\:.. !/1

IIII

I.i

[|nilililffin $lnf,llBtlttll

de

Georg:e \,2!6,nza,tProtoPoP

tI

II

I

*

Ir.i3 4.

i:tt'

Tipografia Diecezantr, t iu1

tlnflstirm $trflmhului

Caletorul, cire trece podu I ntareal Dejului, celebrul loc de intilnire aogtirii cipitanului Mihailag la a. 1848,llsdnd comunele Urigor qi Cirgeiu culocuri de pioase amintiri de viatf cirluglreascd, "gi luAnd spre dreapta pe

toseaua judeleani ce dispare 9i iartrgise ivegte pe sub cotiturile dealurilorimpldurite, incurAnd ajunge la co-muna cea mai romAneasci din judef

Chiueqti. Sat strflvechiu, unde plu-gul de multe ori aruncl din felina se-cularf, topoare gi buzdugane de bronz,potire gi cruci de metal, martore fra-pante a stipdnirii dace gi a vie{ii mo-hahale de mai tdrziu' Sat care g'a c6q-tigat insemnltatea istoric[ in jude{ prinfaptul, cf, protopopul Ioa n G eorgiu,din aceasta comunl a fost u n ul dintrepi'cc!i:, cari ia ii. 1i00 irr ceti'tc;i llIl'.{r'::il11it'i it iscalii pecei.cie trriirii cit

Rorna, iar Tanase Bttdca, {drarr nlcljii

A

,.$i cu mintg de aici a plecat la Nlstrud

pe vremea rlzmdritei J.ui Horea la co'

i;i;f i*p.iiul A'lvali 9u i{ue.scrisr,cu pof codve de 'diacul din Cuzdrioara'il

r "" tiiitgut"t rmpd'1yt sd' le deie

"ii"it"ri di lor, ed'ei altmintrilea vor

f;;;-ii ,|'i, ", 'itIt fd'cut mocarrii"'1)'-"i.iino

hin acest sat cu cale. gi grai'

duri de b6rne, cu strlzi 9i ulicioart,:'miroase a dumbravl, cu gardurt aloe

a; meqteacin inl[untrul clrora se tu-

nilesc tute d. nutsioc, maci deochiati'

Siiiitt. O. tttndatir, s[dite de bunice

i; vremea tinerefelor'stlr€ dreapta 9i parcurgem un drum de

.tit*;-ft;, care Pe arci Pe colo. e 9i

;;le Ei ituot' AiirngAnd la ultimele

caseale.o*un.ine"afllminfatavliip. fangl care in stflnga duce un drum

de hotat pana ta nnanEstirea Strdmbului'

Pe malul vlii in sus se ingird' 16-

slrifi din tuie de mure, arini cu trunza

insustl, aicultAnd zi 9i noapte vorba

;;"d.1; din vale care e Poate Povestea

t

ori -luga cdlugirilor din vremile tu *ut'multl credinftr.

sem int/o livad[ impreimuitl de trei

Eotin. imptrdurite cu feggt qi steiar, in

.ui. otavi fi-se pare mai verde, ceriul

mai albastru 9i mai galbene llorile de

loamne. In marginea acestei livezi cu

ilori pe car i se pare ca Spiritul.fl?ntle-a itnit gi mohorit cu un dar d6t[torde viafa deosebit - se tuPileqte Pe

lundament de piatrl m[nistirea con-

struitfi din lodbe de steiar acum ine-

grite de fumul de tdmAie 9i slrutlrileiiedinciogilor. E un locag modest al

Domnului, e grandios ins[ in singura-

tatea lui gi in regiuttea ce-l impreimueqte

ca o intrupare- deslvArEita ? dumne-

zeegtilor puteri lucrltoare in torfele na-

turii.C. Plref ii n'rlnistirii nu mai sunt cei

ilechi. ReparAndu-se mlnlstirea la 1925

prin pirintele Atanasie Georgiu pe

htunci preo+" ?n Strirnhu s'a in!ocuit

vechii pareii rogi de cari cu letnnele

aduse Oin vechea bisericl din Ganciu'Arh. iud. Someg ^'

1786'

,ii 1A

6

In acelag an s'a impodobit interiorul bi-serici cu picturi frumoase, rtrmAnAnd

insl la locul lor vasele sacre 9i icoa-nele existente, nestrtrmutAndu-se nimicdin caracterul vechiu al mintrstirei.

Terenul pe care e agezatl mlnlsti-rea degi apar{ine comunei Chiuegti' to-tugi mtrnlstirea a fost ingrijita^ li puslsub ocrotirea preofilor din Strimbu,ceeace se explici prin imprej,urarea, cd

e mai aproape de comuria StrAmbudecAt de Chiuegti.

Dealtfel comuna StrArnbu est: un

loc de insimnltate istoricl pentru noirominii unifi cu Roma. Aici s'a n[scutla a. 1682 unul dintre cei mai zeloqi 9iluminali Arhierei ai biserie ii noastreIoan Georgiu nobil ile Fataka, sauIoan Patachi cum se numea oficios'Nu ne indoim, c[ acest cucernic b5r-bat a avut un interes deosebit fa{d de

mdnlstirile din Chiuegti, cari ii amin-teau anii fericili ai copilirii, cAnd iqicerceta locul natal $i mai ales cAnd

stitea in ..curia sa" din Gherla, ori i"icerceta domeniul din Corabia unde

avea in serviciul slu doi f6rani pe V4-sile Olar gi George Tarnifar).

-CA nu

rupse leglturile total cu satul s6u natalnici ca Episcop ne dovedegte faptul,c[ la intervenfia lui personall la anul1725 impactr cu sofia pe Ioan Crefudin StrAmbu, care p[risindu-gi sof ia artrttrcit multtr vreme prin Chioarz). Epi-scopul pentru aceabta faptl a pririlitmulfumiti protocolarl in adunareacomitatensl {inut[ in Chiuegti la 8 Ian.1727 3).

