Post on 05-Jul-2018
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
1/52
UNIVERSITATEA “CONSTANTIN
BRÂNCOVEANU”
~ PITEŞTI ~
FACULTATEA DE MANAGEMENT MARKETING ÎN
AFACERI ECONOMICE, RM. VÂLCEA
ANALIZA STOCURILOR LA
S.C. FORESTCOV S.R.L.
Prof!or, A"!o#$%&,
G'!& M(r)'! Co$r*+ A%( L(r)!(
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
2/52
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
3/52
CAP. V M0SURI PENTRU ÎMBUN0T0 IREA UTILIZ0RIIȚ
STOCULUI LA S.C. FORESTCOV S.R.L.
CAP. I CARACTERIZAREA GENERAL0A SC FORESTCOV SRL
1.1. Diagnoza juridică
$ocietatea este o persoană juridică romană,constituită în formă de
societate cu răspundere limitata. $ocietatea îsi desfa oară activitatea înș
conformitate cu legisla"ia în vigoare. $ocietatea este titulară de drepturi iș
obliga"ii i răspunde fată de ter"i cu întregul patrimoniu asocia"ii raspundș
numai în limita aportului la capitalul social.
-odificarea formei juridice se realizează prin otăr/rea adunării
generale a asocia"ilor, cu respectarea dispozi"iilor prevăzute de lege.Denumirea societa"ii este0 &'#($)%'* $#+, conform dovezii
privind disponibilitatea firmei 2!, din 45652, eliberată de 'ficiul
#egistrului %omertului de pe l/nga )ribunalul *ălcea.
7n toate actele8facturi, oferte, comenzi, tarife, prospecte i alteș
documente întrebuin"ate în comer", eman/nd de la societate, trebuie să semen"ioneze denumirea, forma juridică, sediul social, numărul de
înregistrare în registrul comer ului, codul unic de înregistrare i capitalț ș
social. $unt e9ceptate bonurile fiscale, emise de aparatele de marcat
electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legisla"ia din
domeniu. Durata de func"ionare a societa"ii este nedeterminată.
$ediul societă"ii este in $at *ăleni, %omuna :ău;e;ti, nr.11,
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
4/52
generale a asocia"ilor, cu respectarea condi"iilor de formă i publicitateș
prevăzute de lege.
$ocietatea va putea înfiin a sedii secundare – sucursale, agen"ii,țreprezentante sau alte asemenea unită"i fără personalitate juridică – ;i la
alte adrese, în alte localita"i din #om/nia si alte state, cu respectarea
prevederilor legale în materie.
$ocietatea cu răspundere limitată se constituie prin contract de
societate si statut, iar în cazul societă ii cu răspundere limitată cu asociatțunic, numai prin statut. %ontractul de societate i statutul pot fi înceiateș
sub forma unui înscris unic, denumit act constitutiv.
$emnatorii actului constitutiv, precum i persoanele care au un rolș
determinant în constituirea societă ii sunt considera i fondatori.
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
5/52
• capitalul social subscris i cel vărsat, cu men ionarea aportuluiș ț
fiecărui asociat, în numerar sau în natură, valoarea aportului în natură iș
modul evaluării, precum i data la care se va vărsa integral capitalulș
social subscris. $e vor preciza numărul i valoarea nominală a păr ilor ș ț
sociale, precum i numărul păr ilor sociale atribuite fiecărui asociatș ț
pentru aportul său
• asocia ii care reprezintă i administrează societatea sauț ș
administratorii neasocia i, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s8auțconferit i dacă ei urmează să le e9ercite impreună sau separateș
• partea fiecărui asociat la beneficii i la pierderiș
• sediile secundare – sucursale, agen ii, reprezentante sau alteț
asemenea unită i fără personalitate juridică – atunci c/nd se înfiin eazăț ț
odată cu societatea, sau condi iile pentru înfiin area lor ulterioară, dacă seț ț
are în vedere o atare înfiin areț
• durata societă iiț
• modul de dizolvare i de licidare a societă ii.ș ț
+a autentificarea actului constitutiv se va prezenta dovada eliberată
de oficiul registrului comer ului privind disponibilitatea firmei i aț ș
emblemei.
