0 Animale Salbatice Din Romania

8/18/2019 0 Animale Salbatice Din Romania

1/50


2/50

http://unggaby.files.wordpress.com/2007/04/img_70658.jpg


3/50

Lupul (Canis lupus lupus) este un mamifersalbatic, robust si suplu, de talie mare. Dimorsmul

sexual nu este pronuntat. Lupul este un animaldigitigrad, calcand pe pernitele degetelor, care suntprevazute cu unghii neretractile. Capul, similar unuicaine de talie mai mare, este prevazut cu un bot lung(1 cm), triunghiular, ornat cu mustati, lungi si dese.!chii sunt putin oblici, mai departati in comparatie cucainele, cu pupila rotunda. "rechile sunt mai mici, incomparatie cu cainele, ascutite si purtate in sus. Caniniisunt foarte bine dezvoltati. #atul este puternic, ornat deun guler in sezonul de iarna. $ieptul este puternic,adanc si sucient de lat. Coada este stufoasa, relativ

scurta si groasa. $icioarele puternice si musculoase suntacoperite de par scurt. $icioarele anterioare par maiinalte decat cele posterioare. "rma lupui este similaracelei a unui caine de aceeasi talie, dar usor maialungita. Degetele sunt imprimate mai strans, cughearele vizibile, cele din mi%loc ind mai apropiate

decat la caine. Cand sunt in haita, lupii calca unul peurma celuilalt, astfel ca pe zapada este greu de estimat

http://www.professionalteam.ro/imagini/wolf-2.jpghttp://www.professionalteam.ro/imagini/wolf-1.jpg


4/50


5/50

LupulLupul (Canis lupus)(Canis lupus)concluziiconcluzii

Longevitate:Longevitate: 15-16ani15-16ani Simturile:Simturile: Miros, auz,Miros, auz,

vazvaz Greutate:Greutate: 80-90kg80-90kg Mediu de viata:Mediu de viata: PadurilePadurile

de munte si de dealuride munte si de dealuri

Dusmani:Dusmani: Omul, bolileOmul, bolile


6/50

Ursul brun frapeaza prin aspectul si talia sa.Se diferentiaza de celelalte rase de ursi prindezvoltarea excesiva a musculaturii cefei si spatelui,

dandu-i aspectul unui animal cocosat. Este animalplantigrad, calcand pe toata talpa piciorului, similaromului. Centrul de greutate se afla in laba piciorului.

Animal corpolent si musculos, urusul carpatinprezinta un cap lat, masiv, de forma rotunda spre

ovala. Fruntea este bombata. Nasul este scurt, conic,urecile rotun!ite, iar ocii mici, oblici, cu pupilarotunda si irisul colorat in tandem cu coloritul blanii."atul este scurt, gros si musculos. Spatele estebombat, usor inclinat catre omoplati. Coada estescurta si puternica #ciot$. %icioarele sunt lungi,puternice, musculoase si sunt prevazute cu talpiscurte #pana la &' cm$.

(aba picioarelor este prevazuta cu geare

curbate, puternice. "earele de la nivelul membreloranterioare sunt mai lungi #formand adevarate cangi$.


7/50


8/50

UrsulUrsul (Ursus arctos)(Ursus arctos)

concluziiconcluzii

Simturile: el maiSimturile: el mai

dezvoltat !are a "idezvoltat !are a "i

mirosul, a!oi auzul#mirosul, a!oi auzul# $reutate: %68-&&0 kg#$reutate: %68-&&0 kg#

Mediu de viata: PaduriMediu de viata: Paduri

intinse si linistite,intinse si linistite,

stan'arii,stan'arii, arboreta#arboreta#

http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://comisarul.3x.ro/x/fauna/urs.jpg&imgrefurl=http://comisarul.3x.ro/Vipera.htm&h=432&w=640&sz=78&hl=ro&start=5&tbnid=rSar5IHrv4o5oM:&tbnh=92&tbnw=137&prev=/images%3Fq%3Durs%26gbv%3D2%26hl%3Dro