, In StrAmbu s'a ntrscut loan Ceorgiufost prepozit in Gherla blrbat cu ca-litlil alese gi neobosit muncitor in pro-movarea intereselor Eparhiei de Gherlape care o conducea singur intr'un timp,ca vicar capitular.

limp de doui veacuri pietatea de oprofunzime impresionantl a credincio-qilor romAni din ncer:t tinut, a aflat la

) Arh jud Someg Prot. a. 1727.o) Prot. jud. Some;. Partiales Sedes

Inclyti Cottus Sz lnt. in Pecsdtszeg ce-lebrata, Anno 1727 Mensis lanuari die 8-a.t) Ib.

dI'l

tI'd!

I

1

I:l

c

i\

8

altarul manesiirii StrAmbului lnttrrire.giinviorare, ca la un izvor dln care til-ne$c apeie vii ale harului dumnezeesc'

daietoare de putere 9i intirire in g-ryu-

tetiG ui.trii. Vitregia 'vremurilor a flcut

id *utte ori s[ imufeasci ruglciunilecalugarilor in acest locag li..ll3ne,ttireasi ia*ane pirlsitl, neingrijitl dt. lj-menea, gi si se prefacl intr'un maldlrI. Uoiovani gi todbe putrede' Pietatea

inia n'a uita , cI locul acesta este sfin-

iif si--nimic lY Po'ie fi altceva aici,deci:6,t ctrsfr lui Dnmuezeu, $i a refl-cut- o de cAteva ori in decursul celor

80 de ani.Mai nou Preasfinfitul EPiscoP Dr'

Iuliu f/ossu dela Cluj, con'siderAnd

importanta - mar€,€'+oadelor sufletegti,

caii se iroduc in sufletele credincio-

silor prin pelerirraiele la rnlntrstiri, alf i*ut. ca in f iecare an la slrbltoareainalerii sf. crucii (hra.mul mlrrlstirii)sa t. {inI aici pelerinajul obicinuit .9imai demult ?n ProPor{ii mai mlct, lar

cu aieasta ocariun. Exeleri[a Sa Epis-

copul ceiebreazl regulat in fiecare 'irl

*

ISf. Liturghie arhiereascil, de obiceiu in{afa unei mulfimi considerabile cu tipqi port strlvechiu romAnesc,' ce ea-dreazl intlo armonie impresionantl curegi u nea fermecdtoare.

De fapt in atmosfera slujbei arhie-regti te simf i rtrpit in acest loc ai defarmecul imprejurimilor, cari incunjurldumnezeescul locag ca o giganticl cu-nuni impletitl din iagi gi stejari vin-joli. $i in fumul ce se inalfl spre al-bastrul clar al ceriului din cadelrri{aarhiereasci iti vine in minte trecrrtulca un vis de jalnice anrintiri din isto-ria acestul popor. Iar la cuvintele Ar-hiereului: Doamne, Doantne, caut,d,dtn eeriuri gi t,t zi Si cerce,-teazd" v ia aceasl,tl citrc' .'i si; riil-r,,dreapta ta, sufletele se migc5. . Drep-tatea dumnezeeascl s'a reali zat, De'lcLr mse pare c[ Valea StrAnrr,Lriui ,ii;iira,iplAnge. Undele ei sunt acuine r,ese!egi zgloirii gi vor rtrininea \.,r'snif, sii !-''{r-tresteascl istoria cu mcnrrhi i:cstr:lnr,:i,cll chica impletita. Valea aceasta fer-mecatl de acum e sfAnta. . . in leagl-

r0

{ii

ili

t'

nul alviei sale tazalunii in nopti Ayti!,ta .,.ar\ srr resfrAncre De Undg dg aPe

l1

abia existl" , doutr 9i acestea ftrrtr ctrlu-gtrri, .iar {eqpre 'celelalte ne-a rimasnumal amtntirea, Date . sigure avemdespre urmltoarele "mtrntrstiri azi ne'existente:

de varl se restringe pe

{Ii

,r):'i*{

x

Iri,i

, ':i.tI'ivle, , ,

illlnflstirile Yschi dr pc tmituriul

iuil{ului $omuq.

Inceputul viefii monahale in iude[ulSo*.i 'dateazl 'dela

inc.eputY! ,-fl.uloi'ol XVI-lea, cAnd sub oblidutrea

Voevozilor inte*li.toti de l[caguri sfinte

Fi;i;; e; C;;;;, domni ai ciceului'

; luat tiinP *ui rnulte mlnastiri cu

deosebire i; p;;l;a nordica .a iudefului'

""-t.ritorul dLmeniului, unde

-locuitorii

fi#il; nr.ut,u de o libertate reli-

siouryn#''ril'?fii,'rtrt mai tdrziu pela

miilocut veacutui u1 'f,VIII-lea, chiar 9i

;;'pt revolufia lui Sotronie' duPi.ce

ief! mai multe au fost distruse intre

anii 1715-35 prin comitele -supremfr-iculae Tirrni, cie Ciceu Cristurl)"

Dintre mlnlstirile inf iin-fate odi-

nioarl pe t.iii"i"l judefului Someg azi

*

Mlnlstirea Cdqeiulur. Se afla Pela 1772 pe dealul Mdgura, cu unclluglr, avAnd un fAna{ de doul care

,

de tin.a) Timpul infiinterii nu se ;tie.Existl insd pe la mijlocul veacultri al

XVI[-lea3) gi se amintegte ca mdnlstiremAntuitl de flaclri. Posibil, cI s'a nlmi-cit fiind plrlsitl de cIIug5ri pe vreffiealui Iosif al ll-lea, pornind spre apuneretot in aceea vreme gi mtrndstirile dinBlajn), a grlbit desfiin{area ei gi finutacnlugdriloi turbulenf i de aici.5)

3) Bunea : Eppul Pclru Paut Aron pag- 349.t) Conscriptia lui L{szl6 Filoteu. Bibl. centrall

illai'{) Bunea Epp. P. P A' pag. 349.

