun ;

Risc crescut de îmboln vire alpopula iei ca urmare a nerespect riinormelor privind zonele de protec iesanitar ;

5. Educa ie icultur

Infrastructur adecvat realizariiactivit ilor educa ionale(cuprinzând înv mânt pre colar,primar – gimnazial) i culturale(biblioteca public , c mine culturale,biblioteci colare) în localitate;

Existen a în comun a unormonumente înscrise în circuitul devalori ale patrimoniului cultural iistoric. M stirea Libertatea iCrucea de Leac – loc de pelerinajpentru credincio i – sunt cele maivizitate

Nivel educa ional sc zut;

Existen a unor unit i de înv mântdotate insuficient;

Marketing necorespunz tor almonumentelor istorice i de cult dinzon .

6. Infrastructura detransport

Gradul de accesibilitate ridicat allocuitorilor comunei la mijloacele detransport în comun c tre C ra i iFetesti;

Re eaua de drumuri comunale estenemodernizat în propor ie de69,69%;


41


Drumul DN3B care traverseazacomuna pe o distan de 6 km;

Grad de mobilitate redus allocuitorilor între localit ile comunei;

7. Infrastructurasocial i echiparetehnico-edilitar

Re ea de iluminat public în comun ;

Existen a centralei telefonicemoderne;

Inexisten a unui serviciu de furnizarea energiei termice în comun ;

Inexisten a unui serviciu de furnizareinternet;

Lipsa zonelor de agreement pentrupopula ie i a bazelor sportive ;

Echiparea fondului locativ cuechipamente tehnico-edilitare

8. Infrastructurainstitu ional

Lipsa unui sistem informa ional întreadministra ia local i cet ean;

Aptitudini inadecvate pentruplanificarea investi iilor sau apreg tirii proiectului în institu iilelocale;

Lipsa experien ei în implementareade proiecte la nivel local;

Neimplicarea comunit ii în luareadeciziilor la nivel local

9. Mediu Existen a resurselor de ap potabil ;

Poluarea straturilor acvifere prindeversarea necontrolat a apeloruzate i prin stocareanecor spunz toare a de eurilor;

Pânza freatic situat la adâncimerelativ mic ;

Inexisten a re elei de canalizare;


42


Grad de racordare la re eaua de appotabil sub 100%;

Inexisten a unui serviciu public desalubrizare care s deserveascîntreaga comun ;

Existen a zonelor ce prezint riscnatural în comun ;

Managementul necorespunz tor alde eurilor.


43

Oportunit i Amenin ri

România a devenit stat membru al UniuniiEuropene;

Mediul legal i institu ional din România se vaîmbun i;

Existen a unui cadru favorabil dezvolt rii12 i aunor noi surse de sus inere a investi iilor,Fondurile Structurale i de Coeziune;

Posibilitatea oferit autorit ilor administra ieipublice locale de a accesa fonduri, programeeuropene de cooperare transfrontalier ;

La nivel na ional se manifest un interes sporitpentru produsele tradi ionale i naturale13;

Prin Axa 3 a PNDR se vor finan a activit ileprivind preg tirea i informarea popula ieirurale (dobândirea de aptitudini de afaceri,training în domeniul turistic etc.) implicate înactivit i de diversificare a economiei rurale;

Posibilitatea asocierii intercomunitare, conformLegii 215/2001 modificat i completat , învederea atingerii unor obiective de dezvoltare;

Conform Planului Na ional Strategic pentruDezvoltare Rural 2007-2013, Axa 4 (Leader),parteneriatul public-privat va juca un rolesen ial în dezvoltarea local a comunit ilorrurale;

Expunere mai mare la competi ia pe pie eglobalizate;

Utilizarea fondurilor disponibile sau poten iale dela nivel local, far o programare pe termen lung,integrat ;

Imaginea de ansamblu a României ca o economiebazat pe sectoare cu o valoare adaugat redus 14;

Existen a unor conflicte de interese între diferiteleniveluri decizionale (na ional, jude ean, local)bazate pe orient ri politice;

Dispari ia micilor produc tori datorit nealinieriiacestora la standardele europene;

Riscul cre terii ratei omajului;

Sc derea încrederii cet enilor fa de institu iilepublice15;

Tendin a de îmb trânire a popula iei;

Instabilitatea cadrului legislativ;

Sc derea poten ialului agricol datorit parcel riiexcesive;

Lipsa comunic rii între autorit ile locale icet eni.

12 Strategia de Dezvoltare Regional Sud Muntenia 2007-2013, privind infrastructura i mediul, sprijinireaafacerilor, turismul, dezvoltarea resurselor umane i a serviciilor sociale13 Conform Planului Na ional Strategic pentru Dezvoltare Rural 2007-201314 Planul Na ional de Dezvoltare 2007 - 201315 În cadrul rilor UE aceasta este o problem întalnit la scar larg , cauzat de slaba mediatizare amodului în care sunt cheltuite fondurile europene;


44

Oportunit i Amenin ri

Planul Na ional Strategic pentru DezvoltareRural 2007-2013, Axa 3 – Îmbun ireacalit ii vie ii în zonele rurale i diversificareaeconomiei rurale, prevede îmbun irea idezvoltarea infrastructurii rurale ca motor alstimul rii activit ilor economice;

Posibilitatea utiliz rii FSE pentru preg tireaprofesional în agricultur ;

Continuarea procesului de restructurare idezvoltare a fermelor, în special a celor desemi-subzisten , precum i cre tereacompetitivit ii produselor agricole;

Reorganizarea i modernizarea sectoarelor deprocesare a produselor agricole;

Extinderea descentraliz rii în toate sectoarelede activitate i mai ales în ceea ce prive teprocesul decizional în administra ia publiclocal ;

Existen a Centrului Regional de FormareContinu pentru Administra ia Public în

ra i ;

Existen a Biroului Regional pentru CooperareTransfrontalier C ra i pentru Grani aRomânia - Bulgaria;

Amplasarea comunei în apropierea bra uluiBorcea al Dun rii;

Proximitatea fa de punctul de trecere afrontierei C ra i-Silistra;

Înfiin area în viitor a unui spital regional înmunicipiul C ra i în conformitate Strategiaprivind reforma sistemului sanitar.


45

5. Direc ii de dezvoltare i plan de ac iuni

Analiza SWOT este componenta cheie a Dezvolt rii Strategice:

Pe plan intern Pe plan extern

Se poate construi pe baza punctelor tari(Strengths – S)

Se pot exploata oportunit ile(Opportunities - O)

Se pot corecta punctele slabe(Weaknesses - W)

Se pot evita amenin rile(Threats - T)

În urma identific rii punctelor tari i a punctelor slabe, a oportunit ilor i amenin rilor,ne propunem s recomand m direc ii de dezvoltare local pentru comuna Dichiseni pebaza urm toarelor tipuri de analiz :

SO (Puncte tari - Oportunit i): utilizarea avantajelor pentru a profita lamaxim de oportunit i

WO (Puncte slabe - Oportunit i): corectarea sl biciunilor pentru a profita lamaxim de oportunit i

ST (Puncte tari - Amenin ri): utilizarea avantajelor pentru a evitaamenin rile

WT (Puncte slabe - Amenin ri): minimizarea sl biciunilor i evitareaamenin rilor


46

Direc iile de dezvoltare

Analiza resurselor i a problemelor cu care se confrunt comuna Dichiseni, necesit ile ipriorit ile de dezvoltare, conduc la identificarea unor direc ii de dezvoltare menite sconstituie cadrul necesar dinamiz rii i direc ion rii evolu iei economico-sociale înperioada 2007-2013.

Obiectivul General al Strategiei de Dezvoltare Local a Comunei Dichiseni 2007– 2013 este dezvoltarea comunei prin valorificarea poten ialului economic local.

1. Dezvoltarea i renovarea satelor comunei Dichiseni

1.1 Infrastructura de transport

Obiective urm rite:• Dezvoltarea infrastructurii de circula ie i transport în comuna Dichiseni;• Cre terea calit ii vie ii locuitorilor comunei Dichiseni;• Reabilitarea re elei de drumuri din comuna Dichiseni în vederea cre terii

accesibilit ii i a atractivit ii zonei pentru investi ii.

Proiecte propuse:• Reabilitarea i modernizarea drumurilor comunale i a str zilor;• Crearea i/sau modernizarea drumurilor agricole;• Amenajarea de an uri i pode e de desc rcare pe sectoarele de str zi în

vederea colect rii apelor pluviale;• Amenajarea/modernizarea zonelor destinate circula iei pietonale

(trotuare);• Amenajarea de spa ii verzi de-a lungul re elei stradale;• Amenajarea de drumuri paralele cu DN 3B pentru atelaje (c ru e)

Recomand ri:• Realizarea studiilor de fezabilitate pentru ac iunile propuse. Men ion m c

cheltuielile reprezentând plata inginerilor i consultan ilor, a studiilor defezabilitate, achizi ionarea de patente i licen e care nu dep esc 12% dintotalul cheltuielilor eligibile, pot fi finan ate de Fondul European Agricolpentru Dezvoltare Rural , conform Programului Na ional pentru DezvoltareRural (PNDR), Axa 3.


47

Surse de finan are posibile:• Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural – Programul Na ional

pentru Dezvoltare Rural Axa 3 – Calitatea vie ii în zonele rurale idiversificarea economiei rurale, sura 322– Renovarea, dezvoltarea satelor,îmbun irea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala sipunerea in valoare a mostenirii rurale i Axa 1 – Cre terea competitivit iisectoarelor agricol i forestier, sura 125– Îmbun irea i dezvoltareainfrastructurii legate de dezvoltarea i adaptarea agriculturii i silviculturii;

• Programul de dezvoltare a infrastructurii din spa iul rural – Legea 71/2007.

Rezultate scontate:• Cre terea ponderii investitiilor externe la veniturile comunei;• Asigurarea accesibilit ii în zon ;• Grad ridicat de siguran a traficului;

1.2. S tate i asisten social

Obiective urm rite:• Asigurarea accesului popula iei la servicii medicale de calitate;• Cre terea calit ii serviciilor de asisten social ;• Asigurarea unui cadru general de via s tos;

Proiecte propuse:• Dotarea cabinetului medical cu echipamente adecvate si atragerea de cadre

medicale;• Înfiin area unui nou cabinet medical în satul Coslogeni;• Înfiin area unei farmacii;• Înfiin area unui cabinet stomatologic în comun ;• Derularea unor programe / campanii de educare i informare a popula iei

privind starea general de s tate i comportamentul adecvat pentrupreven ie.