9/50

Cu denumirea )tiin*ific+ (nx lnx )i denumirea secundar+ n

limba romn+ linx, este la ora actual+ cea mai mare felin+ din faunas+lbatic+ a /omniei. 0enumit )i pantera Carpa*ilor, rsul ester+spndit natural din golul alpin pn+ n 0elta 0un+rii, avnd o mareadaptabilitate )i amplitudine ecologic+. (a ora actual+ ns+, exemplareledin afara Carpa*ilor )i Subcarpa*ilor sunt foarte rare, ca urmare a

vn+torii necontrolate practicate n secolele 11 - 112./sul este un animal puternic )i rezistent, de o agilitate )i

agerime uluitoare. Are pn+ la 3,4 m lungime, cu o coad+ de 34-54 cm.Elementele caracteristice sunt favori*ii pe maxilarele superioare, vrfulcozii negru, iar n vrful urecilor #care au 6-4 cm$ are smocuri de peri

negri.


10/50

&'"LC!*CL"+&'"LC!*CL"+

Animal puternic şi rezistent;Animal puternic şi rezistent; Blana este specifică felinelor mari;Blana este specifică felinelor mari; Este un animal carnivor iu!itor deEste un animal carnivor iu!itor de

s"nge;s"nge;

Este foarte agil: !un că#ărătorEste foarte agil: !un că#ărător!un $notător se integrează perfect!un $notător se integrează perfectşi la sol;şi la sol;

Salturile sale pot trece de % m ;Salturile sale pot trece de % m ;

&rada sa :cer!i căpriori pui de&rada sa :cer!i căpriori pui demistre# păsări animale domestice;mistre# păsări animale domestice;

'şi $ngroapă prada pe care nu a'şi $ngroapă prada pe care nu aputut(o m"nca)putut(o m"nca)


11/50


12/50

7ulpea are o constitutie fina. 8otul este lung si ascutit, prevazutcu mustati stufoase. 9cii sunt asezati oblic, cu desciderea pleoapeloringusta, de culoare rosu-brun, cu pupila contractata, foarte putin ovala.8uzele sunt subtiri, ornand desciderea gurii sub forma unui ran!it.Urecile sunt scurte si late, purtate ridicat. Caninii sunt foarte ascutiti.%remolarul 27 de pe maxilarul superior si primul molar de la nivelulmandibulei sunt mai dezvoltati, purtand denumirea de carnasiere.:andibula nu prezinta miscari de lateralitate, ci doar in sus si in !os.7ulpea prezinta membre scurte, cele din fata avand cinci degete, iar

cele din spate, numai patru. Coada este lunga si stufoasa, purtata decele mai multe ori printre picioare. (ungimea corpului este cuprinsa intre33' si 3&' cm, din care coada prezinta o lungime de &' - 6' cm.


13/50

7ulpea este nativ un carnivor desavarsit, ranindu-se cu diferitevietati pe care le poate prinde, de la iezi de caprioare pana la tot soiulde insecte. 2arna, cand vanatul este putin, trage la lesuri. Este o mare

consumatoare de rozatoare, fiind alaturi de nevastuica si uliul soricar,unul dintre cei mai mari dusmani ai daunatorilor agriculturii. 2n lipsacarnii, se multumeste si cu zmeura, afine, mere, pere, scoruse, faguri deviespi si albine, puii si ouale pasarilor care cuibaresc la mica inaltime.Niciodata nu vaneaza in aita, iar, daca prada i-a scapat, o aituieste ca

un copoi.


