06 Co 2015 Valori Atitud Satisf

8/18/2019 06 Co 2015 Valori Atitud Satisf

1/32

VALORI, ATITUDINI ŞI SATISFACŢIE ÎN MUNCĂ

VALORI (intelectuale, economice, estetice, sociale,(intelectuale, economice, estetice, sociale,politice, religioase) =politice, religioase) = tendinţa generaltendinţa general (de unde(de underezultă faptul că valorile nu prezic foarte binerezultă faptul că valorile nu prezic foarte binecomportamentul în anumite situaţii specice)comportamentul în anumite situaţii specice) de ade a!re"era!re"era (preferinţă rezultand din(preferinţă rezultand din sentimentesentimente şişi emoţiiemoţii motivaţionale)motivaţionale) an#$ite %tri de l#&r#ri 'n ra!(rt an#$ite %tri de l#&r#ri 'n ra!(rt altelealtele..

E)E).: productivitatea, sanse egale, pace, egalitate,.: productivitatea, sanse egale, pace, egalitate,libertatelibertate eleele generea* di"erenţe (!aţi(nalegenerea* di"erenţe (!aţi(nale derivand în: derivand în:

stereotipuri ocupaţionale şistereotipuri ocupaţionale şi

con!icte inter şi intra organizaţionale (valorile socialecon!icte inter şi intra organizaţionale (valorile socialeale medicilor: in disputa cu valorile economice aleale medicilor: in disputa cu valorile economice aleadministratorilor spitalelor)"administratorilor spitalelor)"

#ntrucat valorile sunt relativ stabile si multe din ele sunt#ntrucat valorile sunt relativ stabile si multe din ele suntac$izitionate de timpuriu s%ar părea căac$izitionate de timpuriu s%ar părea că (a$enii aleg(a$enii aleg

(!aţii &are % &(re%!#nd +al(ril(r l(r(!aţii &are % &(re%!#nd +al(ril(r l(r


2/32

importanţa acordată muncii în diferite culturi %importanţa acordată muncii în diferite culturi %diferente transculturale marcante:diferente transculturale marcante: &i contina sa lucrezi dupa ce ai castiga la loto'&i contina sa lucrezi dupa ce ai castiga la loto' ate ore de munca pe zi esti dispus sa prestezi'ate ore de munca pe zi esti dispus sa prestezi'

*%+- din managerii ce primesc însărcinări în*%+- din managerii ce primesc însărcinări în

străinătate se întorc înainte de termenstrăinătate se întorc înainte de termen e datorită slabei activităţi,e datorită slabei activităţi, e datorită inadaptabilităţii culturale"e datorită inadaptabilităţii culturale"

negocierile de afaceri internaţionale eşuatenegocierile de afaceri internaţionale eşuatesunt alt e. din care rezultă lipsa de aprecieresunt alt e. din care rezultă lipsa de aprecierea diferenţelor culturale în legătură cu valorilea diferenţelor culturale în legătură cu valorile

legate de muncă"legate de muncă"


3/32

("%tede- studiu asupra a *. salariaţi #/0 din +de ţări" . di$en%i#ni lt#rale de/nit(rii:

di%tanta "aţ de !#tere (mare mică) gradul in

care membrii societatii accepta o distributie inegalaa puterii: in culturile cu diferenta mica fata de putereinegalitatea e minimizata, superiorii sunt accesibili"

e+itarea in&ertit#dinii 0 gradul in care oamenii se

simt neconfortabil in situatii nesigure si ambigue:culturile cu evitare puternica a incertitudiniiaccentueaza regulile si reglementarile, munca dingreu, conformitatea si siguranta"

$a%linitate +% "e$initate 0 culturile masculinediferentiaza clar rolurile seelor, spri1ina dominantabarbatilor si subliniaza performanta economica"

indi+id#ali%$ +% &(le&ti+i%$ 0 societatileindividualiste tind sa sublinieze independenta,

initiativa individuala si intimitatea"


4/32

la aceste + dimensiuni a fost adăugată ulterior (rientarea!e ter$en %rt +% l#ng 0 culturile orientate pe termenlung (pragmatism) tind sa subliblinieze staruinta,perseverenta si o mare atentie fata de diferentele de

pozitie.