• Crearea unui centru social zonal pentru vârstnici sau a unui serviciu deîngrijire la domiciliu.

Surse de finan are posibile:• Fondul European pentru Dezvoltare Regional (Programul Opera ional

Regional);• Fonduri europene gestionate direct de Comisia European ;• Fondul European pentru Dezvoltare Regional i Fondul Social European

(Programul Opera ional Sectorial - Dezvoltarea Resurselor Umane);• Fonduri guvernamentale;• Bugetul local, fonduri private.


48

Rezultate scontate:• Îmbun irea infrastructurii i a dot rilor serviciilor sociale i de s tate;• Cre terea accesului la servicii sociale i de s tate la standarde europene;• Ridicarea gradului de informare a popula iei cu privire la problemele locale de

tate public ;

1.3. Educa ie i cultur

Obiective urm rite:• Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii educa ionale;• Promovarea i dezvoltarea activit ilor extra-scolare i sportive;• Cre terea nivelului de cunoa tere i utilizare a tehnologiilor de informa ie i

comunicare;• Punerea în valoare a monumentelor istorice i de cult din zon .

Proiecte propuse:• Reabilitarea cl dirilor unit ilor de înv mânt din comun ;• Dotarea unit ilor de înv mânt cu mobilier i echipamente colare;• Realizarea unor baze sportive în comuna Dichiseni;• Extinderea accesului la tehnologiile moderne informa ionale i de comunica ii

pentru unit ile colare i extra colare;• Introducerea monumentelor istorice i de cult din comun în circuitul turistic.

Recomand ri:• Recomand m realizarea unui studiu de evaluare a situa iei la nivel local,

având în vedere c pentru accesarea fondurilor europene puse la dispozi ieprin Programul Opera ional Regional pentru reabilitarea cl dirilor, trebuie

cut dovada existen ei unui grad de deteriorare de cel pu in 20%;• Realizarea studiilor de fezabilitate pentru proiectele de reabilitare;

Surse de finan are posibile:• Fondul European pentru Dezvoltare Regional , Fondul Social European

(Programul Opera ional Regional);• Fondul European pentru Dezvoltare Regional i Fondul Social European

(Programul Opera ional Sectorial - Dezvoltarea Resurselor Umane);• Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural – Programul Na ional

pentru Dezvoltare Rural Axa 3 – Îmbun irea calit ii vie ii în zonele ruralei diversificarea economiei rurale, M sura 322 – Renovarea, dezvoltarea

satelor, îmbun irea serviciilor de baza pentru economia si populatia ruralasi punerea in valoare a mostenirii rurale;

• Proiectul pentru Înv mântul Rural ;• Programul Cultura 2007 - 2013, finan at de Comisia European ;


49

• Programul de dezvoltare a infrastructurii din spa iul rural – Legea 71/2007.

Rezultate scontate:• Crearea unor condi ii educa ionale la standarde moderne;• Num r ridicat de tineri preocupa i de activit i extra- colare i sportive;• Atragerea de turi ti în zon .

1.4. Amenajarea edilitar i utilit i publice

Obiective urm rite:• Dezvoltarea durabil a comunei Dichiseni;• Atingerea unui grad ridicat de ra ionalitate în amenajarea teritoriului;• Cre terea confortului rural;• Dot ri edilitare func ionale.

Proiecte propuse:• Realizarea de alei pietonale;• Amenajarea unui spa iu de agrement pentru copii;• Amenajarea unui parc central;• Amenajarea unei pie e agro-alimentare cu condi ii specifice de desfacere a

produselor.• Reabilitarea i dotarea c minelori culturale din comuna Dichiseni.• Reabilitarea i dotarea gr dini elor din comuna Dichiseni16.• Realizarea unui studiu privind identificarea solu iilor optime din punct de

vedere tehnic, economic i ecologic pentru asigurarea înc lzirii popula iei;• Înfiin area re elei de distribu ie gaze naturale în comuna Dichiseni;• Eficientizarea sistemului de iluminat public prin montarea de l mpi

economice;


cheltuielile reprezentând plata arhitec ilor, inginerilor i consultan ilor, astudiilor de fezabilitate, achizi ionarea de patente i licen e care nu dep esc12% din totalul cheltuielilor eligibile, sunt finan ate de Fondul EuropeanAgricol pentru Dezvoltare Rural , conform Programului Na ional pentruDezvoltare Rural , Axa 3.

• Proiectele trebuie s se încadreze în prevederile Planului Urbanistic General iale Planului Urbanistic Zonal

16 Proiectele marcate in italic se refer la amenajarea centrului civic al comunei i pot ob ine finan are doardac sunt realizate în mod integrat, prin combinarea cu un proiect ce prive te infrastructura de transport saualimentarea cu ap i canalizarea


50

• Conform Programului Na ional pentru Dezvoltare Rural , beneficiarul acestorproiecte trebuie s elaboreze studiul tehnic în cel mult 6 luni de la aprobareaproiectului.

Surse de finan are posibile:

• Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural – Programul Na ionalpentru Dezvoltare Rural Axa 3 – Calitatea vie ii în zonele rurale idiversificarea economiei rurale, sura 322 – Renovarea, dezvoltareasatelor, îmbun irea serviciilor de baz pentru economia i popula ia rurali punerea în valoare a mo tenirii rurale;

• Programul Na ional de Reabilitare a A ez mintelor Culturale;

Rezultate scontate:• Protejarea patrimoniului cultural local astfel încât s contribuie în mod pozitiv

la oportunit ile sociale i de recreere disponibile popula iei rurale;• Consolidarea infrastructurii reacrea ionale;• Conservarea i extinderea infrastructurii culturale;

2. Mediu

2.1. Alimentare cu ap i canalizare

Obiective urm rite:• Crearea de noi oportunit i de cre tere economic durabil i de cre tere a

calit ii vie ii prin implementarea directivelor europene privind calitatea apeii administrarea integrat a resurselor de ap ;

Proiecte propuse:• Extinderea i reabilitarea sistemului de alimentare cu ap potabil ;• Crearea unei re ele de canalizare în comuna Dichiseni;• Construc ia unei sta ii de epurare în comuna Dichiseni;• Organizarea de campanii de con tientizare i dezvoltare a voluntariatului în

vederea cre terii receptivit ii cu privire la importan a gestion rii durabile aapei;


cheltuielile reprezentând plata arhitec ilor, inginerilor i consultan ilor, astudiilor de fezabilitate, achizi ionarea de patente i licen e care nu dep esc12% din totalul cheltuielilor eligibile, sunt finan ate de Fondul EuropeanAgricol pentru Dezvoltare Rural , conform Programului Na ional pentruDezvoltare Rural , Axa 3.


51

• Programul Na ional pentru Dezvoltare Rural prevede ca în domeniulaliment rii cu ap potabil este necesar prezentarea studiilor hidrologice sauhidrogeologice care s confirme existen a sursei de ap în cantitate suficientpentru investi ii noi i extindere, iar pentru moderniz ri ale sistemului dealimentare cu ap existen a sursei de ap se justific doar prin memoriujustificativ.

• Proiecte eligibile sub aceast m sur a Programului Na ional pentruDezvoltare Rural sunt doar acelea care rezolv evacuarea substan elorre inute în re eaua de canalizare i/sau evacuarea n molului rezultat dinsta iile de tratare a apei.

Surse de finan are posibile:• Programul de dezvoltare a infrastructurii din spa iul rural – Ordonan a De

Guvern nr. 7/2006.• Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural – Programul Na ional

pentru Dezvoltare Rural Axa 3 – Calitatea vie ii în zonele rurale idiversificarea economiei rurale, sura 322 – Renovarea, dezvoltareasatelor, îmbun irea serviciilor de baz pentru economia i popula ia rurali punerea în valoare a mo tenirii rurale;

Rezultate scontate:• Cre terea num rului de investi ii noi în zon ;• Racordare în procent de 100% a locuitorilor la re elele de canalizare i

alimentare cu ap potabil ;• Existen a unui sistem de epurare i a unui sistem de tratarea a apei potabile

moderne;• Diminuarea polu rii i cre terea confortului rural;• Realizarea unui sistem stradal eficient pentru colectarea, canalizarea i

evacuarea apelor pluviale.

2.2. De euri

Obiective urm rite:• Cre terea calit ii mediului;• Dezvoltarea unui management integrat al de eurilor;• Cre terea atractivit ii zonei pentru activit i de turism;• Asigurarea accesului la servicii publice de salubritate de calitate

corespunz toare.

Proiecte propuse:• Realizarea unui sistem de colectare selectiv i transport al de eurilor;• Dezvoltarea unui program de educa ie i informare a cet enilor cu privire la

gestionarea de eurilor;


52

• Dezvoltarea sistemelor pentru producerea de energie regenerabil dinde eurile agricole (gunoiul de grajd);

Recomand ri:• Realizarea studiilor de fezabilitate privind posibilitatea construirii unei sta ii

de transfer al de eurilor i realizarea unui sistem de colectare selectiv itransport;

• Conform Programului Na ional de Dezvoltare Rural , investi iile carepromoveaz producerea de energie regenerabil din de eurile agricole iforestiere au ca beneficiari eligibili produc torii agricoli (persoane fizice ijuridice) i microîntreprinderile din mediul rural a a cum sunt definite înRecomandarea Comisiei 361/2003 i în Ordonan a nr 27 din 26 ianuarie 2006privind înfiin area i dezvoltarea IMM-urilor (1-9 angaja i, pân la 2 milioanede euro cifra de afaceri).

Surse de finan are posibile:• Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural – Programul Na ional pentru

Dezvoltare Rural , Axa 3 – Calitatea vie ii în zonele rurale i diversificareaeconomiei rurale, sura 312 – Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-întreprinderi i Axa 1 – Îmbun irea competitivit ii sectoarelor agricol iforestier, sura 121 – Modernizarea exploata iilor agricole.

Rezultate scontate:• Diminuarea polu rii factorilor de mediu;• Cre terea cantit ii de de euri gestionate în sistem standardizat;• Minimizarea cantit ii de de euri rezultate din procesele de produc ie economice

i de la consumatori;• Cre terea gradului de con tientizare a popula iei cu privire la problemele de

mediu;

2.3. Cadrul natural

Obiective urm rite:• Asigurarea unui mediu s tos i sigur pentru locuitorii comunei Dichiseni

Proiecte propuse:• Realizarea de lucr ri de prevenire a inunda iilor si îndiguire în zonele expuse

riscului la inunda ii prin prisma apropierii de Dun re, în special a terenurilorsituate între bra ul Borcea i Dun re;

• Ac iuni de prevenire a eroziunii solului (perdele forestiere, îndiguiri, cosolid ri demal etc).