14/50

-"L$/-"L$/

concluziiconcluzii Mamifer carnivor;Mamifer carnivor; E*istă + varietă#i de vulpe:E*istă + varietă#i de vulpe:

, ,de mesteacăn-de mesteacăn-

, ,cu cruce-cu cruce-,căr!unăreasă-;,căr!unăreasă-;

Are $ntre . şi /0 1g;Are $ntre . şi /0 1g;

2orpul are su! / m2orpul are su! / mlungime;lungime;

2oada stufoasă are cca2oada stufoasă are cca+0(%0 cm+0(%0 cm

http://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:R%C3%B8d_r%C3%A6v_%28Vulpes_vulpes%29.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:R%C3%B8d_r%C3%A6v_%28Vulpes_vulpes%29.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:R%C3%B8d_r%C3%A6v_%28Vulpes_vulpes%29.jpg


15/50


16/50

Caprioara este cea mai mica specie de capre salbaticeoriginare din uropa. 0asculii au tendinta de a mai mari simai robusti, in comparatie cu femelele. 0asculul poarta

denumirea de caprior, iar femela de caprioara sau ciuta. lanaeste diferita in functie de sezon. arna, blana este mai deasa,mai lunga, dand animalului un aspect ciufulit, neingri%it, avandculoare cenusie sau marocenusiu. n timpul lunilor de vara,blana este mai scurta si mai rara, avand culoare maro saucastaniu aprins. lana de iarna incepe sa creasca la inceputullunii septembrie si este schimbata in apriliemai. n timpullunilor de iarna, blana de la nivelul fetei posterioare a crupeieste de culoare alba, usor sesizabila.

n timpul lunilor de vara acest semn este mai putinsesizabil. Coada este foarte scurta, de cativa centimetri


17/50

CapriorulCapriorul (Capreolus(Capreolus

capreolus)capreolus) concluzii concluzii

Longevitate: /3(/. ani c4iar 50 aniLongevitate: /3(/. ani c4iar 50 ani Simturile: 2el mai dezvoltat pare a fiSimturile: 2el mai dezvoltat pare a fi

mirosul apoi auzul)mirosul apoi auzul) Greutate: 55(+/ 1g)Greutate: 55(+/ 1g) Lungime: 67(/+7cm;Lungime: 67(/+7cm; 8naltime la grea!an: 37(.7cm)8naltime la grea!an: 37(.7cm) Mediu de viata: 9erenuri cu trupuri miciMediu de viata: 9erenuri cu trupuri mici

de padure invecinate cu terenuride padure invecinate cu terenuriagricole) Este raspandit pe intregagricole) Este raspandit pe intregteritoriul tariiteritoriul tarii))

DuDuşşmani: asul lupul vulpea pisicilemani: asul lupul vulpea pisicilesal!atice mistretul cainii 4oinari)sal!atice mistretul cainii 4oinari)


18/50


19/50

Cerbul (Cervus Elaphus L.) - este un mamifer ierbivor de culoare bruna- roscata cu un accentuat dimorfism sexual. Cerbii sunt mai mari decit ciutele siprezinta spre deosebire de acestea coarne caduce. Ca ordin de marimemasculii au greutati cuprinse intre 3;'-&''


20/50

Sezonul de vinatoare este cuprins intre 0.0! " #.$ pentru masculi si setermina mai tirziu la 34 februarie pentru ciute.%rofeul in constituie coarnele cu craniu sau cu parte din acesta.

=rofeee neconventionale sunt >perlele> #canini redusi$, parul din coama, crucea

?ubertus. 7inatoarea se face cu carabina cu glont de la calibru @ mm insus.%erioada optima de vinatoare este perioada boncanitului. Se impune a seretine ca cca &0 ' din cotele de recolta la tauri si 00' in cazul femelelor

trebuie etrase selectiv.:etodele de vinatoare sunt la pinda si dibuitul, cu sau faracematoare #boncanitoare$. 2mpuscarea la goana este interzisa de lege. Selectia

masculilor se face dupa aspectul extern general al coarnelor, dupa criteriile stabilitein cazul tuturor cervidelor. 9 alta perioada favorabila selectiei este dupa cirduire #34noiembrie-34 decembrie$, cind prin comparatie se poate alege mai corectexemplarul inapt pentru reproductie.