A 12a di$en%i#ne- ind#lgenta +% retinere 0 indulgentaare in vedere o societate care permite satisfacerea libera aimpulsurilor2nevoilor de baza naturale ale oamenilor care

au in vedere distractia si bucuria de a trai, in timp ceretinerea caracterizeaza o societate in care satisfacreaacestor nevoi este suprimata, ind reglementata prinnorme sociale stricte.

S&(r#rile !ri+ind di$en%i#nile %#nt relati+e societatile sunt analizate prin comparative cu alte societati" scorurile relative s%au dovedit a relative stabile in timp (decenii) fortele care determina sc$imbarile culturale tind sa e globale (sau

continentale) afecteaza mai multe tari in acelasi timp, astfel incat

pozitiile relative se mentin in principiu aceleasi


5/32

Cultura = programarea mentala colectiva a mintii umanecare distinge un grup de oameni de altul. Ea infuenteazatiparele de gandire care se refecta apoi in modurile in careoamenii se raporteaza la dierite aspecte ale vietii si care

apoi se cristalizeaza in institutiile unei societati.


6/32

I$!li&aţiile di"erenţel(r lt#raleI$!li&aţiile di"erenţel(r lt#rale::

e)!(rt#l 3 i$!(rt#l te(riil(r &($!(rta$ent#l#ie)!(rt#l 3 i$!(rt#l te(riil(r &($!(rta$ent#l#i(rgani*aţi(nal-(rgani*aţi(nal-

0anagerii din 34& tind sa incura1eze participarea0anagerii din 34& tind sa incura1eze participarea

34&: atragerea atentiei asupra realizarilor personale 34&: atragerea atentiei asupra realizarilor personale rasplatitarasplatita

5e$nicile manageriale 1aponeze: cercurile de calitate, 560, 5e$nicile manageriale 1aponeze: cercurile de calitate, 560, 1ust%in%time 1ust%in%time

7irmele de succes: imbina valorile culturii org. de la sediul7irmele de succes: imbina valorile culturii org. de la sediul

central cu cele ale natiunilor gazdacentral cu cele ale natiunilor gazda

a!re&ierea &lienţil(r gl(4ali 0 'nţelegereaa!re&ierea &lienţil(r gl(4ali 0 'nţelegereane+(il(r 5i g#%t#ril(r a&e%t(rane+(il(r 5i g#%t#ril(r a&e%t(ra #nceputurile 8isne9land in 7ranta diferente in alimentatie,#nceputurile 8isne9land in 7ranta diferente in alimentatie,

stil de viata, spectacol %%% reteta 2 modelul de afacere"stil de viata, spectacol %%% reteta 2 modelul de afacere" alendar 3amsung (oreea de 3ud) in 34&: 0iss ul9 bluzaalendar 3amsung (oreea de 3ud) in 34&: 0iss ul9 bluza

transparenta, ofensatoare pt americanitransparenta, ofensatoare pt americani

de*+(ltarea anga6aţil(r gl(4alide*+(ltarea anga6aţil(r gl(4ali:: selectare, instruire,selectare, instruire,dezvoltarea anga1aţilor astfel încat ei să aibă o percepţie maidezvoltarea anga1aţilor astfel încat ei să aibă o percepţie maibună asupra diferenţelor şi a implicaţiilor acestora asuprabună asupra diferenţelor şi a implicaţiilor acestora asupra

comportamentului ;


7/32

St#di#l Val(rile anga6aţil(r r($7ni

- compania de consultanţă şi training esult8evelopment;

- perioada >%>>;

- eşantion de +? de participanţi din toată ţara (peste

@>- ind cu studii superioare şi peste ?- cu statutde anga1aţi).

0etoda de cercetare a constat în evaluareaimportanţei a + de valori atAt pentru sine, cAt şipentru ceilalţi romAni, pe o scală de la la B.


8/32


9/32


10/32


11/32


12/32

Valorile modeleaza atitudinile sicomportamentul .