$ocietatea $% &'#($)%'* $#+ a început activitatea in anul 2,
aceasta a fost dotată cu o gamă de utilaje specifice obiectului principal de
activitate, i anume0 circulare, tractoare i tractoare articulate forestiere,ș ș
mijloace de transport i motoferăstraie.ș
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
6/52
conduce implicit la ob inerea unei calită i superioare a produselor ț ț
societă"ii.
ntegrarea pe pia a internă a fost una de succes, societateațe9tinz/ndu8se foarte repede, devenind cunoscută ;i pe pia a e9ternă undeț
cererea este mult mai mare,a fost nevoită să acizitioneze o gamă largă
de utilaje profesionale,fiind dotată în prezent cu linie complet
automatizată pentru debitarea lemnului =:rimultini8talia>, linie de tivire
cerestea =:aul8?ermania>, centrală termică pentru apa supraîncălzitănecesară opera"iunii de aburire a cerestelei, aburitoare, bazine de
antiseptizare, mijloace de transport materie primă si produse finite .
%lien"ii se pot baza pe o gamă largă de produse de înaltă
performan ă, fabricate după norme de asigurare a calita"ii cunoscute peț
plan interna"ional.
$ocietatea &'#($)%'* $#+ dispune i de mijloace de transportș
marfă, aceasta transport/nd materia primă în port, aproape în totalitate cu
auto8camioanele proprii, aici discut/nd despre auto8camioane marca
$%A
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
7/52
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
8/52
otăr/rii adunării generale a asocia"ilor prin aport în natură sau în
numerar al asocia"ilor. 4
:entru a forma o societate comercială se pot asocia persoane fizicei 5 sau juridice rom/ne sau străine.
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
9/52
:ăr"ile sociale pot fi transmise între asocia"i. )ransmiterea păr"ilor
sociale către persoane din afara societă"ii este permisă numai dacă a fost
aprobată de asocia"i reprezent/nd cel pu"in trei pătrimi din capitalulsocial. %esionarea păr"ilor sociale se înregistrează în #egistrul
%omer"ului i în registrul de asocia"i al societă"ii. :entru a fi opozabileș
societă"ii i ter"ilor, actele de cesiune trebuie să fie publicate în -onitorulș
'ficial al #om/niei :artea a *8a ;i înscrise în #egistrul %omer"ului.B
Asocia"ii convin de comun acord că, în cazul decesului unuia dintreei, păr"ile sociale ale defunctului să acorde succesorilor calitatea de
asociat. $ocietatea este obligată la plata păr"ilor sociale către successor,
conform ultimei situa"ii financiare aprobate, în cazul în care acesta nu
doreste intrarea în societate.
1.2. Diagnoza comercială
Diagnoza comercială se referă la caracterizarea produselor societă"ii
i a pozi"iei în care se află pe pia"ă, a clien"ilor, a furnizorilor i a tuturor ș ș
aspectelor ce pot avea revelan ă asupra compartimentelor de resort aleț
societă"ii.