53

Recomand ri:• Programul Na ional pentru Dezvoltarea Rural prevede acordarea de pl i

compensatorii pentru fermierii care pun în aplicare m suri de prevenire adegrad rii i eroziunii solului.


Dezvoltare Rural , Axa 2 – Îmbun irea calit ii mediului i a spa iului rural,sura 214- sub-masura 3 – Protec ia solului i a apei i Axa 1 – Îmbun irea

competitivit ii sectoarelor agricol i forestier, sura 125 – Îmbun irea idezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea i adaptarea agriculturii isilviculturii.

Rezultate scontate:• Reducerea suprafe elor afectate de degradarea solului;• Sc derea riscului de inunda ii;• Cre terea num rului de turi ti.

Observa ie!

Prin Programul Na ional pentru Dezvoltare Rural se vor aloca fonduri pentruproiecte integrate, fiind astfel eligibile investi iile ce realizeaz cel putin un obiectivprivind îmbun irea infrastructurii (de transport sau alimentare cu ap icanalizare) i cel pu in un obiectiv privind amenajarea centrului civic.

3. Dezvoltarea i diversificarea economiei comunei Dichiseni

3.1. Sectorul agricol

Obiective urm rite:

• Valorificare a poten ialului agricol local prin asigurarea unui managementeficient al exploata iilor agricole;stabilirea unor bune practici agricole;

• Asigurarea unui grad ridicat de informare a popula iei rurale cu privire laoportunit ile existente i cerin ele ce trebuie respectate în sectorul agricol;

• Atragerea tinerilor în activit ile agricole din sectorul vegetal i zootehnic;• Restructurarea i modernizarea sectoarelor de procesare i comercializare a

produselor agricole;• Sprijinirea înfiin rii grupurilor de produc tori agricoli;

Proiecte propuse:• Asigurarea de consiliere agricol în cadrul unui Centru de Dezvoltare Rural

(propus ca ac iune sub direc ia de dezvoltare nr. 4 - Cooperare institu ional icooperare) în care s se întreprind ac iuni de informare a persoanelor fizice i


54

juridice din sectorul agricol cu privire la oportunit ile de investi ii ifacilit ile disponibile;

• Promovarea certific rii agriculturii ecologice pentru anumite tipuri deproduse;

• Formare profesional pentru produc tori agricoli i pentru tineri privindtehnologii de produc ie agricol i de procesare, practici de produc ie agricolcompatibile cu normele de mediu.

• Realizarea unei unit i de procesare primar a cerealelor;• Promovarea produselor agricole i piscicole locale;• Realizarea de parteneriate cu Camera de Comer , Industrie i Agricultur

ra i sau alte institu ii în vederea particip rii la târguri cu specific agricol;• Realizarea unui centru de colectare i prelucrarea a produselor animaliere în

comuna Dichiseni.

Recomand ri:• În cadrul Centrului de Dezvoltare Rural se pot disemina informa ii de interes

public cum ar fi:• Prin Programul Na ional pentru Dezvoltare Rural se acord sprijin

financiar pentru instalarea/men inerea tinerilor în mediul rural. Astfel,persoanele care au mai pu in de 40 de ani, au abilit ile icompeten ele ocupa ionale adecvate, de in pentru prima datpropriet i agricole ca directori ai acestora, solicit sprijin nu maitarziu de 12 luni de la instalarea pe proprietatea agricol i prezint unplan de afaceri pentru dezvoltarea activit ilor lor agricole, pot primiajutor financiar.

• Prin Programul Na ional pentru Dezvoltare Rural se acord sprijinpentru agricultorii care se pensioneaz timpuriu. Sprijinul prev zutpoate fi ob inut de ace tia dac : au minim 55 de ani sau maxim 10 animai pu in decât vârsta normal de pensionare, transfer proprietateaagricol tinerilor agricultori cu o vârst sub 40 de ani i care de inpentru prima dat o proprietate agricol .

• Fermierii i muncitorii agricoli pot primi sprijin financiar pentruinvesti ii tangibile i intangibile din sectorul vegetal i din sectorul decre tere a animalelor – ferme (achizi ionare de echipament nou,construc ii i moderniz ri de cl diri anexe, achizi ionarea de mijloacede transport specializate, plat ingineri, arhitec i, studii de fezabilitate,soft-uri pentru computere, cheltuieli de prelucrare i marketing aproduselor agricole). Sprijinul poate fi acordat în baza unui plan deafaceri.

• Recomand m realizarea unui studiu privind oportunitatea realiz rii unei unit i deprocesare primar a cerealelor i a unui centru de colectare i prelucrare a lapteluiîn comuna Dichiseni, care s acopere i aria asocia iei de dezvoltare


55

intercomunitar 17. Prin PNDR se finan eaz ac iuni de reabilitare a planta iilorpomicole i de procesare a produselor animaliere.

.

Observa ie!Beneficiarii eligibili pentru aceste m suri sunt produc torii agricoli, persoane fizicei juridice din sectorul privat. Întrucât autorit ile locale nu sunt eligibile pentru

acordarea de fonduri în vederea realiz rii acestor investi ii, acestea trebuie s joaceun rol esen ial în stimularea spiritului întreprinz tor al persoanelor din comun .Centrul de Dezvoltare Rurala propus pentru înfiin are ar putea fi motorul pentrudezvoltare economic în acest sector.

Surse de finan are posibile:• Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural – Programul Na ional

pentru Dezvoltare Rural , Axa 1 – Cresterea competitivit ii sectoareloragricol i forestier

Rezultate scontate:• Animarea spiritului antreprenorial;• Stabilizarea tinerilor în comuna Dichiseni;• Num r mare de produc tori agricoli care beneficiaz de sprijin financiar.

3.2. Turism

Obiective urm rite:• Dezvoltarea unei infrastructuri de turism;• Diversificare c tre activit i non-agricole;• Cre terea ponderilor veniturilor din turism la veniturile locale;• Valorificarea poten ialului turistic ridicat al comunei Dichiseni;• Cre terea atractivit ii comunei Dichiseni;

Proiecte propuse:• Realizarea unui studiu privind oportunitatea amenaj rii unui Centru de echita ie în

comuna Dichiseni;• Înfiin area unei s rb tori anuale - Ziua comunei Dichiseni - care s cuprind

activit i de promovare a arti tilor locali, competi ii de pescuit sportiv i târguri deproduse agro-alimentare;

• Realizarea unor puncte de atrac ie pentru turi ti (înot, pescuit sportiv, vân toareetc)

• Amenajarea monumentelor de valoare istoric i cultural din comuna Dichisenii includerea acestora în circuitele turistice jude ene.

17 Propusa la directia de dezvoltare nr. 4 – Capacitate institu ional i cooperare


56

Recomand ri:• Recomand m ini ierea procedurilor pentru includerea comunei Dichiseni i a

obiectivelor sale turistice în circuitele turistice jude ene.• Recomand m s se ia în calcul realizarea unei strategii de branding turistic

realizat în colaborare cu autorit ile locale din comunele al turate, undeexist obiective turistice sau poten ial turistic nevalorificat.18

• Centrul de Dezvoltare Rural propus ca ac iune sub direc ia de dezvoltare nr.4 – Capacitate institu ional i cooperare, va avea rolul de a informaîntreprinz torii din comuna cu privire la oportunit ile de investi ii i fonduridisponibile. Prin PNDR se aloc sprijin financiar pentru persoanele fizice ijuridice care doresc s realizeze investi ii în activit i turistice (construc ii ireabilit ri de facilit i de cazare, investi ii infrastructur de recreere idivertisment aferent spa iilor de cazare, achizi ii echipamente electrocasnice,mobilier, activit i de promovare i informare turistic – pliante, panouri,organizare de actiuni de promovare, investi ii de dezvoltare a serviciilorturistice – utilit i, centre de echita ie, asigurare mijloace de transport pentruturi ti, etc)


Dezvoltare Rural , Axa 3 – Calitatea vie ii în zonele rurale i diversificareaeconomiei rurale, sura 313 – Încurajarea activit ilor turistice si Masura 322 -Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbun irea serviciilor de baz pentru economiai popula ia rural i punerea în valoare a mo tenirii rurale;

Rezultate scontate:• Crearea de noi locuri de munc ;• Cre terea economic a comunei Dichiseni;• Promovarea zonei;• Crearea unei infrastructuri turistice în comuna Dichiseni.

4. Capacitate institu ional i cooperare

Obiective urm rite:• Cre terea eficien ei managementului sectorului public;• Cre terea calit ii serviciilor furnizate de administra ia public local în rela ia cu

cet eanul;• Dezvoltarea sistemului informa ional la nivelul autorit ilor locale;• Îmbun irea accesului popula iei la serviciile publice prin utilizarea tehnologiei

informa iei i a comunic rii;

18 Vezi propunerea realiz rii unei asocia ii de dezvoltare intercomunitar de la Direc ia de dezvoltare nr. 4 –Capacitate institu ional i cooperare


57

Proiecte propuse:• Reabilitarea cl dirii Prim iei i dotarea acesteia cu echipamentele IT adecvate;• Realizarea unei asocia ii de dezvoltare intercomunitar în colaborare cu

localit iile învecinate (Roseti, Unirea);• Realizarea unui Centru de Dezvoltare Rural , în parteneriat cu a ez rile rurale

vecine, care s aib rolul de a g zdui ac iuni de formare profesional iconsultan cu privire la oportunit ile de dezvoltare (turistic , agricol ), dar iac iuni de informare cu privire la normele i m surile ce vor fi puse în aplicare lanivelul asocia iei intercomunitare (norme legate de managementul de eurilor,alimentare cu ap , etc.) i la nivel local;

• Campanii de încurajare a popula iei rurale de a se implica în procesul dedezvoltare a comunei prin constituirea în Grupuri de Ac iune Local .

Recomand ri:• Recomand m ca autorit ile administra iei publice locale s ia în considerare

planurile i direc iile privind amenajarea teritoriului, în demersul de realizare aplanului de ac iuni i în programarea temporal a proiectelor de investi ii.