21/50


22/50

CerbulCerbul (Cervus elaphus)(Cervus elaphus)

concluzieconcluzie

Longevitate:Longevitate: %0ani%0ani Simturile:Simturile: Miros, auzMiros, auz Greutate:Greutate: 1(0-)15kg1(0-)15kg

Lungime:Lungime: %&0-%50'm*%&0-%50'm* 8naltime la grea!an:8naltime la grea!an:

15%-155'm15%-155'm

Mediu de viata:Mediu de viata: Padurile de marePadurile de mare

intindere din ar!atiintindere din ar!ati

Dusmani:Dusmani: +u!ul, 'ainii+u!ul, 'ainii

'iobanesti#'iobanesti#


23/50

CAPRA NEAGRĂCAPRA NEAGRĂ

-monument al naturii--monument al naturii-


24/50

Capra neagra #Rupicapra rupicapra$, o adevarata mandrie a tariinoastre, salasluieste pe crestele alpine, greu accesibile ciar si celormai experimentati alpinisti. :amifer erbivor prin excelenta, capra neagraisi face rareori simtita prezenta. =rebuie sa te consideri nocoros daca aiavut vreodata ocazia sa-i distingi silueta pe vreunul dintre piscurile dinCarpati. 2n timpul lunilor de vara, carduri de capre negre cutreierapa!istile alpine de la altitudini de peste 3;'' metrii. 9data cu sosireaiernii, capra neagra coboara la altitudini mai mici #sub 33'' metrii$, undese poate adaposti in padurile montane, dar va ramane aproape de

pantele stancoase ale muntilor.

2 2


25/50

2apra eagra2apra eagra(Rupicapra rupicapra)(Rupicapra rupicapra)

concluziiconcluzii

Simturile: Miros auzSimturile: Miros auz

Greutate: %+(.01gGreutate: %+(.01g Mediu de viata: Goluri deMediu de viata: Goluri de

munte stancoase greumunte stancoase greuaccesi!ileaccesi!ile

DuDuşşmani: 8ernile grele !olile)mani: 8ernile grele !olile)


26/50

02&3"L02&3"L Strămoşul porcului domestic;Strămoşul porcului domestic; 2uloare neagră(cenuşie;2uloare neagră(cenuşie; 8ese după 4rană mai mult noaptea8ese după 4rană mai mult noaptea

răscolind culturile de cartofi şirăscolind culturile de cartofi şi

porum! de la marginea pădurilor;porum! de la marginea pădurilor; Merge $ntotdeauna $n ,ciurdă- 7(Merge $ntotdeauna $n ,ciurdă- 7(

/5


27/50

scrofa)scrofa)

Longevitate: 50aniLongevitate: 50ani Simturile: Miros auzSimturile: Miros auz Greutate: 570(+001gGreutate: 570(+001g Mediu de viata:Mediu de viata:

&adurile de foioase&adurile de foioaseterenuri agricoleterenuri agricole

DuDuşşmani: Lupulmani: Lupul

ursul rasul !olile)ursul rasul !olile)

http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.strictmasculin.ro/admin/_files/newsannounce/i_mistret_salbatic.jpg&imgrefurl=http://www.askmen.ro/Mistretul__Sus_Scrofa_L_-a865.html&h=243&w=370&sz=16&hl=ro&start=7&tbnid=m10t2OwX3jqFqM:&tbnh=80&tbnw=122&prev=/images%3Fq%3Dmistretul%26gbv%3D2%26hl%3Dro%26sa%3DG


28/50

r c ur c u r naceusr naceus


29/50

r c ur c u r naceusr naceuseuropaeus).europaeus). Pe var"ul 'a!ului, !e s!ate, !e 'oaste si !ana laPe var"ul 'a!ului, !e s!ate, !e 'oaste si !ana la