5) Arh. jud. Someg Prot' 6. 1775' P.rotoprtipuidirr Ci'seiu in a i775 se plinge autoritl{ilor incontra acestora : Reverendisimus Pater .Dt

"' tit'ius

lihssai, Arftidiacott;ts ct Canonitur Cateira.tis,/'i'1-';.oi'';;-

sicnsi.s perfidumgutondam l(alxgtr, ampltralr, -s,,ti;elLlnionem deferendo populum in sacra l-Jniortequietum ac bene compositum -perturbare non refor-midantem, propterea alterurn impostorem cr tJfuncacio

neoreductu' veiut seductorem perfidum incaptivarisolicitat.

L

r) Brir6 Apor P. Synopsis tnutationunr"

12-Mtrnf,stirea dela Mintiul Cherlei.

La a. 1772 ayea un cllugtrr gi un fA:n at de 3 care de fAno) aceasta mdntr''stire exista gi pe la a 1737 gi proa-bil s'a infiintat pe la sfArgitul veaculuial XVII-lea?). In a. 1737 aparfinea do-rneniului episcopal d:n Gherlas). A fostplrlsiti citrl anii 1800.

Mlndstirea din Sd,ntioana, cu qaptegtupi 9i o pidurice. Mtrnlstirea $i-miqna, exista pe la mijlocul veaculuial XVIII-lea e)

u) B. Epp. P. P. A.1l Erbactus sumarius honorun ct rcram y'raeeiluantm

Doninii Szamosujudr. Anno l7'-7. Ex communi syl-vestri loco alias extirpatitio quoddam spatrum (ubimonasteriutn aalachicun exttuctum est) quidapr adve-nae pro sua inhabitatione occuparunt. et qua in-quilini dicti monasterii, ibidem resident, proptereaimmunitr'nt se aboneribus pagi etc... Eodorcan: Bis-gr. cat. din Oherla gi parrihii ei.t) Ib.

st Speetficalio omnrum et singu/orum norasteriornttrin h.c Tra4syluaniae lriacip\lzt tatn reducit,t'ittit, qaarnztcro in actudli posscssionc, ilartitn. graecc ritut ca;altcoru'tn,

1lertin non x,rzitot'utn crislcntiun, uti el clrcunscrilttaacorundcttt ft ndorum ct i fartincntiarur:t querciitaiis, atqttccxtcttsionit annotatio, COnscriere de Laslo iiloteu pre-pozit. Blaj, Bibl centrald. (conrunicatX de Dl. A. Lu-peauu) gi Fassio supct' tuonastu'iis g'raui ritu.s rateoli''corutn ?cr IL Zianslh)s12iae. I'rinciy'aluw existcnttbus etaliis quibus prqtntihus fossidcat. Bibl. centr. Blai. P.Philotheus Laszlo exarha.

r3:

Mentrstiria PoBtelec la a.'1{l7Z nuay.el cllugtrri Locul mlnlstirii era lunggj lat de cAte l8 stAngini. Ptrmdnt avea didou{ gllete grau, fanat de doutr -care.sl

Mlnistirea Tresneas): La a. 17 72nu avea cllugdri. Locul mlnistirii lungde 60. gi. Iat de 42 de stAngini. pemdn-ta,ue1 de I gileaJi 9i 2 feldeie grAu, f6nafde 2 care de fdn.-

Menestirea Dolheni la a. |TTZ nuavea cilu_gIri, era agezate pe un teritorlung de 20 gi la de I B stAngini, aveap5mAnt de o glleata greu gi fanat deun car de fAn.

Mlntrstirea Pd,ltineasa, exista pe laa. ,1800, avea de Ieromonah pe 'V6,r-

tolom ei.n)Manastiri se mai amintesc in Chp

cediu (a. 1784), in Odrboul Dejului inhotartrl Leurda, ifl C iceu poieni pedealul l'6rl u i ntandstit,ei, Ia OIpt:etdela comuni spre sud pe iccul cimite-rului de azi illrmit f,&- Jlitndstire, $;

?

:) rb. ei B, P. P. A 't) Irr a. 80{l CcrierzhM'ncu.

5) Arh. jud. Someg prot

Ib.hisericei din ).j un

a, i776, c. 747 ,,lm-

r4

ln urmtr rntrn[stirea dela Negrilepfi 6)

In a. 1776 in acmsta mln{stire era

caluger lancu.E)i/lInlstirile existente gi azi:Nicula, intemeiatI la a. 1657. ln

a. 1765 cdlugtrr e Nreulae Pop, dinNicula?). ln a. 1772 avea un c[lug[r,locul mlntrstirii era lung de 108 5i latde 102 stAngini, ptrmAnt avea de 3sllete gi fAnaf 3 care. Biserica cu

Lornu flcatoare de minuni.s) La 1737

apartinea domeniului episcopal dinCherla.')

Mdnd,stirile din Chiueqdi. Pe teri-torul acestei comune in decursul vea-

cului al XVIII'lea s'au infin{at treimlnlstiri. Una situatl in pldurea dinnordul comunei sub numele de C dlu-gd,rul, a doua Mdnd,stirea din dealul

postor Caluger lanku dictus".' 6) Sacranz illonitioncm amplexus est. Prot. jud.Someg a. l?fi5 lun 24

r) Conscrip{ia Ldszl6 Piloteu, Bttnea Ep. P P- A.t) Hodoreiri: Ettretus sunrurius Timy'orun Pttru,

refertur esse Kaluger in Moldovia. Sylvae: La Kar-bunare, la dosul minlstirii la Dumbrava, ci'culari-ter in iatere montis supra paqum sttuatae pro lignis focalibus sufficiente s ubi cntat ctiarn monastcriurm

Yalachiham Pro l(alugerh.