• Tinând cont de caracteristicile i de poten ialele de dezvoltare comune alecomunei Dichiseni i a localit ilor învecinate, recomand m evaluareaposibilit ii realiz rii unei asocia ii de dezvoltare comunitar cu localit ile(Rose i, Unirea) în concordan cu art. 11 al Legii 286 din 6 iulie 2006 pentrumodificarea i completarea Legii administra iei publice locale nr. 215/2001.Asocia iile de dezvoltare intercomunitar se constituie, în condi iile legii, înscopul realiz rii în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sauregional, ori al furniz rii în comun a unor servicii publice. Zonele astfelconstituite cu acordul expres al consiliilor locale ale unit ilor administrativ-teritoriale componente au ca scop dezvoltarea infrastructurilor i a obiectivelor dedezvoltare de interes comun. Autorit ile deliberative i executive de la nivelulfiec rei unit i administrativ-teritoriale componente î i p streaz autonomialocal , în condi iile legii.

• Planul Na ional de Dezvoltare 2007 – 2013 sus ine realizarea de structuri deforma asocia iilor de dezvoltare intercomunitar .

• În contextul în care o astfel de asocia ie se constituie, recomand m realizarea unuistudiu sau a unei strategii de dezvoltare a întregii zone.

• Întrucât pentru accesarea fondurilor puse la dispozi ie prin Axa LEADER aPNDR, este necesar constituirea de Grupuri de Ac iune Local (GAL),recomand m informarea popula iei cu privire la aceast posibilitate. De asemenearecomand m desemnarea unei persoane din Prim ria Dichiseni care s reprezinteConsiliul Local Dichiseni în cadrul GAL-urilor ce se vor constitui în zon .

• Recomand m realizarea unui studiu privind construc ia Centrului de DezvoltareRural , care s func ioneze ca sediu pentru ac iuni de instruire profesional iconsultan pentru întreprinz torii din domeniul agricol i turistic sau reorientarea


58

func ional a unei cl diri deja existente în vederea dezvolt rii acestor activit i deinstruire i planning;

Observa ie!În cadrul Centrului pentru Dezvoltare Rural se vor desf ura activit i de formareprofesional i informare pentru toate persoanele interesate din domeniul agricol ituristic.

Surse de finan are posibile:• Fondul European pentru Dezvoltare Regional i Fondul Social European

(Programul Opera ional Regional i Programul Opera ional Sectorial –Dezvoltarea Resurselor Umane);

• Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural – Programul Na ionalpentru Dezvoltare Rural , Axa 4 – Leader;

• Programul ”Economie bazat pe cunoa tere” - Ministerul Comunica iilor iTehnologiei Informa iei;

• Fonduri de la Comisia European .

Rezultate scontate:• Îmbun irea calit ii serviciilor publice;• Cre terea gradului de transparen în administra ia local .


59

6. Surse de finan are accesibile

Îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare a comunei Dichiseni în perioada 2007 – 2013 va fiposibil prin utilizarea la maximum a oportunit ilor de finan are europene.Aceasta presupune îndeplinirea mai multor condi ii simultan:

• cunoa terea obiectivelor pe termen lung i direc iile de dezvoltare alecomunit ii;

• cunoa terea oportunit ilor de finan are i a condi iilor ce trebuie îndeplinitepentru valorificarea acestora;

• dezvoltarea de proiecte mature, conforme cu strategia de dezvoltare local ;• evaluarea periodic i actualizarea tendin elor de dezvoltare.

Pentru o mai bun în elegere a acestui capitol, recomand m reluarea p ii introductive aacestui document, referitor la cadrul european, na ional i regional pentru dezvoltare înperioada 2007 – 2013. Sursele financiare sunt multiple: resurse bugetare, fonduricomunitare, cofinan ri private, împrumuturi externe i interne.

În implementarea programelor i proiectelor ce se subsumeaz cadrului strategic al PND,va fi asigurat conformitatea cu legisla ia i prevederile politicilor specifice în domeniiorizontale precum ajutorul de stat, achizi iile publice, protec ia mediului i egalitatea deanse între femei i b rba i.

Ajutorul de stat. Consiliul Concuren ei este institu ia responsabil pentru aplicareapoliticii de concuren i ajutor de stat. Schemele de finan are i sec iunile relevante alecererilor de finan are vor fi analizate de Consiliul Concuren ei prin prisma respect riiregulilor de ajutor de stat aplicabile în perioada 2007-2013.

Achizi iile publice. Noua legisla ie cadru i secundar în domeniul achizi iilor publice fostfinalizat în anul 2006 i deplin armonizat cu acquis-ul comunitar. Începând cu anul2007, toate licita iile de achizi ii publice, inclusiv cele din cadrul proiectelor finan ate dinfonduri comunitare, vor respecta procedurile prev zute în noua legisla ie.

Protec ia mediului. Ministerul Mediului i Dezvolt rii Durabile (MMDD) esteresponsabil pentru politica na ional din domeniul protec iei mediului, precum i derealizarea strategiei i a reglement rilor specifice privind dezvoltarea i armonizareaacestor activit i cu cadrul general al politicii guvernamentale. MMDD coordoneazimplementarea strategiei guvernamentale în domeniile de interes, reprezentândautoritatea de stat competent în domeniul protec iei mediului. Reprezentan iiautorit ilor de mediu (MMDD, Agen iile Regionale de Protec ia Mediului) vor participa,unde este cazul, la comitetele de selec ie a proiectelor care vor fi stabilite la nivel na ionali regional, precum i la comitetele de monitorizare. Criteriile de selec ie a proiectelor i

indicatorii de program/proiect vor integra, unde este posibil, aspectele privind impactulasupra mediului.


60

Egalitatea de anse între femei i b rba i. Institu ia responsabil pentru coordonareapoliticilor na ionale referitoare la egalitatea de anse între femei i b rba i este Agen iaNa ional pentru Egalitatea de anse între Femei i B rba i (ANES). Reprezentan iiANES vor participa, unde este cazul, la comitetele de selec ie a proiectelor care vor fistabilite la nivel na ional i regional, precum i la comitetele de monitorizare. Criteriile deselec ie a proiectelor i indicatorii de program/proiect vor integra, unde este posibil,aspectele privind egalitatea de anse.

În mod normal, sursele de finan are prev zute pentru atingerea obiectivelor PlanuluiNa ional de Dezvoltare a României pentru perioada 2007 – 2013, i în special alePlanului Na ional Strategic de Dezvoltare Rural 2007 - 2013 vor constitui primeleop iuni i pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare la nivelul comunei Dichiseni,respectiv contribu ia UE din Fondul European de Dezvoltare Rural , Fondul Europeanpentru Dezvoltare Regional , Fondul Social European, Fondul de Coeziune icofinan area na ional public (buget de stat, bugete locale, credite externe, alte sursepublice) i privat aferent .

În plus o aten ie deosebit trebuie acordat alocãrilor exclusiv din surse publice na ionalei locale pentru programe de investi ii pentru dezvoltare având obiective similare celor

finan ate din fondurile comunitare sus-men ionate.

În continuare, vor fi prezentate fondurile aferente îndeplinirii obiectivelor fiec ruidomeniu identificat în strategia de dezvoltare la nivel local.

1. Dezvoltarea si renovarea satelor comunei Dichiseni

1.1 Infrastructura de transport

Obiective urm rite:• Dezvoltarea infrastructurii de circula ie i transport în comuna Dichiseni;• Cre terea calit ii vie ii locuitorilor comunei Dichiseni;• Reabilitarea re elei de drumuri din comuna Dichiseni în vederea cre terii

accesibilit ii i a atractivit ii zonei pentru investi ii


Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural

Pentru accesarea acestor fonduri, proiectele trebuie s fie întocmite în concordan cuProgramul Na ional pentru Dezvoltare Rural Axa 3 – Calitatea vie ii în zonele ruralei diversificarea economiei rurale, M sura 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor,

îmbun irea serviciilor de baz pentru economia i popula ia rural i punerea învaloare a mo tenirii rurale:


61

• Înfiin area de drumuri noi, extinderea i îmbun irea re elei de drumuri deinteres local ce apar in propriet ii publice a unit ii administrative peteritoriu c reia se afl , a a cum sunt definite i clasificate în legisla iana ional în vigoare;

precum i Axa 1 – Cre terea competitivit ii sectoarelor agricol i forestier, M sura125 – Îmbun irea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea i adaptareaagriculturii i silviculturii:

- construirea i/sau modernizarea drumurilor de acces, drumurilor agricole deexploata ie, inclusiv lucr ri de marcare, semnalizare i avertizare;

Detaliile privind sesiunile de aplica ii vor fi puse la dispozi ie de c tre MinisterulAgriculturii i Dezvolt rii Rurale.

Programul de dezvoltare a infrastructurii unor baze sportive din mediul rural – Legea71/2007, care adopta si completeaza Ordonanta Guvernului nr 7/2006.

Capitolul II, articolul 5 prevede : « Beneficiarii direc i ai acestui Program sunt autorit ileadministra iei publice locale din spa iul rural, precum i asocia ii ale acestora constituiteconform legii, unde se realizeaz i se utilizeaz investi iile: poduri, pode e, pun ipietonale, platforme de gunoi, în conformitate cu planurile regionale de gestionare ade eurilor, sisteme de alimentare cu ap potabil , canalizare i epurare.»

1.2. S tate i asisten social

Obiective urm rite:• Asigurarea accesului popula iei la servicii medicale de calitate• Cre terea calit ii serviciilor de asisten social

Surse de finan are posibile:Fondul European pentru Dezvoltare Regional i Fondul Social European

Pentru accesarea acestor fonduri, proiectele trebuie s fie întocmite în concordan cuProgramul Complement al Programului Opera ional Regional – Axa Prioritar nr. 3„Îmbun irea infrastructurii sociale”:

Reabilitarea /modernizarea /echiparea infrastructurii serviciilor de s tate:• Reabilitarea, modernizarea i echiparea ambulatoriilor de specialitate i

ambulatoriilor din spitale;• Achizi ionarea de echipamente

Detaliile privind sesiunile de aplica ii vor fi puse la dispozi ie de c tre MinisterulDezvolt rii, Lucr rilor Publice i Locuin elor.


62

Fonduri europene gestionate direct de Comisia European

Detaliile privind programele prin care se aloc aceste fonduri sunt puse la dispozi ie detre Comisia European .