'oada e numai suliti, dese, alburii la milo', !e'oada e numai suliti, dese, alburii la milo', !e

'are le tine, 'and merge, indre!tate indarat#re'are le tine, 'and merge, indre!tate indarat#reo'.i mi'i, vioi si doua ure'.iuse taiate rotund#o'.i mi'i, vioi si doua ure'.iuse taiate rotund#

/otul, as'utit, e 'a de !ur'elus# Pe "ata, !e/otul, as'utit, e 'a de !ur'elus# Pe "ata, !e

"runte, 'a si !e !ie!t si !ante'e, in lo' de te!i,"runte, 'a si !e !ie!t si !ante'e, in lo' de te!i,

e a'o!erit 'u !ar s'urt, sur#e a'o!erit 'u !ar s'urt, sur#

atat de !re'aut in'at simte ori'e mis'are# Se atat de !re'aut in'at simte ori'e mis'are# Seo!reste, isi ridi'a botisorul, !riveste in drea!ta,o!reste, isi ridi'a botisorul, !riveste in drea!ta,

in stanga# a'a nu i se !are nimi' sus!e't, isiin stanga# a'a nu i se !are nimi' sus!e't, isi

'auta de drum# a'a vede 'a e 'eva neobisnuit'auta de drum# a'a vede 'a e 'eva neobisnuit

la milo', da'a il atingi, 'u un sasait de maniela milo', da'a il atingi, 'u un sasait de manie

se strange g.em# Sulitele sunt indre!tate inse strange g.em# Sulitele sunt indre!tate intoate !artile si numai o dunga mai adan'a aratatoate !artile si numai o dunga mai adan'a arata

lo'ul unde e botisorul as'uns intre !i'ioarelelo'ul unde e botisorul as'uns intre !i'ioarele

dindarat# 'easta e singura lui arma de a!arare#dindarat# 'easta e singura lui arma de a!arare#

%uisorii #& ; la numar$ la inceput golasi albiciosi sunt


30/50

%uisorii #&-; la numar$ la inceput golasi, albiciosi, suntingri!iti cum trebuie. /epede le ies tepii, iar ceva mai tarziu auscapat de gri!a putandu-se face gem.

2nsecte, soareci, rame si toata rana lui obisnuita, catre

toamna incepe sa se imputineze. Cu caderea omatului audisparut de tot. 0upa ce si-a adunat cat mai multe frunze,ariciul isi infunda nasul in blana moale de pe pantece sidoarme dus toata iarna.

Are trei dusmani principali vulpile, cainii si bufnitele.


31/50

Jderul Jderul

8n omania se intalnesc doua8n omania se intalnesc douaspeciispecii de >der: >derul de copac der: >derul de copac derul de piatra derul de piatra derul de copac este un8n timp ce >derul de copac este unlocuitor al padurilor de marelocuitor al padurilor de mareintindere pana la limita superioara aintindere pana la limita superioara avegetatiei forestiere >derul de piatra s(vegetatiei forestiere >derul de piatra s(a adaptat mai !ine prezentei umanea adaptat mai !ine prezentei umane

fiind intalnit si in prea>mafiind intalnit si in prea>malocalitatilor unde isi imparte teritoriullocalitatilor unde isi imparte teritoriulcu di4orul


32/50

Cartita (2alpa europaea )Cartita (2alpa europaea ) 2artita


33/50

BSe imperecheaza primavara devreme. upa *"+saptamani naste $"& pui.

BConsuma rame, larve de gandaci, coropisnite, omizi,furnici dar si alte animale mici care intra in galeriile sale.Bermanent nesatula, mananca zilnic o cantitate egala cugreutatea proprie.