\ po;dului, rldhitnttn conscripfia prepoi'rt,itutui t-u$atO Filoteu {4 Ftgusesfi fit treia Pa:..yalea Cdgielului, azi"nqg,.nitt Man'dstii;e,a Sir6'mbufui. Pd itiaiul 17 72 existau toate trei.l) Pe tagf&gitul veacului XVIII-lea in lipsa do -l

clltglri cele doul dintAiu s'au nimicit, 1

;i d';*ti- pinr azi cea o" p.- v.i.t ,lCl$elului in apropierea comunei StrAm-bu, din care cauzh degi e situatI inhotrul Chiuegtilor se numegte Md'-ndstirea Strfl,ntbului.

lnliinfarca mflnflstirii $trf,nhului $itrecutul Bi

AtAt dup6 datele scrise ce le avem,cAt .9i dupd tradilie intemeietorul m6-ndstirii a {ost Filip Pahomie Georgiunumit Fihp C dlugdrul, nobil, origi-nar din Strdmbu, a cdrui tdmiiie semutase cu rnul{i ani mai inainte inChiuegti.z) Acesta prrin anii 1720-25ca bdiat, a ajuns la o rnindstire din

r) Conscripfia lui L. Filoteu.) Este inexact, ci in locul acesta ar fi fost o

alttr minlstire inainte de a. 1765.

(1}

io

Moldova i:ncle s'a, cdlugf,rit iar mai tAr-ziu, peste vre-o 30 de ani, chinuit rJe no.^stalgie, de dorul dumbrtrvilor umbroassldin hotarul Chiuiegtilor gi a Strdmbuki,pe cari le- a pdrdsit in copild,rie, ,, areintors iardgi la pdmAntul strimopdc.Se spuns, cd s'a reintors cu bine, c6cirnunca lui de aoi de zile prin lune,ta umplut desagii cu galbeni qi talerigrei, sub po rrara cdrora facea cu greudrumul prin trecatoarele m u nlilor,amenin{at la f iecare pas de p u i ir ri eIeIe cu pistoale la brau de prin ceicodrii qi rrAgfluni de munte. Singuraarmd de aparare a sa era cl$a decorn prea pufin periculoasd, ii era in_s[ cu rnuit rnai buna apdrdtoare ple-tele qi b;rrba cilugareascl, care deginu insufla in hot re$pecl, st6rnea rrrillgi compitimire fa{6 de monahul pribeag.

Dupa multe necazuri Si greutAti,trecAnd irrin cele mai mari primejdii aajr-rns in urnia la llistrifa, uncle ; po-posit peste noapte la un sas. VazAndsasul banii mr,rl{i in desagii caluglru-lui i-a ldcut propunerea ie se leie de

t7cdluglrls ii sit ia de sofie pe o fat6 as&, caci va fi f ericit toaia viala Ei nu,va mai tr,qbui s4 pribegeasc[ 'flim6ndprin lume;, Bineinleles Eatugerut a ie.Iuzat propunerea ;i a vrut sd-gi cautede drutn. Sasul ii fdcea insa tot felulde piedeci $i-l ameninfa cu inchisoarepAnd cAnd l'au .ro, 'din mAnile l;iniqte .soldafi cari umblau cu ,, birbun-cul n in ju.rul Bistri{ii

Ajuns acasl f rafii n u-l rnai cu-logteau-r ori nu voiau sd-l cunoascd.S'au adunat insl batrAnii satului, caril'au cunoscut, iar ddnsul pentru maimare dovada inaintea oamenilor, s,audus cu ei la cAmp Si a aratat exactmiezuinele mogiei parintestl . La aceastab{trAnii l'au declarat dg ,:r.;rte adgi,ai-rat" a celorlal{i George;ti ;i ia adrrrisca din mo;ia pdrinteasca sa-qi ia ltarteasa de circa 18 jughere

Cdlugarul s'a Cug-etat muiia \:r-emela ce sd-Si foloseasca liaitii itdl;i:iiti cuatdta trudd Ei a af lat t,s lil-lrra, ci ]r_rr;rLlcel rnai bun Si folositor va fi, daca varidica cu ei un ldcag durnnezeesc pepartea de mogie pe cari $i o va alege.

,l

J

19l8

Din roadele* ostenelelor lui a vrut sA-

mdngdie qi pe alli nu numai pe sine.

$i gdndul lui a lost binecuvAntat dinpartea Atotputerntcului, cici in scurttinrp a allat looul potrivit pentru m4-n6stire in mogia sa lAnga hotarulStrArnbului. Loc infrumselat cu toatepodoabele naturii, cu izvoare rlcoroasetcu apL curgatoare, cu t6nafe bogate 9ipdduri indestulitoare. Loc accestbil dinioate satele din jur

In mijlocul acestui teritor pe o li-vadi verde a ridicat manastirea eAlu-gdrul Filip, culegAnd pietrele din valepentru lundament cu mAna ProPrie,cu gdndul bun de a servi lui f)umne-zeu qi de a cla mAngaiere PoPoruluigreu apasat de vitregia sortii: 0 cd-su{a de barne a c&rer ra[rngile se V€-deau in anii trecutt cornplqta aspectulde schit solitar a nouilor cl6diri. MA-ndstirea a terntinat- o complect in a,

i7 65.t1Viaqa monahala in aceasta man6s-

tire s'a continuat cu pu[ine intreruperi

) Mon. jud. Someg 1in unguregtej ct m. StrAmbulde Kiddr.

pAni in ar,;n1864, :g[ a lost dcstul deliniqtitfi, mai mult de un cilug[r instrn'a avut nici odatl. ln a. 1823 mi-nrstirea a-uta.rs,

'ffttrt.u insfi a rel{-cut- o din nou gi ' dup6 data aceastas'a inceput o via{d, noufl cdlugireascd,care a adus multl binecurrAntarb po-porului din juto qi cu drept cuvdntputem zice cL epoca de inf lorire aacestei mdnlstiri a fost intre anii1 830- I 858.

C6.ta vreme s'a bucurat cdlugdrulFilip de roadele ostenelelor sale nllOtim. Nu cunoaqtem nici data mor{i.z)JdrAna trupului s6u se odihneqte pro-babil intr'un loc din j urul mdrristirii,fn{elenit de mult gi bdlucit de peleriniipe cari iubirea Cn-rcii lui Isus ii adr-rceaiei in fiecare an.