(lementele de verificat în cazul diagnozei comerciale sunt
următoarele0
Aprovizionări:
intrările de produse pe sortimente
ritmicitatea aprovizionărilor
asigurarea continuita"ii aprovizionărilor ;i a stocului de
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
10/52
urnizori:
rela"iile cu furnizorii tradi"ionali
distan a fa ă de furnizoriț ț
dacă e9istă sau nu rela ii de dependen ă fa ă de furnizori.ț ț ț
V!nzări:
principalele surse de venit, evolu"ia ;i tendin a lorț
raportul dintre cifra de afaceri i produc ia căruia îiș ț
apar ine întreprindereaț
structura pie ei i posibilită ile de e9tindere.ț ș ț
Clien i:ț
rela iile cu clien ii tradi ionaliț ț ț
dacă e9istă clien i de care întreprinderea este dependentăț ponderea i evolu ia principalilor clien iș ț ț
riscuri legate de clien i0 clien i incer i, clien i rău platnici.ț ț ț ț
Distri"u#ie
re ea de distribu ie0 dependentă de distribuitori, căi deț ț
transport poten iale i e9istente.ț ș
Produse
tipurile de activită i în cadrul cărora se ob in produseleț ț
tipurile, volumul i ponderea diferitelor produse, grupe deș
produse oferite în totalul produc ieiț
asigurarea ritmicită ii produselorț
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
11/52
caracteristicile produselor0 calitate, grad de învecire,
grad de înnoire,
perisabilitate, pre uriț
promovarea produselor i serviciilor întreprinderii.ș
'biectul principal de activitate al societă ii este tăierea i rindeluireaț ș
lemnului, iar activită ile secundare ce se pot desfăsura în cadrul societă iiț ț
sunt următoarele, cultivarea altor plante permanente, activită i au9iliare,ț
pentru produc ia vegetală, activită i după recoltare, pregătirea semin elor,ț ț ț
silvicultura i alte activită i forestiere, e9ploatarea forestieră, colectareaș ț
produselor forestiere nelemnoase din flota spontană, activită i de serviciiț
ane9e silviculturii, fabricarea ambalajelor din lemn.
Activitatea societă ii se va putea desfăsura i în pie e, t/rguri,ț ș ț
oboare, etc.7n realizarea obiectului de activitate, societatea va plăti ta9ele iș
impozitele prevăzute de legisla ia în vigoare. 'biectul de activitate alț
societă ii poate fi modificat, prin e9tinderea sau restrăngerea sa, conformț
otăr/rii adunării generale a asocia ilor.ț
:rodusele reprezintă bunuri ob inute în diferite faze ale procesuluițde fabrica ie, fiind destinate a fi v/ndute sau destinate consumului internț
al societă ii, acestea fiind următoarele0ț
:roduse finite – sunt produse ce au trecut prin toate fazele
procesului de produc ieț
$emifabricatele – sunt produse care au trecut par ial fazelețprocesului de produc ieț
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
12/52
:roduse reziduale 8 sunt produse cu rezultate
necorespunzătoare calitativ, neput/nd fi v/ndute reprezintă produsele
sub formă de rebuturi sau de euri.ș
:utem spune că produsele de orice fel, ocupă un rol important în
contabilitate dar i în via a fiecărei persone.ș ț
:rodusul finit al societă ii &'#($)%'* $#+ este ceresteauaț
verde tratată septic dar i ceresteaua supusă opera iilor termice deș ț
uscare i zv/ntare, produs finit realizat cu ajutorul uscătoarelor iș șaburitoarelor.
$emifabricatele din această societate sunt cerestelele netivite, în
curs de tivire, tratare septică i în curs de aburire, zv/ntare i uscare.ș ș
:rodusele reziduale sunt rumegu , de euri i laturoaie.ș ș ș
7n prezent, societatea se poate lăuda cu o gama largă de colaboratorice asigură e9portul materiei prime în diferite ari. %ei mai importan iț ț
colaboratori dar i ările în care ace tia e9portă materia primă rezultată deș ț ș
la societatea &'#($)%'*, îi enumerăm în tabelul de mai jos.
. Tabel nr. ! "rincipalii colaboratori ai societă#ii $%&'TC%) &*
(tabel realizat de student
Denumire
societate
$ediul Vec%ime &n
cola"orare
ara &n care seȚ
realizează exportul "+%% !//0
&*
"%&T +2'+
34.C%5T+5 +Ț
1/ +52 '6"T
4*T2T&'5
2"'7
+2'+ 34.