34/50

Dihorul (0ustela putorius)Dihorul (0ustela putorius) Di4orul derul) Se intalnestepretutindeni la noi in tara de la muntepretutindeni la noi in tara de la muntepana in ses mai rar in paduri sau inpana in ses mai rar in paduri sau inBaragan)Baragan)

2um se insereaza se furiseaza ca un2um se insereaza se furiseaza ca untal4ar) u e pretentios ca vulpea)tal4ar) u e pretentios ca vulpea)A>unge pana la gaini si daca poateA>unge pana la gaini si daca poatefura una strangand(o de gat) De nu sefura una strangand(o de gat) De nu se

multumeste cu ce(i iese in cale:multumeste cu ce(i iese in cale:guzgan soarece de camp ori c4iarguzgan soarece de camp ori c4iarcara!usi) 8si plateste astfel daunelecara!usi) 8si plateste astfel dauneleprovocate omorand gaini)provocate omorand gaini)

Cat e de mic n"are nici *0 cm lungime nu numai ca e


35/50

Cat e de mic, n"are nici *0 cm lungime, nu numai ca e

neastamparat, dar e si indraznet fara pereche. Se incumeta sa

sara si la om, cand e manios, iar de vulpe sau caini nu se lasa

intimidat.

-lana lui e castanie pe spate, aproape neagra pe burta, iarpe gat si coaste are un abur mai deschis.ihorul se recunoaste lesne dupa niste pete albii indaratul

ochilor.re corpul incovoiat, gatul gros, picioarele scurte. Sub

coada are doua glande care au o secretie cu miros gretos.Se imperecheaza prin martie " aprilie. upa *0 de zile femela

naste *"/ pui


36/50

$"&L$"&L 'şi construieşte casa $n păm"nt'şi construieşte casa $n păm"nt

< vizuină=;< vizuină=; Are urec4i mari şi moi;Are urec4i mari şi moi; &icioarele din spate sunt mai lungi&icioarele din spate sunt mai lungi

şi mai puternice dec"t cele din fa#ă;şi mai puternice dec"t cele din fa#ă; Se 4răneşte cu morcovi iar!ăSe 4răneşte cu morcovi iar!ă

salată varză şi alte plante;salată varză şi alte plante; 'n cazul unui pericol se folosesc de'n cazul unui pericol se folosesc de

piciorul din spate pentru a !atepiciorul din spate pentru a !ateto!a cu el $n păm"nt avertiz"ndu(ito!a cu el $n păm"nt avertiz"ndu(ipe ceilal#i)pe ceilal#i)

epure eepure e epusepus


37/50

epure eepure e epusepuseuropaeus)europaeus) +ongevitate: 8-1%ani+ongevitate: 8-1%ani

Simturile: uz, mirosSimturile: uz, miros $reutate: &-5kg$reutate: &-5kg

Mediu de viata: ltitudineMediu de viata: ltitudine

%00-%50m, !ana la )00-&00m,%00-%50m, !ana la )00-&00m,

in zona dealurilor, dar sein zona dealurilor, dar se

gases' e2em!lare si in zonagases' e2em!lare si in zonagolurilor de munte, dar 'ugolurilor de munte, dar 'u

e"e'tive reduse#e"e'tive reduse#

uu33mani: ainii 'iobanesti,mani: ainii 'iobanesti,

bra'onaul, bolile# bra'onaul, bolile#


38/50

V itV it


39/50

VeveritaVeverita

(Sciurus Vulgaris)(Sciurus Vulgaris)

u e placere mai mare inu e placere mai mare inpadurile noastre de !razipadurile noastre de !razimo4orate si tacute decatmo4orate si tacute decatcand privesti ne!unatecelecand privesti ne!unatecelemiscari ale unei veveritemiscari ale unei veverite

ucarie

alergand usoara ca unalergand usoara ca unfluture din creanga influture din creanga increanga sarind din ar!ore increanga sarind din ar!ore inar!ore) Acum e >os pear!ore) Acum e >os pepamant acum e in varfpamant acum e in varfacum e in al zecelea copac)acum e in al zecelea copac)


40/50

Cat un pumn de mare, cu o coada stufoasa, cat trupul deCat un pumn de mare, cu o coada stufoasa, cat trupul de

lunga, cu doi ochi ca de veverita1 vioi, inteligenti, cu moturilunga, cu doi ochi ca de veverita1 vioi, inteligenti, cu moturiin varful urechilor. 2ara e ruginie pe spate, alba pe pantece.in varful urechilor. 2ara e ruginie pe spate, alba pe pantece.