[[lugarii nrflnflstiriiSilugarul Filip --: iercmonahul Vasile

Erd elyiNumeie ciluglruiui Filip tnterneieirrrul

mlnlstirii a rlmas numai iir tradi{ia Dor,1o-

-;r Oupa comunicarea Dlui Corrst Manu, dire ctorinv din Llpugrrl ung cllug[rul Filip a murit in a.

l?)'0.

I

$,.1. e0..- * rulgi, iar despre atfi ctrluglri cari ar fi,to-

cuii la aceasta m6ntrstire lane la incepututveacului al XlX, in lipsa iotall de daie nugtim nirnica, Oirpa da;*i--nienarti;;;-d;;a.' ' '1.7:0;

I tr30 a fost sub administraieapreotului din StrAmbu Ioan Mora Din1830-36 a adTinistratClupe Tdnase preot,din 1830-38 Ctluglrul Rdmonfai.

I " - .

Epoca de infrorire in treculul'mlntrstiriia, fo.st prima jumtrtate a. veacului tfecut,cind se susfinea aici leromonahul Vasilipr!6lyi. Cum a ajuns la urtrntrstirea Strim-bului acest berblt de o rartr. culturl, be-nuim numai, pentrucfl dAnsul nu vorbeanimf,rrui nici odaH despre trecutul stru. Sespune, cl ar fi avut nein{elegeri grave cusuper orii sf,i, poate chiar -cu

E-piscopulLemdnyi, ctrci a'venit la StrAmbu 'imediatdup4.moaitea Episcopului Bob, ceeace in-slmna, _ci sub Lerndnyi numai putea strstea in Blaj. BltrAnii spun, c[ de'cAte oriscria Ia. Blrj in chestii oficioase, girurilede scrisoare le punea strilmb pe hirtie.Intrebat odata de cineva despi. c^tJz&acestui obiceiu ar fi rlspuns : ,,Daed, m,arrpus ,Ia Str6mbu, stt 6,mb le

.seriu gi eu,

Despre via{a gi activitatea !ui biseriieasctrpe timpul cat a stat la nrf,nistire ne d[ ltr-muriri. prefioase prcotul Oavrjl Hango(f)in scrisoarea sa intitulattr : $eoal a - deiamdndstirea Strdmbului Ei $apte poeziivechi. ,,!atl ce mi spunea ferjcilul- meu

ptrrinte, - icrie, D1;= Hango despre cf,.luglrul Vasile Erd€lyi dela mf,ntrstirea StrAm,bului pi despre gcoala lui."

2I

I

t

,,Despre'''Viata,iluil' din trecut nu vorbe*cu nimeni nici odattr gi lumea credea cl afost exilat acolo c{ci nimeni nu-gi puteainchipui, ca un om cu atita invitlturl slse fi retras de bunl voie la o mtrn[stireatAt de strractr gi indositA de lume. El inslnici acolo nu $'a ingropat talanfii, cu carif-a dtrruit Dumnezeu, ctrci a adunat pelAngl slne mai mul{i bliefi mlrgiori de prinsatele vecine, gi in lipsa de gcoale romi-negti pe atunci in jurul acela, ia instruat-in elementele tuturor invlttrturilor ce pu-teau cuprinde cu mintea lor. Bfie{ii se sus-{ineau cu 'merinde de acasi, iar el fiindblrbat cucernic Ei orator bun, in Dumi.neci Si slrbtrtori mai totdeauna ii era bi-sericufa plinl de popor din satele vecine,aga c[ de piine nu mai trebuia s[ se in,grijeasci nici el nici gcolarii lui, ctrci erauprescuri destule. Pentru alte alimente cul-tiva legum[ritul, pomtrritul stuplritul gi

{inea citeva capre pentru lapte.Cu deosebire excela in cuvAnttrri fu.

nebrale gi in luare de ierticiuni aga c*adeseori era cliemat prin satele vecirre laoarneni in stare materiala mai bun[, ca sf,

{in[ cuvinttrri la inmormintlri gi si ieeierticiuni, gi in cazuri de acestea totdea-

t 4casl inclrcat de daruri,

22

din cari apoi ftrcea buntr prrte gcolarilgr.F a om pllcut ,gi vesel, dar nici ln milnienici in glume nu-gi uita de starea sa ctr-{ug{reascL Trlia simplu 9i posturile le fi-nea cu toattl stricteta, gi aceasta o pretin-dea 9i dela etevii dei. tot a9a de simpll iiera 9i imbrlclmintea gi locuinfa, de o cu-rlftrnie gi ordine exennplari,, cu toate ctr el.singur se ingrija de toate, ctrci nu erau al{iclluglri cu €1, iar pe elevii sli ii lua inaiutor numai arareori, ctrci ii punea sf, in-vefe in continuu. Elevii locuiau pe la puti-nele case din apropiere gi pentiu invlp-.mint pltrteau clluglrului ceva bucate li.cAfiva bani. Unii elevi cercetau gcoalaaceasta cAte 2-3 ierni, iar alfii o singurtriarntr.

$coala -se tinea numai iarna, clci incealalttr vreme de peste an elevii mergeauacasl la lucrul cimpului gi la vite. Invltl-mlntul se incepea cu scrisul gi cetitul culitere cirile din Bucoavntr, apoi se trecea lascrierea numerilor arabici gi a Iiterilor la -tine. Inceputul invl{imlntului se ftrcea cuscrisul si cetitul literilor cirile pentrucaelevii s[ se poatl folosi mai curind declrtile bisericegti. tiplrite pe atunci numaicu literi cirile. Terrninate acestea, se trecea'la cetirea Ciaslovului gi a Psaltirei, apoi lacetirea Apostolului, iar paralel cu acestea1e invtr{au cele patru operafiuni princip ale

^ritmetice cu numeri intregi, invtrtarea de'g

I

I

I

tul str nu fie mgnoton gi astfel ,,gbositor, ,i$

Termiuate gi acestea, se irecea le lu'crul tel {mai greu, la invltarea troparelor, glasurilorgi antifoanele, precuni gi la catavasiiledela praznice, iar paralel eu acestea se in-vlfa 9i tipicul dela Vecernie, Uttenie, Li-turghie gi drla celelalte rinduieli bisericegli,precum dela cununie, sfegtanie, inmormAn-ttrri gi altele, cu cari apoi invlflmdntul deobiceiu re gi termina.