C%5T+5 +Ț
0 +52 *282+, 2T+*2+
65+*% &* +5+ 1, 'T 1,
34 C%5T+5 +Ț
9 +52 T4522+
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
13/52
'+ C%5T+25'&
'&)2C'
25C25T+ "%&T
34 C%5T+5 +Ț
! +52 '&+52+,)2'T5+
+2& : '+
C%5T+25'&
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
14/52
al societă ii &'#($)%'* $#+, contribuie la cresterea pre urilor deț ț
adjudecare a masei lemnoase la licia iile organizateț atît de Direc iaț
$ilvica #m *alcea c/t i Direc ia $ilvica )/rgu iu.ș ț :e plan na ional, concuren a este asigurată de mari firmeț ț
multina ionale cum sunt0 L#'
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
15/52
%onducerea e9ecutivă este asigurată de către %onsiliul deAdministra ie, care este condus de :re edintele care este i Directorulț ș ș
general al societă ii i î i desfă oară activitatea conform prevederilor dinț ș ș ș
#egulamentul %adrului de 'rganizare i &unc ionare.ș ț
:entru activitatea de e9ploatare i procesare bu teni, at/t în aniiș ș
anteceden i c/t i în prezent, societatea a avut i are contracte de prestăriț ș șservicii cu societă ile din grup =pentru ecipe de muncitori i utilajeț ș
tenologice>. De asemenea, societatea are o foarte bună organizare ;i în
ceea ce prive;te conducerea acesteia, vorbim aici despre fiecare
department în parte.
Tabel nr = "ersoane respondabile în conducerea societă iiț
D#(%)'#
(J(%K)*
D#(%)'#
(%'
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
16/52
1 %overcă *irgil 4 )enice Director ?eneral 122 Huidu Ariana 4 (conomice Director (onomic 33 $ima %ristina 4! (conomice ef resurse umaneȘ 6! :opescu +iviu ! )enice ef coloană autoȘ 44 (ri oiu
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
17/52
CAP. II. ANALIZA CANTITATIVA A STOCURILOR LA
SC FORESTCOV SRL
2.1. Aspecte generale privind stocurile
)eoria stocurilor a apărut prin asigurarea unei aprovizionări ritmice
;i cu alte celtuieli minime a stocurilor de produse finite
$tocurile sunt cantită"i de resurse materiale care se acumulează în
depozitele ;i magaziile unită"ilor economice, într8 un anumit volum ;i o
anumită structură, pe o perioadă de timp determinată, cu un anumit scop.
$tocurile sunt de fapt rezultatul activită"ilor de aprovizionare ;i dedesfacere, al activită"ii comerciale, în general, care sunt dependente de
natura ;i caracteristicile materialelor ;i produselor, de condi"iile ;i
modalită"ile de furnizare ;i asigurare8transport, de strategiile care se
elaborează pe această linie, în scopul îndeplinirii obiectivului de bază
specific agen"ilor economici.7n general, scopul formării stocurilor este diferit la nivelul
economiei, guvernul constituie stocuri sub forma rezervei na"ionale la
resursele materiale strategice sau deficitare pentru a pune la adăpost
economia na"ională de influen"a unor factori de for"ă majoră =seisme,
inunda"ii, stare de necesitate, evitarea conjuncturilor economice
nefavorabile sau a penuriei>. Agen"ii economici î;i constituie stocuri de
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
18/52
normale a activită"ii ;i realizării astfel a obiectivelor ce ;i le8au propus.
&ormarea stocurilor de materiale ;i produse asigură condi"ii optime
pentru desfă;urarea, după un sistem ra"ional, a activită"ii fiecărei unită"ieconomice fără stocuri nu se poate ob"ine utilizarea judicioasă a
capacită"ilor de produc"ie, nu se pot satisface cererile clien"ilor în strictă
concordan"ă cu preten"iile pe care le emit, nu se pot desfă;ura o serie de
opera"ii din sistemele de aprovizionare ;i desfacere cu celtuieli
rezonabile. )oate acestea pentru că >stocurile> îndeplinesc o Ofunc"ievitalăO, aceea de >decuplare> ?i de >armonizare> a flu@uluiA
>cumpărarea, aducerea (transportul, recep#ia-depozitarea, preBătirea
pentru consum - utilizare a materialelor, trecerea acestora prin fazele de
prelucrare pnă la maBazia de produse finite, e@pedierea sau livrarea
produselor la clien#i, în maBazinele proprii sau ale distribuitorilor
specializa#i pentru desfacere-vnzare> .
O&unc"ia vitalăO a stocurilor nu justifică supradimensionarea lor
pentru că stocurile determină imobilizări de capital antrenat în
cumpărarea de materiale sau în produsele finite stocate ;i încă nev/ndute.