Fondul European pentru Dezvoltare Regional i Fondul Social European

Pentru accesarea acestor fonduri, proiectele trebuie s fie întocmite în concordan cuProgramul Complement al Programului Opera ional Sectorial - Dezvoltarea ResurselorUmane – Axa Prioritar nr. 6 „Promovarea incluziunii sociale”:

• Promovarea unor programe de modernizare a serviciilor sociale existente;• Dezvoltarea i promovarea de servicii de consiliere i informare pentru

grupurile vulnerabile, în scopul promov rii incluziunii sociale;• Crearea, dezvoltarea i furnizarea de servicii alternative i flexibile pentru

îngrijirea copiilor sau altor membri dependen i de familie în timpul zilei;

Detaliile privind sesiunile de aplica ii vor fi puse la dispozi ie de c tre Ministerul Muncii,Familiei i Egalit ii de anse.

1.3. Educa ie i cultur

Obiective urm rite:• Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii educa ionale;• Cre terea nivelului de cunoa tere i utilizare a tehnologiilor de informa ie i

comunicare.


Fondul European pentru Dezvoltare Regional , Fondul Social European

Pentru accesarea acestor fonduri, proiectele trebuie s fie întocmite în concordan cuProgramul Complement al Programului Opera ional Regional – Axa Prioritar nr. 3„Îmbun irea infrastructurii sociale” :

Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea infrastructurii educa ionale:• Reconstruc ia, extinderea i/sau consolidarea de cl diri (toate tipurile de

infrastructur pentru educa ie preuniversitar exceptând campusurile colare);• Modernizarea utilit ilor generale i specifice;• Dot ri cu echipamente colare, didactice i IT.

Programul Cultura 2007 - 2013, finan at de Comisia European ;


63

Comisia European î i propune s acorde actualul premiu anual al Uniunii Europene cuscopul recunoa terii publice a ini iativelor exemplare i a celor mai bune practici aleindivizilor, comunit ilor locale sau organiza iilor, care contribuie, la nivel european, laprotejarea, conservarea, promovarea i valorificarea mo tenirii culturale.

Licita iile de proiect sunt organizate de mai multe ori pe an, Comisia European , prindirectoratul general de resort anuntând planificarea acestora.

Fondul European pentru Dezvoltare Regional i Fondul Social European(Programul Opera ional Sectorial - Dezvoltarea Resurselor Umane);

Pentru accesarea acestor fonduri, proiectele trebuie s fie întocmite în concordan cuProgramul Complement al Programului Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - AxaPrioritar 1: Educa ia i formarea profesional în sprijinul cre terii economice idezvolt rii societ ii bazate pe cunoa tereObiective:

• Dezvoltarea sistemului de educa ie i formare profesional ini ial• Dezvoltarea de instrumente care s sus in abord rii de tip „pe tot parcursul

vie ii” în educa ie i formare ;• Furnizarea unei educa ii de calitate pentru to i ;• Asigurarea calific rilor relevante pentru pia a muncii ;• Flexibilizarea parcursurilor de înv are.

Programul Na ional de Reabilitare a A ez mintelor Culturale din mediul rural i micurban

Obiectivele de investi ii finan ate prin program sunt:• reabilitarea i modernizarea a ez mintelor culturale• dotarea a ez mintelor culturale

Proiectul pentru Înva mântul Rural

Proiectul pentru Învatamant Rural asigur finan are pentru ac iuni ce au ca obiectivîmbunat irea înv mântului în mediul rural prin:

• profesori mai bine preg ti i;• materiale didactice i carte colar ;• condi ii civilizate în coli: ap , c ldur , instala ii sanitare, mobilier

colar.




64

îmbun irea serviciilor de baz pentru economia i popula ia rural i punerea învaloare a mo tenirii rurale:

• Investi ii de renovare, modernizare i utilarea aferent a a ez mintelor culturale(biblioteci, c mine culturale, centre pentru conservarea i promovarea culturiitradi ionale etc.), inclusiv achizi ionarea de costume populare i instrumentemuzicale tradi ionale utilizate de acestea în vederea promov rii patrimoniuluicultural imaterial; de asemenea vor fi sus inute cheltuielile cu achizi ionarea deechipamente hardware, soft-uri, inclusiv costurile de instalare i montaj.

• Restaurarea, consolidarea i conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural dinspa iul rural i natural local (pe teri, copaci seculari, cascade etc);

• Studii privind patrimoniul cultural (material i imaterial) din spa iul rural cuposibilitatea de valorificare a acestora i punerea acestora la dispozi iacomunit ii;

• Achizi ionare de echipamente pentru expunerea i protec ia patrimoniuluicultural.


Programul de dezvoltare a infrastructurii unor baze sportive din mediul rural –Legea 71/2007, care aproba Ordonan a Guvernului nr. 7/2006.

Programul de dezvoltare a infrastructurii unor baze sportive din spa iul rural urm re terevigorarea activit ilor sportive i în special a jocului de fotbal.

Obiectivul principal al acestui Program, ca program na ional, îl constituie realizarea într-o prim etap a 500 de baze sportive în timp de 2 ani, începând cu semestrul 2 al anului2007.

Beneficiarii acestui Program sunt autorit ile administra iei publice locale din spa iulrural.

Bazele sportive, ca obiective de investi ii sportive, se realizeaz în baza unor proiectetipizate. Terenul i utilitatile necesare realiz rii i functionarii bazelor sportive se asigurde autorit ile administra iei publice locale beneficiare ale investi iei.

1.4. Amenajarea edilitar i utilit i publice

Obiective urm rite:• Dezvoltarea durabil a comunei Dichiseni;• Atingerea unui grad ridicat de ra ionalitate în amenajarea teritoriului;• Cre terea confortului rural.


65



Pentru accesarea acestor fonduri, proiectele trebuie s fie întocmite în concordan cuProgramul Na ional pentru Dezvoltare Rural Axa 1 – M sura 125 – Îmbun irea idezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea i adaptarea agriculturii i silviculturii,Axa 3 – Calitatea vie ii în zonele rurale i diversificarea economiei rurale, M sura 322 –Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbun irea serviciilor de baz pentru economiai popula ia rural i punerea în valoare a mo tenirii rurale:

• Înfiin area, amenajarea spa iilor de recreere pentru popula ia rural (parcuri, spa iide joac pentru copii, terenuri de sport etc.);

• Renovarea cl dirilor publice (ca de ex. primarii) i amenaj ri de parc ri, pie e,spa ii pentru organizarea de târguri etc);

• Investi ii noi în infrastructura social i dotarea aferent pentru centre de îngrijirecopii, b trâni i persoane cu nevoi speciale;

• Achizi ionarea de microbuze care s asigure transportul public pentru comunitatealocal i amenajarea de sta ii de autobuz;

• Achizi ionarea de utilaje i echipamente pentru serviciile publice (de desz pezire,între inere spa ii verzi etc.);


Detaliile privind sesiunile de aplica ii vor fi puse la dispozi ie de c tre MinisterulAgriculturii i Dezvoltarii Rurale.

2. Mediu

2.1. Alimentare cu ap i canalizare

Obiective urm rite:• Crearea de noi oportunit i de cre tere economic durabil i de cre tere a

calit ii vie ii prin implementarea directivelor europene privind calitatea apeii administrarea integrat a resurselor de ap ;




66


îmbun irea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea invaloare a mostenirii rurale:

• Prima înfiin are, extinderea i îmbun irea re elei de ap /ap uzat (captare,sta ii de tratare, alimentare, canalizare, sta ii de epurare) pentru localit ilerurale având sub 10.000 l.e.;

Programul de dezvoltare a infrastructurii din spa iul rural – Ordonan a deGuvern nr. 7/2006

Fondul de Coeziune

Pentru accesarea acestor fonduri, proiectele trebuie s fie întocmite în concordan cuProgramul Complement al Programului Opera ional Sectorial – Mediu – Axa Prioritarnr. 1 „Extinderea i modernizarea infrastructurii de ap i ap uzat ”:

• Construc ia/modernizarea surselor de ap în vederea potabiliz rii;• Construc ia/reabilitarea sta iilor de tratare a apei potabile;• Extinderea re elelor de distribu ie a apei potabile i a sistemelor de

canalizare;• Construc ia/reabilitarea sta iilor de epurare a apelor uzate;• Construc ia/reabilitarea facilit ilor de epurare a n molurilor;• Contorizare, echipament de laborator, echipamente de detectare a

pierderilor, etc.Detaliile privind sesiunile de aplica ii vor fi puse la dispozi ie de c tre MinisterulMediului i Dezvolt rii Durabile.

2.2. De euri

Obiective urm rite:• Cre terea calit ii mediului;• Dezvoltarea unui management integrat al de eurilor;• Valorificarea de eurilor rezultate din activit i forestiere pentru producerea de

energie regenerabil ;• Asigurarea accesului la servicii publice de salubritate de calitate

corespunz toare;



Pentru accesarea acestor fonduri, proiectele trebuie s fie întocmite în concordan cuProgramul Na ional pentru Dezvoltare Rural , Axa 3 – Calitatea vie ii în zonele rurale


67

i diversificarea economiei rurale, M sura 312 – Sprijin pentru crearea sidezvoltarea de micro-intreprinderi:

• construc ia i modernizarea de micro-întreprinderi i achizi ia de echipamentspecific pentru dezvoltarea sistemelor pentru producerea de energie regenerabil(solar , rumegu )

i Axa 1 – Îmbun irea competitivit ii sectoarelor agricol i forestier, M sura 121– Modernizarea exploata iilor agricole:

• investi ii care promoveaz producerea de biogaz din gunoiul de grajd, ob inut dinferme pentru cre terea animalelor i p rilor proprii sau colectat de la alte ferme

si Axa 3 – Calitatea vie ii în zonele rurale i diversificarea economiei rurale, M sura322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbun irea serviciilor de baz pentrueconomia i popula ia rural i punerea în valoare a mo tenirii rurale:

• Prima înfiin are, extinderea i îmbun irea platformelor de depozitare ade eurilor i dotarea cu echipamente de management al de eurilor.


2.3. Cadrul natural

Obiective urm rite:• Asigurarea unui mediu s tos i sigur pentru locuitorii comunei Dichiseni



Pentru accesarea acestor fonduri, proiectele trebuie s fie întocmite în concordan cuProgramul Na ional pentru Dezvoltare Rural , Axa 2 – Îmbun irea calit ii mediuluii spa iului rural, M sura 214- sub-masura 3 – Protec ia solului i a apei:

• Ac iuni de reducere a suprafe elor afectate de degradarea solului

i Axa 1 – Cre terea competitivit ii sectoarelor agricol i forestier, M sura 125 –Îmbun irea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea i adaptareaagriculturii i silviculturii:

• Construirea i/sau consolidarea malurilor i digurilor pâraielor din zonele cu riscla inunda ii i afectate de inunda ii, inclusiv realizarea polderelor de micidimensiuni.