3arna isi schimba mantaua batand mai in cenusiu. Cat tine3arna isi schimba mantaua batand mai in cenusiu. Cat tine

vremea buna, se zbantuie numai pe copaci. La amiaza, candvremea buna, se zbantuie numai pe copaci. La amiaza, cand

arsita e mai mare, sau in zilele ploioase, sta acasa, facutaarsita e mai mare, sau in zilele ploioase, sta acasa, facutacolac, cu botul ascutit ascuns in blana.colac, cu botul ascutit ascuns in blana.


41/50

--&--& 3/ 3/

uloarea blanei di"er4 ro3ie-uloarea blanei di"er4 ro3ie-

maro, neagr4 sau gri*maro, neagr4 sau gri*

Se .r4ne3te 'u alune, semin7e, nu'i,Se .r4ne3te 'u alune, semin7e, nu'i,

ou4, viermi, inse'te, 'iu!er'i, !4s4riou4, viermi, inse'te, 'iu!er'i, !4s4ri

mi'i*mi'i* re sim7ul mirosului "oarte sensibil,re sim7ul mirosului "oarte sensibil,

'eea 'e o aut4 s4 g4seas'4'eea 'e o aut4 s4 g4seas'4

mn'area !e 'are a as'uns-o*mn'area !e 'are a as'uns-o*

iind "oarte mi'4 , are mul7iiind "oarte mi'4 , are mul7idu3mani: vulturii, ur3ii, vul!ile, ulii#du3mani: vulturii, ur3ii, vul!ile, ulii#


42/50


43/50

evastuica


44/50

4 asemenea dihanie4 asemenea dihanieusoara, mladioasa, iute,usoara, mladioasa, iute,

inarmata cu gheare ascutite,inarmata cu gheare ascutite,

cu colti si mai ascutiti, estecu colti si mai ascutiti, este

un dusman neimpacatun dusman neimpacat

pentru toate animalele mici.pentru toate animalele mici.

Cand intra in cotetele cu pui,Cand intra in cotetele cu pui,

omoara mai mult decat poateomoara mai mult decat poate

dovedi cu mancarea, iardovedi cu mancarea, iar

soarecii, guzganii nu scapasoarecii, guzganii nu scapade ea.de ea. 5ici chiar cartita ori5ici chiar cartita ori

harciogul nu suntharciogul nu sunt


45/50

&arsul cenusiu ir alune muguri de fag insecte sauoua de pasari)oua de pasari)

Era vestit pe vremea romanilor) Era crescutEra vestit pe vremea romanilor) Era crescutanume ingrasat cu g4inda si alune) riptanume ingrasat cu g4inda si alune) riptera socotit ca o mancare aleasa)era socotit ca o mancare aleasa)

aste de doua ori pe an cate +(6 pui)aste de doua ori pe an cate +(6 pui)

Pisica Salbatica (Felis Silvestris)Pisica Salbatica (Felis Silvestris)


46/50

Pisica Salbatica (Felis Silvestris) Pisica Salbatica (Felis Silvestris) Este un tigru in miniaturaEste un tigru in miniatura

cu toate caracteristicilecu toate caracteristicile

crudului carnivor) 24iarcrudului carnivor) 24iarcand pare ca doarme simtecand pare ca doarme simtefosnetul imprudentuluifosnetul imprudentuluisoricel)soricel)