Precum- vedem, invtr{lmintul avea un.caracter excluziv bisericesc, c{ci gi gcoalaera cercetatl numai de tineri, cari se pre-gtrteau pentru diecie, pentruca apoi s4poatl trece la cursul preofesc dela episco.pie. Dar invtrlatul clluglr Vasile Erd6lyinu se multimea numai cu imptrrttrgireaacestor cunogtin{e modeste bisericegti, ci.din cind in cAnd, le impartIgea $; cuno-gtin{e econornice gi din istoria naturaltrchiar, arltAndu-le gi chipuri din regnul mi-neral, plantologie gi zoologie, ba chiar 9idin antropologie, ghrpuri de cari se miraufoarte mult, dintr'o carte mare, doarilatineascX. Ia invitat gi citeva cAntecena{ionale, cari le pl5,cea muit.

Mai nrult la pltrceau insl povestile din'trecutul vechiu gi glorios al neamului ro'mAnesc, ce le spunea seara, aduna[i in jurulvetrii la foc, Cind le spunea de Romulus'

,....1 | .,,t tsr1$

f,*o.d*t ,,6

ltlmln. l

;.t: ::.,. ;;'i

li .St,,t-ltuqgh[e,penlruca ln

r/i

$:!!.a

rd':.! i ri

rPiifilor

t1 ...i ,"i;.

lxrtrlrle

iia cinlmelod

0

L

f;,

l"II

:"' :

;ll*

i:' tT['],i T", $fi*;,;oii'3i,li. ?fil;lde. bucurie

^ gi. pare etr crerteau

-uira,ii' iu

gcn-n, rar clnd Ie spunea despre asupririlebarbare^din partea 'Turcilor si . o-otlniro,de^ plmlnt, de- robie, iobigie, Constantih9rincoveanu, Horea, Clog_ca:li' Crilari'.i..li-r5 stringea inima de burere, apoi li_seincle$tau dinfii tj pumpii de i,anli-li'nuputeau adormi pint noaptea tArziu,

-iji Ji-

pineail .se _tr'ezeau obosiii li paliii' ta'taia.tntr'astfel de cazuri ii iniemnd 9i ,ri ,,iftla invtrftrturtr, rnai cu seamtr pe'tineiii"Oinplrin{i cu stare materiala riai Ouna, cacinumai prin invtrftturt cit mai ;;ltt:zicea el - va putea sctrpa ri n.iruf ,o_rninesc de aplstrrile ceie grele deli alteneamuri-gi va ajunge gi el la o ltare mai buna.

Dar iattr cum igi instrua elevii li in lfteprivin{e:Asculttr loane - agrii odattr pe tatll

meu.Plactr, Sfinfia Ta. -

- Tu scrii acum foarte bine,-- Sfir:liei Tale am s[ mul{lmesc., Ba lui Dumnezeu, fatdl meu, care

{i-a dat mintea ce buntr, clci firtr OaiuilulDumnezeu, omul oricit ar lucra, ioi nu,p_oate -face nici un lucru bun. SI gtii insic[ scrisoarea este numai un mestesus. castr ne insimntrm lucrurile cete Urine, 3i ,i-nu le uittrrn gi .s[ invefe gi alfi Oi,, .t.,

- Ba iartrgi lui lJumnezeu, carele t.adat.glasul ge! frurnos. Dar str itii, ce nicivorbrnd, ni.i cintdnd nu trebue'sl shigiplgLlare, ctrci_ Dumnezeu ne aude chiar ]ibltfile inimei. Cind cinHm,. trebuie s'acintlm cu frica lui Durnneieu'gi'ii ,rtrf,iica gi poporul sf, priceap{ invilaturile, cise cuprind- in cuvintele cAnttrrii gi toii s*.se umple de rAvni cltrtr Dumnezeu si dedragoste- unul cltri altul. - Astfet expticarostul cintlri gi 1um{ pe cei mai sltbugidar silitori ii ltruda cite-odati, ca str-i im:btrrt',trteze, irl pe cei mai tilentafi gi cr.rprogrese rnai pronunfate ii lauda f6arte

* titf -.D$Il$et r ate am $a muSfintia Ta m'a invtfat a cdnta,

arareori,, ctrci zicea, iti fac numai dato-ItJ-}Br.$i ,aceAsia o*privea.dg cea mai rharer'trtFr...$llaud* oipentru orice om d{ruit cu mai naredar-,"dela Dumnezeu.

t''e blt{uti ii instrua astfet :

.A.ud ctr egti foarte tare, dar deci,t tofirnai tare este Dumnezeu. DAnsul a Cat pu-terea omului ca. sf, lucre pentru cei nefu-tinciogi 9i pentruca s[ apere pe cei maislabi decit el gi nu sa-i batt ium faci tucu cela gi celai.. AstIeli. era.--"rgcoala ctrlugtrrului vasilG

NFrd€lvi dela rnlnlstitea Strimbului. Precuml'"

-"iie eri om cu miFtpa li' inima la locli uoii si stia s[ se facf, folositor n'eamului

Ilu. O.si int/un cerc toarte resti6ns,. chiar

iilh - iinguratatea din acel loc retras $i

blparte dl sgomotul lumii'--'51- ini*ab-e mai deparle Dl. Hango, cf,

ort. acest Vasile fr{61-fi nu este identiciu- iaaislau Erdelistul dascll de limba la-

iii.it.l, candidat- la gcoala domneascf, dinirJ-p. it anul 1817,'ori cu Etilel.i profe-

ffi ?; limba latinh $i franceztr la gcoala

5i. Siva' din Bueuregti, prin anii l-820'

iii"titt de Dl. profesor iorga!;'), iar duplaceea'spune, ctr nu a putuiafla nici cdnd