68



3.1. Sectorul agricol

Obiective urm rite:

• Valorificarea poten ialului agricol local prin asigurarea unui management eficiental exploata iilor agricole;

• Asigurarea unui grad ridicat de informare a popula iei rurale cu privire laoportunit ile existente i cerin ele ce trebuie respectate în sectorul agricol;

• Atragerea tinerilor în activit ile agricole din sectorul vegetal i zootehnic;• Restructurarea i modernizarea sectoarelor de procesare i comercializare a

produselor agricole;• Sprijinirea înfiin rii grupurilor de produc tori agricoli.

Surse de finan are posibile:Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural

Pentru accesarea acestor fonduri, proiectele trebuie s fie întocmite în concordan cuProgramul Na ional pentru Dezvoltare Rural , Axa 1 – Cre terea competitivit iisectoarelor agricol i forestier,

sura 111 – Formare profesional (training), informare si difuzare de cunostinte

Formarea profesional privind:

- tehnologii de produc ie agricol din sectorul vegetal i sectorul zootehnic, precum i alcelor de procesare a produselor agricole în conformitate cu tehnologiile specifice;- practici de produc ie agricol compatibile cu protec ia mediului i a conserv riipeisajelor naturale, precum i preg tire legat de conversia la agricultura biologic ;- reorientarea calitativ a produc iei;- respectarea normelor de igien , de bun stare a animalelor i a s ii plantelor;- utilizarea sistemelor informa ionale, transfer de tehnologie i know-how.

sura 121 – Modernizarea exploata iilor agricole

Ferme de productie vegetala• Achizi ia de echipament nou, necesar pentru modernizarea exploata iilor din sectorulvegetal prin dotarea acestora cu : tractoare, combine, utilaje, ma ini, instala ii iechipamente agricole inclusiv pentru calibrarea, sortarea, condi ionarea i depozitarea


69

produselor agricole ob inute i prelucrate în cadrul fermei, instala ii de irigat,echipamente pentru procesarea resturilor vegetale;• Reabilitarea planta iilor pomicole, prin achizi ionarea de material s ditor, înfiin are depepiniere pomicole, precum i lucr ri executate de ter i pentru des elenire, preg tireasolului, plantare i replantare, cu excep ia investi iilor prevazute ca se pot realiza înconformitate cu Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2200/1996 privind organizareacomun a pie elor fructelor i legumelor;• Construc ii noi i/sau modernizarea cl dirilor (birouri, spa ii de sortare i depozitare,depozite de combustibil, remize pentru utilaje, împrejmuire, etc.) i utilit ilor (alimentarecu ap , energie electric , energie termic , evacuarea de eurilor, canalizare, etc.) înfermele vegetale;• Construirea i/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice i instala iilor deirigat, asigurarea utilit ilor în vederea respect rii condi iilor de protectie a mediuluiînconjur tor;• Costuri reprezentând plata arhitec ilor, inginerilor i consultan ilor, taxelor legale astudiilor de fezabilitate, achizi ionarea de licen e i patente, pentru preg tirea i/sauimplementarea proiectului, direct legate de m sura care nu dep esc 12% din costul totaleligibil al proiectului.• Achizi ionarea de mijloace de transport noi, specializate necesare ca rezultat alidentific rii lor în baza studiului de fezabilitate;• Costuri privind achizi ionarea de teren pentru construc ii specifice, inclusiv sediu, însitua ia str mut rii exploata iei agricole, dar nu mai mult de 10% din valoareaproiectului;• Soft-uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare;

Ferme pentru cre terea animalelor i p rilor• Achizi ionarea de animale (reproduc tori - masculi) cu înalt poten ial genetic, cumen ionarea originii (pedigree), precum i achizi ionarea de material seminal de calitate;• Dotarea cu tractoare, utilaje, ma ini, instala ii i echipamente pentru efectuareaactivit ilor din fermele de cre tere a animalelor;• Investi ii care promoveaz producerea de biogaz din gunoiul de grajd, ob inut din fermeproprii sau colectat de la alte ferme;• Constructii noi i/sau modernizarea cl dirilor în fermele de cre tere a animalelor i

rilor, completarea cu alte construc ii i utilit i: padocuri, fânare, fose septice, bazinede purin, platforme de dejec ii, sta ii de epurare, instala ii pentru producerea i dozareafurajelor complexe, s li de muls i de colectare a laptelui, centrale termice, depozite decombustibil, instala ii de alimentare cu ap , re ele de canalizare, instala ii electrice,împrejmuire, etc;• Achizitionarea de mijloace de transport noi, specializate necesare ca rezultat alidentific rii lor în baza studiului de fezabilitate;• Costuri privind achizi ionarea de teren pentru construc ii specifice, inclusiv sediu, însitua ia str mut rii exploata iei agricole;• Soft-uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare i montaj;


70

• Costuri reprezentând plata arhitec ilor, inginerilor i consultan ilor, taxelor legale astudiilor de fezabilitate, achizi ionarea de licen e i patente, pentru preg tirea i/sauimplementarea proiectului, direct legate de m sur care nu dep esc 12% din costul totaleligibil al proiectului.

sura 123 – Cre terea valorii ad ugate a produselor agricole i forestiere

- construc ii, instala ii, ma ini i echipamente noi i/sau modernizarea i retehnologizareacapacit ilor existente pentru procesarea: (prelucrarea) produselor agricole, a centrelor decolectare, recep ionare, r cire i stocare, sortarea, condi ionarea, refrigerarea, congelarea,ambalarea, îmbutelierea i marketingul produselor agricole;

achizi ionarea de mijloace de transport noi, specializate (autoizoterme, autofrigorifice,vehicule pentru produse lichide sau pulverulente, vehicule pentru transportul animalelor,etc.) necesare ca rezultat al identific rii lor în baza studiului de fezabilitate;

achizi ia de tehnologii noi i inova ii pentru etichetarea i ambalarea produselor de largcosum, conform noilor cerin e de pia , precum i în domeniul logisticii;

construc ii i/sau echipamente pentru protec ia mediului (tratarea, reciclarea ieliminarea produ ilor reziduali i de eurilor nocive, reducerea emisiilor de zgomot, depraf, economisirea energiei, re-dotarea instala iilor frigorifice prin utilizarea de agen ifrigorifici ecologici, sta ii pentru epurarea apelor reziduale, depozitarea de eurilor);

construc ii i/sau echipamente pentru respectarea standardelor de mediu, igien icalitate, precum i pentru ra ionalizarea i cre terea eficien ei în prelucrare;

i M sura 142 – Infiintarea grupurilor de produc tori

Acordarea sprijinului în cadrul acestei m suri se realizeaz în scopul facilit rii înfiin riii func ion rii administrative a grupurilor de produc tori pentru:

• adaptarea produc iei i produselor membrilor grupului de produc tori la cerin elei exigen ele pie ei;

• asigurarea comercializ rii împreun a produselor, incluzând preg tirea devânzare, centralizarea cantit ilor propuse spre vânzare i/sau aprovizionareaangrosi tilor;

• stabilirea unor reguli comune privind informa ia despre produc ie (cantitatea,calitatea i tipul ofertei), cu aten ie deosebit acordat recolt rii i disponibilit iiproduc iei pentru comercializare în cadrul grupului.

Detaliile privind sesiunile de aplica ii vor fi puse la dispozi ie de c tre MinisterulMediului i Dezvolt rii Durabile.

3.2. Turism

Obiective urm rite:• Diversificare c tre activit i non-agricole;• Valorificarea poten ialului turistic al comunei Dichiseni;


71

• Cre terea atractivit ii comunei Dichiseni;

Surse de finan are posibile:Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural

Pentru accesarea acestor fonduri, proiectele trebuie s fie întocmite în concordan cuProgramul Na ional pentru Dezvoltare Rural , Axa 3 – Calitatea vie ii în zonele ruralei diversificarea economiei rurale, M sura 313 – Încurajarea activit ilor turistice:

În cadrul m surii se pot realiza multiple investi ii la scar mic ca de exemplu:

Pentru componenta a):i. construc ia, modernizarea, extinderea i dotarea structurilor de primire turisticestructuri agro-turistice i alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro-întreprindere) având pân la 15 camere:

Pentru investi ii în structuri de primire turistice altele decât cele de agro-turism, nivelulde confort i calitatea serviciilor prestate trebuie s fie echivalent cu minimum 3margarete (definite în conformitate cu legisla ia na ional );

Pentru investi iile în agro-turism structura de primire turistic trebuie s ating nivelulde confort i calitate a serviciilor aferente echivalent cu minimum 1 margaret (definite înconformitate cu legisla ia na ional ).

ii. construirea i modernizarea infrastructurii aferente capacita ilor de cazare precumsisteme de ap /ap uzat , achizi ionare de echipamente de producere a energiei din surseregenerabile, etc.

Pentru componenta b):i. investi ii legate de activit i recrea ionale precum ex: alei pentru plimb ri, spa ii decampare, plimb ri cu mijloace de transport tradi ionale, ad posturi pentru vremenefavorabila etc.;ii. investi ii legate de activit i sportive precum alei de ciclism; ciclism montan, traseepentru echita ie inclusiv prima achizi ie de cai (cu excep ia celor de curs ) în scop turistici asigurarea ad posturilor acestora (ca parte din valoare eligibil a proiectului), rafting,

alpinism, etc.

Pentru componenta c):i. construirea, modernizarea i dotarea centrelor de informare, promovare, prezentare ivizitare turistic , etc.ii. dezvoltarea de sisteme electronice de rezervare pentru structurile de primire turistice;iii. amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice 17 de interes public etc.iv. investi ii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cuecartament îngust, a amenaj rilor complementare acestora (ex: construc ii, plan înclinatetc.), recondi ionarea echipamentelor i utilajelor;


72

v. investi ii legate de înfiin area i amenajarea de trasee tematice (ex: “drumul vinului”,„al ol ritului”, „cioplitorilor în lemn” etc.).

Pentru componenta d):i. elaborare de materiale promo ionale precum prima editare a materialelor în scopulpromov rii ac iunilor turistice: bro uri de prezentare, panouri de informare, etc.