De ex.: Toti angajatii trebuie sa fe %in&eri ( valoare ) si

mi se pare ca dl. X nu spune adevarul intr-oanumita situatie si

daca el continua sa minta n#2$i !la&e dl. X( atitudine ) si

n#2l +(i $ai &rede ( atitudine ).

Deci, cand apare o oportunitate +(i in&er&a %a%&a! de el ( comportament ).


13/32

ATITUDINI 8 tendinţa e$(ţi(nal8 tendinţa e$(ţi(nal relativ stabilă înrelativ stabilă învederea unuivederea unui r%!#n%r%!#n% consecvent laconsecvent la un obiect,un obiect,

o situaţie,o situaţie, o persoană,o persoană,

o categorie umană specica.o categorie umană specica.

Cara&teri%ti&iCara&teri%ti&i:: presupunpresupun e$(ţiee$(ţie diri1ată spre ţinte specicediri1ată spre ţinte specice

(atitudinea faţă de şef:(atitudinea faţă de şef: !la&e!la&e sau nu place)"sau nu place)" sunt maisunt mai %!e&i/&e%!e&i/&e decat valorile (poti aprecia munca f.decat valorile (poti aprecia munca f.

mult, dar sa%ti displaca activitatea ta specica)mult, dar sa%ti displaca activitatea ta specica) sunt relativsunt relativ %ta4ile%ta4ile în timp (daca azi nu%ti place seful, în timp (daca azi nu%ti place seful,

nici maine nu%ti va placea)"nici maine nu%ti va placea)"

re!ectăre!ectă tendinţatendinţa de a răspunde la ţinta atitudinii (de ade a răspunde la ţinta atitudinii (de alăuda sau critica şeful).lăuda sau critica şeful).


14/32

T9e C($!(nent% (" an Attit#de


15/32

&titudinile se&titudinile se "(r$ea*"(r$ea* în funcţie de în funcţie de gandiregandire şişi%i$ţire-%i$ţire-

:&redinţa ; a!re&ierea


16/32

Principalele atitudini ata de munca

1. satisactia in munca 3entimentul pozitiv privind postul ocupat, rezultand

din evaluarea caracteristicilor acestuia

2. implicarea in munca 0asura in care un anga1at se identica cu 1obul sau,

participa activ si considera performanta importantapentru sine

3. imputernicire psihologica

onvingerea anga1atilor in privinta gradului in careei afecteaza mediul de munca, competenta lor,semnicatia 1obului si autonomia perceputa in ceea

ce priveste continutul muncii


17/32

.= angajamentul organizational 0asura in care anga1atul se identica cu

organizatia in care lucreaza si scopurile acesteia si

isi doreste sa ramana in organizatie

>= suportul organizational perceput :?OS< 0asura in care anga1atii cred ca organizatia le

valorizeaza contributia si ca organizatiei ii pasa debunastarea lor

1= angajamentul salariatului #mplicarea, satisfactia si entuziasmul fata de

munca prestata


18/32

S&9i$4area atitudinii

E)e$!le de atitudini ce se poate dori sa e

sc$imbate:

&titudinea fata de diversitatea fortei de munca

&titudinea fata de practicile de afaceri etice

&titudinea fata de sc$imbare

&titudinea fata de practici sigure de munca siutilizarea ec$ipamentului de protectie


19/32

S&9i$4area atit#dinii

e iniţiată de un e$itent de $e%a6 de încredere %caracterizat prin

epertiz!,

lipsa p!rtinirii"

aptul de a # pl!cut

&e 'n&ear& &(n+ingerea prin comunicare direct,

sc!imbri moderate, artarea "ambelor #eţe$ ale sc!imbrii

!entr# :a (4tine< $(di/&area &redinţel(r %a#

+al(ril(r.


20/32

Ca#*a %#&&e%#l#i in %&9i$4area atit#dinala-di%(nanţa &(gniti+a 0 senzaţie de ten%i#ne simţităcand anumite cunoştinţe sunt contradictorii saunepotrivite unele cu altele

e. unoasterea faptului ca ai c$eltuit o mare suma debani pentru o masina ce s2a dovedit a o CrablaD"

aceasta face necesară red#&erea disonanţei, prin: o i$!(rtanţ $ai $i& a&(rdat ne!(tri+irii

Cam lucruri mult mai importante care sa ma preocupeD

ada#garea de n(i in"(r$atii &are %a red#&a

di%(nanta Ccel putin masina arata bineD

%&9i$4area #neia din n(5tinţe, &are %&(nd#& la schim$area atitudinii Cpana la urmanu e o masina asa reaD.