I *"if 'nici 'cind s'a deptrrtat dela mlnlsti-i,..r-Sttambu(mort in,eiate de 75 de ani in a'

i'aif1, 9i nu avem nici un motiv str nu cre-

Oiri'.iieromonahul Vasile e1{6lyi .a venitin-Shatbu cam pe [a 11-gl -1838 si ta. '.nO:-oirtnt in a tB68 stabilindu'sg .in pl{' .Se

il;;;, c[ aici il cercetau oameni din 9trAmbu

ii Cftfu.pti, cari ajgngely cu marfa-Igt, pietri

i. tno.rh,'chiar -Ei tt Blai 9i -iur' Dinsul .se

interesa cu multi duiogie de oamenii- cltn

6iia*Uu, ii intreba despre -servitorlll stru cre-

iil;i;; Lica Georgiu "si-l nl-pldeau lacri-

;ii;;i.ano a auzit,lesprb cinele s[u, cea mai

ci.Oincioasx tiintf, pe care a avut-o in via{l;;il atremas in' Strirnbu, 9i urla a .pustiudicate ori sunau clopotele mlnlstirii''=-TIst. lit rprnlneisec XVIII, Vol.'!I=. F'53,52'l'

Dupl'mlnlstireahului dinln liecareCruci seLiturghie

Cele 7 FeoZii, -1echi_ {t!a ministire*; ,' sti imbului

Dela ctrluglrul Erd6lyi ne-au rlmaSgapte poezii ,sirise cu liteie cirile de autorimii mult ngcunoscu[i. ctrci au fo-st predatein a. 1850 de Erddlyi elevului slu loa nHango, mai lltziu invlfltor gi canteir inMegoaia. Aceste poezii din punct de ve'dere literar au pufini valoare 9i ne inte'reseazf, numai prin faptul, cl 'sau aflat lamlnlstirea aceasta acum o suttr 9i mai binede ani, gi doar pentru citeva date istoricece le semnaleazl, autorii cu privire la $coa'lele din Blaj.

Reproduc comentariile flcute' desprE'aceste poezii de repausatul l. Hango :

Poezia I-a : Este scristr 9i subscristr de'insugi autorul ei : Paulet V. Vasile audi-tor theologhiae, avAnd datul de : Die 28Octobris S. V- 1814. Este o dedica{ie laadresa alor doi ctrluglri, cari probabil ladatul acesta au primit cinul monaltal 9inumele cilugiresc de Gregoriu gi Boni-ta:iu Pc pagina a doua unde se terminlrp).zia, pe margine se vtrd doul subscrieri;

2tfi,ffitarea clluglrului Erd€lYiffTltnas plnl, tzi in griia Paro"Strambu.'lncepand d-in

-a'. 1920

trn:..-.:la sltrbltoarea lnelFrii St,fffiETP'Filerinai, celebrindu-se Sfrarhiereasc[.

*1 I

*id'.H.u,,,t''/:nJ

;{:{'it

,, :,,/p' de acea$i mhni; Basilius Erddlyi gi Boni-

facius Erdelli or. D. B. M. Relig. de unde6'aI putea deduce, cl poezia a fost dedicatllnsu$i lui Erddlyi, care s'ar fi ctrlugtrrit la

. 28 Oct l8l4 schimbindu-9i numele de bo-lez in Bonifaciu. Cine a fost celalalt ctrlu-,glr, Origore, din lipsa de indicii. nu pot,fresupune. Din cenlinutul poeziei se con-.itate, c[ pe atunci mlnlstirea cllugtrrilorpasiliti .din . Blaj . era in stagnare, gi acum6e exprima bucuria c[:

Se deschide a gtiinfelor clmartr9i portul ctrluglresc se arattr iarit.Poezia 2-a: Versul Petfi, este scristr

De dosul unei scriscri de examen in limba:iatine, care are datul 1808 gi subscrierea,ele;ului Georgiu Moldovan. Litera ini{iall,N" e desemnatl in trei colori, negru, rofugi verde. Insagi poezia este o mustrare la adre-sa unui gtudent cu numele Petru. care a pe-rlsit gcoala chiar cAnd era sl treacf, la filoso-fie, din cauza, cl nu i-a mai pltrcut cartealatineascl, ci numai cea romineasi[. Autc-rul iunoscut il intreabl cu sarcasm :

Dar tu Petre ce ai lucrat,Diacul cel ltrudat?

gi apoi ii spune, ctr acasf, nu trebuiegte,degi il sfituegte sX, nu se lese de pagubll,de cheltuelile de pAnl acum pe la gcoale,ftrcind asleli mare suptrrare mamei sale,

29

du-se la filosotie Si sfirgind apoi gi teoloeia.Poezia a J-a Vers 'ta m[ari;;'i;;;;;-

pului Bob, este scrisl pe dosul unei scri_sori de examel c_u litere cirile, f{rtr dat, aelevului Pop ,Ore-gOrius,- ia stirEituf

-poe-ziei se afll datul;-Blaj 2 Oct. tg30. *h.crziua Tgrti! Episcopului Bob, care dupa.cumse aratt in text ar fi murit duptr imiaz:i,In poezie se amintesc Ai unele institu{iunicreate de Episcopul Bob.

Poezia a 4-a Vars la moartea luiVasile Ciaelan, esle scrisX pe dosul un.icereri de_ ajutor in limba latini tara datadresattr Episcopului Bob ori Lem6nvi. dLun anumit tsisantinus Pop. Autorul p"cizieie necunoscut. De interes in poezia aceastaes!e, ctr -repausatul student igi ia rAmas bundela co.legii. sti dupl categoria de gtudiide..pe timpul slu ; retori, humanisti,' filo-sofi, principisti, gramatigti 9i minorparvi;ti,

Poezia a 5-a Vers ia moariea iuiTeodor Muni, este scrisl pe dosul unui,,contractus" in limba latintr,- incheiat intrePetrus et Paulus, despre un imprumut dede 600 floreni, cu zilogirea unui pamint,avdnd datul Balazsfalvae, 3 I Martii Anno1823 9i subscrierea Basilius Mihdlvi ; siEure exercifiul de stilisticl a unui gfudent-cunumele acesta. Autorul poeziei nu d cunoscut.