De aceea reprezentantulDe aceea reprezentantultigrului al leului altigrului al leului alpanterei si al celorlaltepanterei si al celorlaltecarnivore agere la noi nucarnivore agere la noi nueste nici ursul nici lupul cieste nici ursul nici lupul cipisica sal!atica raspanditapisica sal!atica raspanditain toate padurile din tarain toate padurile din tarade la munte si panan Deltade la munte si panan DeltaDunarii)Dunarii)

E un animal destul de mare,E un animal destul de mare,


47/50

,,

caci masoara cu coada cu totcaci masoara cu coada cu tot

chiar si peste ,$0 metri. Lachiar si peste ,$0 metri. La

infatisare nu se prea deosebesteinfatisare nu se prea deosebeste

de un motan, cu blana moale,de un motan, cu blana moale,deasa, cenusie. La fata e ceva maideasa, cenusie. La fata e ceva mai

roscat, ca si pe dosul urechilor.roscat, ca si pe dosul urechilor.

duce insa aminte, pe restulduce insa aminte, pe restul

trupului si ceva de tigru, printrupului si ceva de tigru, prinniste dungi mai negre in lungulniste dungi mai negre in lungul

sirei spinarii, din care se lasa spresirei spinarii, din care se lasa spre

pantece altele mai sterse. Se maipantece altele mai sterse. Se mai

deosebeste de pisica domesticadeosebeste de pisica domestica

prin coada stufoasa, ca retezata laprin coada stufoasa, ca retezata lavarf.varf.

Cat e ziua, sta ascunsa inCat e ziua, sta ascunsa in

scorbura unui copac, sub oscorbura unui copac, sub o

stanca, in vreun desis.stanca, in vreun desis.


48/50

Soarecii de camp os si ducespicul intreg de umple camarile cu provizii)spicul intreg de umple camarile cu provizii)

Se inmulteste cu o iuteala uimitoare) e vara femela poateSe inmulteste cu o iuteala uimitoare) e vara femela poatefata de cel putin 7 ( 3 ori masar cate 7 (3 pui odata) La ofata de cel putin 7 ( 3 ori masar cate 7 (3 pui odata) La oluna >umatate cel mult doua soricioaica din primavaraluna >umatate cel mult doua soricioaica din primavaradevine la randul ei mama) Dintr(o singura perec4e ia acestdevine la randul ei mama) Dintr(o singura perec4e ia acestfel pot sa iasa la sfarsitul anului peste 700 de indivizi infel pot sa iasa la sfarsitul anului peste 700 de indivizi inmasura de a se inmulti si ei) Asa se e*plica invaziile in uniimasura de a se inmulti si ei) Asa se e*plica invaziile in uniiani favora!ili)ani favora!ili)

Cn singur animal intr(un an mananca sau distruge cam //Cn singur animal intr(un an mananca sau distruge cam //

1ilograme de su!stante vegetale)1ilograme de su!stante vegetale)

Soarecele de zapada


49/50

Soarecele de zapada


50/50

Consuma ziua gramineeConsuma ziua graminee

aspre, fructe de merisor,aspre, fructe de merisor,

radacini.radacini.6oloseste ca adapost6oloseste ca adapost

crapaturile din stanci, golurilecrapaturile din stanci, golurile

dintre pietre. 6ace rezervedintre pietre. 6ace rezerve

mici de hrana pentru iarna,mici de hrana pentru iarna,caci umbla de obicei pe subcaci umbla de obicei pe sub

stratul de zapada dupa lu7eristratul de zapada dupa lu7eri

si radacini.si radacini.

3l gasim in munti la3l gasim in munti laaltitudini de +00"$000 dealtitudini de +00"$000 de

metri, in locuri insorite.metri, in locuri insorite.

0 Animale Salbatice Din Romania

Documents

Transcript of 0 Animale Salbatice Din Romania