De asemenea, pentru toate tipurile de ac iuni, vor fi sus inute cheltuielile cuachizi ionarea de utilaje i echipamente hardware, soft-uri, inclusiv costurile de instalaresi montaj i costurile generale legate de întocmirea proiectului precum cheltuielile cuarhitec ii i inginerii, consultan a, studii de fezabilitate, achizi ia de patente i licen e, înlimita unui procent de 10% din valoarea total a proiectului, iar pentru proiectele care nuprev d construc ii în limita a 5%.

si sura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbun irea serviciilor de bazpentru economia i popula ia rural i punerea în valoare a mo tenirii rurale:


• Restaurarea, consolidarea i conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural dinspa iul rural i natural local (pe teri, copaci seculari, cascade etc);

• Studii privind patrimoniul cultural (material i imaterial) din spa iul rural cuposibilitatea de valorificare a acestora i punerea acestora la dispozi iacomunit ii;

• Achizi ionare de echipamente pentru expunerea i protec ia patrimoniuluicultural.


4. Capacitate institu ional i cooperare

Obiective urm rite:• Cre terea eficien ei managementului sectorului public;• Cre terea calit ii serviciilor furnizate de administra ia public local în rela ia cu

cet eanul;• Dezvoltarea sistemului informa ional la nivelul autorit ilor locale;• Îmbun irea accesului popula iei la serviciile publice prin utilizarea tehnologiei

informa iei i a comunic rii;


73

Surse de finan are posibile:Fondul European pentru Dezvoltare Regional i Fondul Social European

Pentru accesarea acestor fonduri, proiectele trebuie s fie întocmite în concordan cuProgramul Complement al Programului Opera ional Sectorial – Cre terea Competitivit iiEconomice – Axa Prioritar nr. 3 „Tehnologia informa iei i comunica iilor pentrusectoarele privat i public”:

• Sus inerea utiliz rii tehnologiei informa iei i cercet rii;• Dezvoltarea i eficientizarea serviciilor publice electronice moderne de e-

guvernare;• Conectarea administra iei publice la Internet;• Suport acordat administra iei locale pentru realizarea unor sisteme informatice

integrate;


Pentru accesarea acestor fonduri, proiectele trebuie s fie întocmite în concordan cuProgramul Na ional pentru Dezvoltare Rural , Axa 4 – Leader:

- Îmbun irea implement rii i calit ii proiectelor de dezvoltare rural prinpromovarea cooperarii i schimbului de experien între GAL-uri la nivel na ional iinterna ional cu privire la implementarea strategiilor i organizarea activit ilor GAL-urilor


Fonduri direct administrate de Comisia European


74

7. Dezvoltarea parteneriatelor

În etapa de programare, nivelul local/regional este implicat prin elaborarea Planurilor dedezvoltare regional care sunt centralizate la nivel na ional i prezentate serviciilorcompetente ale Comisiei Europene. Planurile de dezvoltare regional trebuie s cuprindurm toarele informa ii: descrierea regiunii vizate, precum i o prezentare a sumeloralocate acesteia din fondurile structurale ; descrierea strategiei de dezvoltare regional ;evaluarea impactului estimat al m surilor de dezvoltare regional aplicate i a eficien eiutiliz rii sumelor provenind din fondurile structurale; planificarea financiar e alonat petoat perioada cu eviden ierea resurselor proprii ale statului membru, a celor proveninddin fondurile structurale i din alte fonduri, conform sau în perspectiva aplic riiprincipiului adi ionalit ii19.

Al turi de principiul adi ionalit ii i a principiului monitoriz rii, evalu rii icontrolului20, principiul parteneriatului presupune o strâns colaborare între Comisie iautorit ile na ionale, regionale i locale, parteneri economici i sociali i alte organismecompetente, în special prin implicarea acestora în toate fazele FS – de la elaborarea iaprobarea planurilor de dezvoltare la implementarea i monitorizarea acestora. Acestprincipiu subliniaz gradul de descentralizare ce caracterizeaz întreaga politic dedezvoltare regional i aplicabilitatea subsidiarit ii.

Una dintre contribu iile pe care parteneriatele o aduc m surilor de programare iimplementare în activit ile Fondurilor Structurale este îmbun irea guvern rii locale.

În România, autorit ile locale au fost implicate în cadrul institu ional i partenerialpentru elaborarea PND 2007-2013, ce a fost stabilit prin HG nr. 1115/2004 privindelaborarea în parteneriat a Planului Na ional de Dezvoltare.Structurile parteneriale pentru elaborarea PND sunt:• La nivel na ional: Comitetul Interinstitu ional pentru elaborarea PND (CIP),compus din 80 de membri, reprezentan i la nivel de decizie ai ministerelor, altor institu iipublice centrale, Agen iilor de Dezvoltare Regional (ADR), institute de cercetare iinstitu ii de înv mânt superior, reprezentan i ai partenerilor economici i sociali;• La nivel regional: Comitetele Regionale pentru elaborarea Planurilor de DezvoltareRegionale (CRP) – element de fundamentare pentru PND – includ, pe lângreprezentan ii ADR-urilor, reprezentan i ai Prefecturilor, Consiliilor Jude ene,

19 Principiul adi ionalit ii are în vedere completarea asisten ei comunitare prin finan arena ional , astfel încât fondurile comunitare s nu înlocuiasc fondurile na ionale alocatepentru de dezvoltarea unui anumit sector, ci s vin în completarea acestora.20 este elementul de noutate adus de reforma din 1999 în domeniul fondurilor structurale.Astfel, conform noului regulament, SM au atribu ii administrative i au obliga ia de adesemna o autoritate na ionalp corespunz toare fiec rui program al fondurilor structuralecomitete de monitorizare.


75

serviciilor deconcentrate ale institu iilor publice centrale, institu ii de înv mântsuperior i institute de cercet ri, precum i reprezentan i ai partenerilor economicii sociali din regiuni.

Structurile parteneriale create conform HG nr. 1115/2004 au devenit func ionale înc dela lansarea procesului de elaborare a PND 2007-2013, în luna mai 2004, consolidându-sepe parcursul desf ur rii procesului de consult ri tehnice la nivelul grupurilor de lucrutematice. Grupurile de lucru tematice la nivel na ional au fost organizate sub coordonareaMinisterului Economiei i Finan elor i a institu iilor desemnate ca viitoare Autorit i deManagement pentru programele opera ionale, conform HG nr. 497/2004.

Institu iile implicate în elaborarea PND, în special cele având func ie de autoritate demanagement sau organism intermediar, au avut consult ri cu parteneri din domeniul lorspecific de activitate: asocia ii profesionale, organiza ii patronale i sindicale, autorit ilocale i centrale, servicii descentralizate, agen iile pentru dezvoltare regional ,organiza ii non-guvernamentale, reprezentan i ai mediului academic i de cercetaretiin ific . Rezultatul consult rilor s-a concretizat în propuneri de îmbun ire a

strategiei PND i a tipurilor de activit i care vor putea fi introduse în viitoarele programeopera ionale.

adar, implicarea autorit ilor locale în etapa de programare, este o dovad a buneiguvernan e i a descentraliz rii administrative, dar i o responsabilizare a acestora dinperspective angaj rii pe termen mediu i lung.

Mai mult decât atât, Planul Na ional Strategic pentru Dezvoltare Rural sus ine prin AxaStrategic 4 – Leader, parteneriatele public-private, precum i constituirea actorilorrelevan i din cadrul comunit ilor rurale în Grupuri de Ac iune Local (GAL) care audrept scop dezvoltarea local a comunit ilor rurale. Cooperarea permite o deschidere iun schimb foarte valoros de experien . Este factorul de difuzare al cet eniei europene(fiind de asemenea unul dintre obiectivele strategice ale comunit ii europene) prinimplementarea sa trans-na ional , de aceea va reprezenta un element important înabordarea Leader în România.

În mod similar, în procesul de elaborare a unei strategii de dezvoltare la nivel local imai ales în etapa de prioritizare a proiectelor ce sunt necesare, este nevoie deimplicarea tuturor actorilor locali, regionali i na ionali ce pot contribui la realizareaobiectivelor de dezvoltare.

Pentru fiecare dintre liniile de dezvoltare ale comunei Dichiseni sunt prezenta i mai jospoten ialii parteneri ce î i pot aduce contribu ia în implementarea strategiei dedezvoltare.


76

1. Dezvoltarea i renovarea satelor comunei Dichiseni

1.1. Infrastructura de transportParteneri:

• Ministerul Transporturilor, prin CNADNR• Consiliul Jude ean C ra i

1.2. tate i asisten socialParteneri:

• Ministerul S ii Publice• Direc ia de S tate Public C ra i• Direc ia General de Asisten Social i Protec ia Copilului C ra i• Casa de Asigurari de S tate C ra i• Consiliul Jude ean C ra i

1.3. Educa ie i culturParteneri:

• Ministerul Educa iei, Cercet rii i Tineretului• Ministerul Culturii i Cultelor• Autoritatea Na ional pentru Tineret• Agen ia Na ional pentru Programe Comunitare în Domeniul Educa iei i

Form rii Profesionale• Inspectoratul colar Jude ean C ra i• Autoritatea Na ional pentru Cercetare tiin ific

1.4. Amenajare edilitar i utilit i publice

2. Mediu

2.1. Alimentare cu ap i canalizareParteneri:

• Ministerul Mediului i Dezvolt rii Durabile• Sistemul de Gospod rire a Apelor C ra i• Agen ia Dezvoltare Regional Sud-Muntenia• Asocia ia Român a Apelor• Parteneriate cu comunit ile rurale limitrofe• Consiliul Jude ean C ra i

2.2. De euriParteneri:• Ministerul Mediului i Dezvolt rii Durabile• Agen ia de Dezvoltare Regional Sud-Muntenia• Agen ia Jude ean pentru Protec ia Mediului C ra i


77

• Parteneriate cu alte centre urbane sau cu comunit ile rurale limitrofe• Consiliul Jude ean C ra i

2.3. Cadrul naturalParteneri:• Ministerul Mediului i Dezvolt rii Durabile• Agen ia de Dezvoltare Regional Sud Muntenia• Agen ia Jude ean pentru Protec ia Mediului C ra i


3.1. Sectorul agricolParteneri :

• Camera de Comer , Industrie i Agricultur C ra i• Agen ia de Dezvoltare Regional Sud Muntenia• Agen ia Jude ean pentru Ocuparea For ei de Munc• Centrul Jude ean de Consultan Agricol C ra i• Agen ia de Pl i pentru Dezvoltare Rural i Pescuit• Agen ia Domeniilor Statului• Agen ia de Pl i i Interven ie pentru Agricultur

3.2. TurismulParteneri :

• Agen ia de Dezvoltare Regional Sud Muntenia• Agen ia Jude ean pentru Ocuparea For ei de Munc• Ministerul pentru IMM, Comer , Turism i Profesii Liberale• Ministerul Culturii i Cultelor• Centrul Na ional de Înv mânt Turistic• Autoritatea Na ional pentru Turism• Asocia ia Na ional de Turism Rural, Ecologic i Cultural

4. Capacitate institu ionalParteneri :

• Consiliile Locale ale localit ilor aflate pe ruta C ra i – Fete ti (la nord deBra ul Borcea)

• Consiliul Jude ean C ra i• Ministerul Comunica iilor i Tehnologiei Informa iei• Direc ia Jude ean de Statistic C ra i


78

8. Contacte utile

Nr.crt. INSTITU IA Website/Adres /Tel.