21/32

S&9i$4area &($!(rta$ent#l#i !entr# a %&9i$4aS&9i$4area &($!(rta$ent#l#i !entr# a %&9i$4aatit#dinileatit#dinile

redinte si2sau valori sc$imbateredinte si2sau valori sc$imbate &titudini sc$imbate&titudini sc$imbate

omportament sc$imbatomportament sc$imbat

A4(rdare alternati+a-A4(rdare alternati+a- &r rezonabil sa sc$imbam mai intai&r rezonabil sa sc$imbam mai intai

comportamentul unei persoane, facandcomportamentul unei persoane, facandpresupunerea ca persoana isi va realinia atitudinilepresupunerea ca persoana isi va realinia atitudinilepentru a spri1ini acest comportament'pentru a spri1ini acest comportament'

5eoria disonantei sugereaza ca 5eoria disonantei sugereaza ca anga6area intr2#nanga6area intr2#n&($!(rta$ent &are n# %e %!ri6ina !e&($!(rta$ent &are n# %e %!ri6ina !eatit#dinile n(a%tre !(ate %a ne &(nd#&a laatit#dinile n(a%tre !(ate %a ne &(nd#&a la%&9i$4area atit#dinil(r !entr# a red#&e%&9i$4area atit#dinil(r !entr# a red#&e

ten%i#nea !r(+(&ata de ne!(tri+ireten%i#nea !r(+(&ata de ne!(tri+ire..


22/32

M(deleM(dele::

Tradiţi(nalTradiţi(nal: dacă atitudinea conduce la: dacă atitudinea conduce lacomportament, sc$imbarea atitudinii va conduce lacomportament, sc$imbarea atitudinii va conduce la

sc$imbarea comportamentuluisc$imbarea comportamentului

Re+i*#itRe+i*#it: deşi (sau mai bine zis tocmai pentru că): deşi (sau mai bine zis tocmai pentru că)atitudinea conduce la comportament, sc$imbareaatitudinea conduce la comportament, sc$imbareava avea următoarea succesiune:va avea următoarea succesiune: I$itarea &($!(rta$entel(r d(riteI$itarea &($!(rta$entel(r d(rite EE 6#&are de r(l#ri 6#&are de r(l#ri reprezentand comportamentereprezentand comportamente

corecteEcorecteE

&(n%(lidare&(n%(lidare a comportamentelor 1ucatea comportamentelor 1ucateconduc laconduc la sc$imbare comportamentală, care conduce lasc$imbare comportamentală, care conduce la sc$imbarea atitudinii pentru a corespundesc$imbarea atitudinii pentru a corespunde

sc$imbării comportamentale.sc$imbării comportamentale.


23/32

SATISFACŢIA ÎN MUNCĂ 8 colecţie de atitudini pe care le au salariaţii faţă de munca

lor.

Foate :Foate : !arţial!arţial (de faţete):(de faţete): munca însăşi,munca însăşi, salariul,salariul, promovările,promovările, recunoaşterea,recunoaşterea, beneciile,beneciile, condiţiile de lucru,condiţiile de lucru, colegii,colegii, politica organizaţională"politica organizaţională"

generalgeneral: indicator însumat al satisfacţiei: indicator însumat al satisfacţiei..