Peezia a 6 a Vers la moartea unuiptune de gcoa/d este scrisl pe dosul unuifragment de predicl in limba latintr, i;i

clci avind risl

minte bunl ar fi pf,cat,ci la toamnl sf, se intoarcl inapoi, inscriin-

3t

slntre girEle din miilocul strofelor se afllscris: Athanasii Toliati m. p- 2-i anni Hu-manistae, Anno 1834. Autorul poeziei nu'este cunoscut.

Poezia a 7'a Vers Ia morf, este scris*pe dosul unui Supplex Libellus, qua La'bislaus, iam absolutus Philosophus et ad'

Theologiam non susceptus rogat suscipi,. cu'

indicarda anului lti24 gi subscrierea unuianumit Demetrie Ratz. adresati EpiscopuluiBob. Sigur gi cererea este numai un exei-cifiu de stil. Nici autorul actstei poezii nu'este cunoseut.

Preolii din comuna $trflmbuln. a. l'r3.1 Popa Petru unit); a. l7L0'7b

Popa Teodor Bodeael, a- 1776 NicolasGdron uniius parohuss) a. 1780 se amin-tegte din nou Teodor Bodea, Ciltne Teo-dor a. I ?giJ, Mora Iaan 1790 - 18J0, Ciupe'Tdnase 1836-46, Qiupe Mitrof an t846 71,Andrei Manu. Andrei Bud r87 l- 1875,Cristofor Turturean 1875-' tib0, Augusfin'Bud 1880- l9 I 5, Atanasie Georgiu l9l 5-

vtile plduroas6 din acest tinut la 4numiferlrbltori, si a sustinea nealteratl puterea dg

"irte atavicl $i credinta tarer care in-su'

il*iit acestui popor este -s{Pat} pai.. adinc

iffii rtr"iii.'in' mtrruntaielb dealurilor cafi

impreimuesc si inftumseteail valea mtrntr-

-,iirii -'Sutl.t.l.

acestea credincioase gi ro-min.sti nu le va cleti nimenea din credinta

ff: tii.i o ttneltire omeneascl' Credin{a lotil' ; flcuttr, e nlscutl cu dinsele.. Rominitiupe origine, tomini -duP.4. credintl , vortaritanea iir veci.. ' gi {ecit s[ schimbe otiiia .ru o iota in credinta lorr q1i curind;

-;t muta din loc Alunisul 9i Ciceul' ' '.

Si .anO va sosi timpul prietnic' ca ino..t.t menestire in pacea- nop{ilor de varliri-pr*i*e o. implrtrtegti- praznici cu denii

.i .it^tiii prelungi, se mai preve.shgze, mo-

[,ttii; ut.murilor-rioul, evocltori ai atmos-'ier-i si a veacurilor trecute - atunci tlrlnaciiceinicutui Filip Calugtrrul se va_ migca in

iiormant, dreapta lui reflcutl din cenu$e

,.-", iidica srrie binecuvintare si va zice :

Doresc, ca spiriful care a fost intru mine

ad fie indoit inttu voi'"- O.tpre timpul venirii ca administrator

al Menistirii Strimbului a clluglrului Er-

iifvi- ". ltrmureqte o serisoare a sa din

1925, Sever Pop 1925-1932.Dintre acegti preo{i mul{i au avut

glierea de a servi Ia mlnlstire anilungafi $i a mingtria poporul rislefit

llllll*inde-prin t";; rutaiu 1849 pe care am aflat-o in ar-

t.t

,)

Bodeat)

Concrip{ia lui t\l'cu Cle;n.Arh jLid. Sorneg. Frlrus Popae S nioris l)etre:d: Dirtg vilma.'Prot. jud. a i76,. Ib.Ib. a. 1776.

hiva jud Somes' : -"' l"' anul t S+E Georgiu Grigore ditt

Chiue$i se plinge comitetului suprem, cil

rff1'' '

&*.[:1, *l ?i31$.i ;lTi:;t''?,'"'ri'!'ffltiliiltril a dovedl rflrmalia credinclosululIeu'il .tiUir.arf urmltoiut certificat ca-re

dovedest. totJl.te gi:dexteritatea numitului.t'"..*8lJlo"ll,?lr t'llili

Zsor_zs orisorierrror:lit.iii p..t.tszeghiensis Zsores Tana-

;;T;; 1835 sit Jn lucem editus Posti'i"it ailv'e.ntum ad praedictum' " non

tarttum ego tnlrascrrptud'. sed etiam atii fi'i.iiGiii Testes-liin.ira in sua conscientia

tatentur quod in i apella. Monasterii sit

Sacrotonte.utut,'et.quidem30-a'J.anuari};;;1" tupt.Oi.tit unde' legitime. haec

91dOucenOa consequentia q.uod sit 14 annorum'

Testes vero:Georgiu Costan, Theodora vidua'

c;;;Ei; vasitica, Ceorglu Ttrnase'

Geor[iu Nechita'Uirtfi., quti tuit conservatrix filoli.

in babtizmat* *t Avia, Ceus Theodosie': B- g. Erddlyi

Monasterii Administrator'

signatur in Monaiteiio Pecsetsleghiens'i

1849 l(ense hlaio''"-(r. rigirui.'lvlenlstirii .se vede cuvintul

Sigil se p.t. te in sigilul de cearl este

.ri ., deasupra caqgle d,: inge.ri)'. y -----'"iij. un octoih din 'chiueSti aril aflat ins5'mnarea:

Acest octihul ri'.uiipei.i -irt*i.s lt'liluiu, clluglru din

Dcat t Podul*i,^ )iJi6iitd"itt caluglr"' dela Popa Td''

nase din Mdg-oaia'etc')' ^

:j'.', . l , t f.l'i,, 1? So - ';'; '" c"-

{t.€ I r.-I

I

iI

i

ita