1. Ministerul Afacerilor Externe www.mae.ro

2. Ministerul Economiei i Finan elor www.mefromania.ro

3. Ministerul Justi iei www.just..ro

4. Ministerul Internelor i Reformei Administrative www.mira.gov.ro

5. Ministerul Ap rii www.mapn.ro

6. Ministerul Transporturilor www.mt.ro

7. Ministerul Educa iei, Cercet rii i Tineretului www.edu.ro

8. Ministerul Muncii, Familiei i Egalit ii de anse www.mmssf.ro

9. Ministerul Pentru IMM, Comer , Turism i ProfesiiLiberale

www.mimmc.ro

10. Ministerul Agriculturii i Dezvolt rii Rurale www.mapam.ro

11. Ministerul S ii Publice www.ms.ro

12. Ministerul Dezvolt rii, Lucr rilor Publice iLocuin elor

www.mie.ro

13. Ministerul Mediului i Dezvolt rii Durabile www.mmediu.ro

14. Ministerul Culturii i Cultelor www.cultura.ro

15. Ministerul Comunica iilor i Tehnologiei Informa iei www.mcti.ro

16. Institutul Na ional de Administra ie www.ina.gov.ro

17. Administra ia Na ional Apele Române www.rowater.ro

18. Asocia ia Român a Apei www.ara.ro

19. Agen ia Na ional a Func ionarilor Publici www.anfp-map.ro

20. Oficiul pentru Migra ia For ei de Munc www.omfm.ro

21.Casa Na ional de Pensii i Alte Drepturi de Asigur ri

Socialewww.cnpas.ro

22. Agen ia Na ional pentru Programe Comunitare înDomeniul Educa iei i Form rii Profesionale

www.anpcdefp.ro

23. Autoritatea Na ional pentru Protec ia Drepturilor www.copii.ro

http://www.mae.ro

http://www.mefromania.ro

http://www.mira.gov.ro

http://www.mapn.ro

http://www.mt.ro

http://www.edu.ro

http://www.mmssf.ro

http://www.mimmc.ro

http://www.mapam.ro

http://www.ms.ro

http://www.mie.ro

http://www.mmediu.ro

http://www.cultura.ro

http://www.mcti.ro

http://www.ina.gov.ro

http://www.rowater.ro

http://www.ara.ro

http://www.anfp-map.ro

http://www.omfm.ro

http://www.cnpas.ro

http://www.anpcdefp.ro

http://www.copii.ro


79

Copilului

24. Autoritatea Na ional pentru Persoanele cu Handicap www.anph.ro

25. Autoritatea Na ional pentru Protec ia Familiei www.anpf.ro

26.Agen ia Na ional pentru Egalitatea de anse între

Femei i B rba iwww.anes.ro

27. Agen ia de Pl i pentru Dezvoltare Rural i Pescuit www.apdrp.ro

28.Agen ia Na ional de Consultan Agricol

(Centrul Jude ean de Consultan Agricol C ra i)www.consultantaagricola.com

29. Agen ia de Pl i i Interven ie pentru Agricultur www.apia.org.ro

30.Institutul de Stat pentru Testarea i Înregistrarea

Soiurilorwww.istis.ro

31. Agen ia Na ional pentru Pescuit i Acvacultur www.anpa.ro

32. Agen ia Domeniilor Statului www.domeniilestatului.ro

33.Institutul de Stat pentru Testarea si Înregistrarea

Soiurilor, România http://istis.ro/

34. Administra ia Na ional a Îmbun irilor Funciare www.anif.ro

35. Agen ia Na ional pentru Ameliorare i Reproduc ie înZootehnie

www.anarz.ro

36. Compania Na ional de Administrare a FonduluiPiscicol

www.cnafp.ro

37. Agen ia Na ional Sanitar Veterinar i pentruSiguran a Alimentelor

www.ansv.ro

38. Institutul de Bioresurse Alimentare www.bioresurse.ro

39. Regia Na ional a P durilor - ROMSILVA www.rosilva.ro

40. Oficiul Na ional al Viei i Vinului www.onvv.ro

41. Direc ia Selec ie Vegetal i Inspec ia Na ional pentruCalitatea Semin elor

www.incs.ro

42. Autoritatea Hipic Na ionalBucure ti, str Antim, nr. 12,

sector 5

43. Agen ia Na ional pentru Sport http://www.gov-sport.ro

http://www.anph.ro

http://www.anpf.ro

http://www.anes.ro

http://www.apdrp.ro

http://www.consultantaagricola.com

http://www.apia.org.ro

http://www.istis.ro

http://www.anpa.ro

http://www.domeniilestatului.ro

http://istis.ro/

http://www.anif.ro

http://www.anarz.ro

http://www.cnafp.ro

http://www.ansv.ro

http://www.bioresurse.ro

http://www.rosilva.ro

http://www.onvv.ro

http://www.incs.ro

http://www.gov-sport.ro


80

44. Autoritatea Na ional de Reglementare în Comunica ii www.anrc.ro

45.Autoritatea Na ional pentru Reglementarea i

Monitorizarea Achizi iilor Publicewww.anrmap.ro

46.Autoritatea Na ional pentru Tineret

(Autoritatea pentru Tineret C ra i)www.e-tineret.ro

47. Autoritatea Na ional pentru Turism www.mturism.ro

48.Asocia ia Na ional de Turism Rural, Ecologic i

Culturalwww.antrec.ro

49.Organiza ia Patronala a Turismului Balnear din

Româniawww.spas.ro

50. Institutul Cultural Român www.ict.ro

51. Administra ia Fondului pentru Mediu www.afm.ro

52. Garda Na ional de Mediu www.gnm.ro

53. Agen ia Na ional pentru Locuin e www.anl.ro

54. Asocia ia Român a Apei www.ara.ro

55.Fondul Na ional de Garantare a Creditelor

pentru IMM-uriwww.fngcimm.ro

56. Uniunea Na ional a Consiliilor Jude ene din România www.uncjr.ro

57. Comisia European www.ec.uropa.eu

58. Delega ia Comisiei Europene în România www.infoeuropa.ro

59. Centrul Român de Informare de la Bruxelles www.crib.mae.ro

60.Reprezentan a Permanent a României pe Lâng

Uniunea Europeanwww.ue.mae.ro

61. Consiliul Uniunii Europene www.ue.eu.int

62. Agen ia de Dezvoltare Regional Sud-Muntenia www.adrmuntenia.ro

63. Prefectura C ra i www.prefecturacalarasi.ro

64. Consiliul Jude ean C ra i www.calarasi.ro

65. Camera de Comer , Industrie i Agricultur C ra i www.cciacl.ro

66. Agen ia pentru Protec ia Mediului C ra i www.apmcl.ro

http://www.anrc.ro

http://www.anrmap.ro

http://www.e-tineret.ro

http://www.mturism.ro

http://www.antrec.ro

http://www.spas.ro

http://www.ict.ro

http://www.afm.ro

http://www.gnm.ro

http://www.anl.ro

http://www.ara.ro

http://www.fngcimm.ro

http://www.uncjr.ro

http://www.ec.uropa.eu

http://www.infoeuropa.ro

http://www.crib.mae.ro

http://www.ue.mae.ro

http://www.ue.eu.int

http://www.adrmuntenia.ro

http://www.prefecturacalarasi.ro

http://www.calarasi.ro

http://www.cciacl.ro

http://www.apmcl.ro


81

67. Inspectoratul colar Jude ean C ra i www.isj.cl.edu.ro

68. Direc ia de S tate Public C ra iStr. Eroilor 1-3 Tel.:0242-

311462 Fax:0242-312680.

69.Direc ia General de Asisten Social i Protec ia

Copilului C ra i

Adresa: 910105 - C ra i -

str. B ganului nr. 1;

Tel./Fax: 0242 - 311060 ;

0242 - 317985 ;

E-mail: dgaspc-

[email protected]

70. Casa de Asigur ri de S tate C ra i www.casacl..ro

71.Agen ia Jude ean pentru ocuparea For ei de Munc

ra i

Str 13 Decembrie, nr. 12,

Calaras, Tel. 0242.318.375

72. Inspectoratul Teritorial de Munc C ra i www.itmcl.dtc.ro

73.

Direc ia General a Finan elor Publice C ra i

Administra ia Finan elor Publice a Municipiului

ra i

Strada 1 Decembrie 1918 nr.16, Cod postal 8500, 0242

312939

74. Direc ia Jude ean de Statistic C ra i

Calarasi,Strada Flacara, bl.BBB, ET.2 ; Tel. (40242)

314102 ; Fax (40242) 312746 ;e-mail: [email protected]

75. Oficiul Jude ean de Consultan Agricol C ra iStr. Prel. Bucuresti 26, Bl.D3,

Et.1, Sc.1, Calarasi, Tel:0242-333285

76. Agen ia de Pl i i Interven ie pentru Agricultura,ra i

CALARASI Str. PrelungireaBucuresti nr. 26, bl. D3, cod

910125, tel:0242/333.346 0242/333.356

0242/331.312,[email protected]

http://www.isj.cl.edu.ro

mailto:[email protected]

http://www.itmcl.dtc.ro



1. Strategia de dezvoltare local - necesitate ú i ra ... · Al doilea pilon al Politicii Agricole...

Documents

Transcript of 1. Strategia de dezvoltare local - necesitate ú i ra ... · Al doilea pilon al Politicii Agricole...