Etal(nEtal(n: #ndeul descriptiv al Fosturilor" faţete:: #ndeul descriptiv al Fosturilor" faţete: munca,munca, oamenii,oamenii, promovările,promovările, supraveg$erea,supraveg$erea, 3alariul3alariul""

@9at Are t9e Main Ca %e% (" (4


24/32

@9at Are t9e Main Ca#%e% (" (4Di%%ati%"a&ti(nB


25/32

A+erage (4 Sati%"a&ti(n Le+el% 4 Fa&et

l " 4 i " i 4


26/32

A+erage Le+el% (" (4 Sati%"a&ti(n 4 C(#ntr


27/32

Fa&t(ri determinanţi ai %ati%"a&tiei in $#n&a:

= Di%&re!anţa

Gamenii difera in legatura cu perceptiile lorin ceea ce priveste natura reala a muncii sau

$iar daca indivizii percep muncile lor caec!ivalente, ei pot diferi prin ceea ce vor dela munca lor

satisfacţia este în funcţie de discrepanţa dintrerezultatele muncii pe care oamenii le vor şi celepe care le percep că le obţin"

;. #ndividul ce doreste o munca avandinteractiune cu publicul si caruia i se ceresa stea singur intr%un birou ar trebui sa enesatisfacutr de acest aspect al muncii lui


28/32

Cara&ter#l :vs satisfacţia în muncă< anumiţi oameni sunt


29/32

= Cara&ter#l :vs satisfacţia în muncă< 0 anumiţi oameni suntpredispuşi în virtutea personalităţii lor să e mai mult sau maipuţin satisfăcuţi, în ciuda sc$imbărilor în ceea ce priveştediscrepanţa şi corectitudinea.

&numite &ara&teri%ti&i de !er%(nalitate ereditare saucare îşi au originea în învăţarea timpurie &(ntri4#ie de&i%i+la %ati%"a&ţia 'n $#n& a persoanei adulte. 8e e.:

tendinţa generală a unei persoane de a răspunde pozitivsau negativ la mediu"

procesul de gandire disfuncţional ce caracterizeazădepresia, conducand la negativitate si insatisfacţie înmuncă.

ontribuţii la &re5terea %ati%"a&ţiei 'n $#n&:

munca stimulatoare mental probeaza indemanarile siabilitatile salariatilor si le permite stabilirea propriului ritmde munca"

salariul mare % reactiile la munca peste program" promovrile % contin semnale referitoare la valoare

personala ce sunt bine apreciate" oamenii prietenosi, gri1ulii, toleranti.


30/32

C(n%e&inţele in%ati%"a&ţiei 'n $#n&-

%ntatea $ental eistă corelaţie directa CatitudineapozitivaD"

a4%entei%$#l (Dconcedii medicaleD, pierderi de productivitate) relaţia mai degrabă se leagă de frecvenţă, nu de durată"

G#&t#aţia de !er%(nal corelaţia nu este puternică (veziprocesul)"

!er"(r$anţa relaţia e redusă" în ultimii ani, i!(te*a Hsatisac%ia determin!

perorman%a (eplicată prin faptul că relaţii umane buneconduc la satisfacţie, care determină performanţa) a fost

'nl(it cu ipoteza H

!er"(r$anţa deter$in%ati%"a&ţiaD (eplicată prin faptul că performanţa conducela recompense ce determină apoi satisfacţia în muncă)"

&($!(rta$ent#l &i+i& (rgani*aţi(nal (voluntar sauspontan): a1utorare, conştiinciozitate, comportament de HbăiatbunD, curtoazie, cooperare.


31/32

?r(&e%#l de de&i*ie de la in%ati%"a&tia $#n&ii laG#&t#atie

. Ferceperea insatisfactiei muncii>.


32/32

&he 'mpact o (atis#ed and )issatis#ed Emplo*ees on the +or,place

Eit. T!e eit response directs be!avior to&ard leaving t!e

organi'ation, including looing #or a ne& position as &ell asresigning.

Voice. T!e voice response includes activel and constructivelattempting to improve conditions, including suggestingimprovements, discussing problems &it! superiors, and

undertaing some #orms o# union activit.

-o*alt*. T!e lo*alt* response means passivel butoptimisticall &aiting #or conditions to improve, includingspeaing up #or t!e organi'ation in t!e #ace o# externalcriticism and trusting t!e organi'ation and its management to

*do t!e rig!t t!ing.$

eglect. T!e neglect response passivel allo&s conditions to&orsen and includes c!ronic absenteeism or lateness, reducede+ort, and increased error rate.

06 Co 2015 Valori Atitud Satisf

Documents

Transcript of 06 Co 2015 Valori Atitud Satisf