7n mod obi;nuit, un mare concert industrial dispune de stocuri a căror
valoare reprezintă circa 24G din capitalul investit. De"inerea de stocuri
necesită, în acela;i timp, spa"ii special amenajate ;i dotate, celtuieli de
depozitare8păstrare, ta9e de asigurare, dob/nzi pentru credite ;.a.,
amplific/nd efortul investi"ional aferent. +a această situa"ie se adaugă
efectele negative ale uzurii morale a resurselor materiale sau produselor
stocate. $ub acest aspect nu ar fi justificată formarea de stocuri dar, înl d f i i i i tili l t i l
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
19/52
conjuncturală care condi"ionează în mod >obiectiv> necesitatea formării
de stocuri. Astfel, situa"iile de for"ă majoră determină, a;a cum s8a arătat
mai sus, formarea de stocuri sub forma rezervei na#ionaleD periodicitatea produc#iei la furnizori sau a transportului determină formarea de stocuri
curente la utilizatori eventuala apari#ie a unor dereBlări, perturba#ii în
livrările de la furnizori sau în transport determină formarea de stocuri de
siBuran#ă la consumatori sau în magazinele de desfacere întreruperea
e@ploatării sau a transportului ca urmare a condi#iilor naturale ?i declimă sau sezonalitatea produc#iei anumitor produse determină formarea
stocurilor sezoniere =de iarnă> necesitatea condi#ionării materialelor
înaintea trecerii lor în consum implică constituirea stocurilor de
preBătire sau condi#ionare =la resursele la care proprietă"ile fizice ;i
cimice impun ac"iunea ciar dacă aceasta s8a realizat la producător>.
$unt ;i alte situa"ii care generează necesitatea formării de stocuri
între care mai amintim, ;i nu în ultimul r/nd, pe cea care are în vedere
minimizarea celtuielilor de cumpărare, aducere, depozitare ;i
administrare a resurselor materiale. ndiferent de situa"ie sau de factorul
de influen"ă, este necesară efectuarea de analize ;i calcule economice
care să determine strategia ;i politica în domeniul formării stocurilor de
la o etapă la alta, în func"ie de noile condi"ii care apar pe pia"a internă ;i
interna"ională de resurse materiale, de muta"iile în structura cererilor
pentru consum sau în poten"ialul de furnizare a lor.
7n func"ie de provenien"a lor, stocurile sunt ob"inute ca urmare a
procesului de aprovizionare sau stocuri ob"inute din produc"ie proprie.
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
20/52
antagonice0 costul stocajului ;i costul de comandă. &olosirea sistemelor
moderne de gestiune a stocurilor ;i a produc"iei permite previzionarea
necesarului de materii prime săptăm/nal sau ciar zilnic.
2.2. Analiza dinamică (i structurală a stocurilor
$tocurile sunt clasificate ;i delimitate în contabilitatea financiară a
intreprinderii în func"ie de urmatoarele criterii0 fizic, faza ciclului de
e9ploatare, destina"ie ;i lucul de creare a gestiunilor. %orespunzător
acestor criterii sunt individualizate următoarele stocuri.
• -aterii prime, cele care participa direct la fabricarea
produselor, regăsindu8se în componenta lor integral sau par"ial.
• -ateriale consumabile, cuprind materialele au9iliare precumcombustibilii, piesele de scimb ;i alte materiale.
• :rodusele – sub forma semifabricatelor, produse finite si
produse reziduale.
n analiza ;i diagnosticul stocurilor, investigarea este orientată spre0
8 evaluarea nivelului stocurilor, gradului ;i ritmului de asigurare
a e9ploatării cu stocurile necesare
8 aprecierea costurilor legate de de"inerea stocurilor
8 evaluarea eficien"ei investi"iei în stocuri ;i a implica"iilor
politicii de stocare asupra rezultatelor întreprinderii.$ l d d t li i t t bilit t fi i ă
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
21/52
v/nzările ;i stocurile, tablourile de bord, bugetele de aprovizionare ;i de
produc"ie, surse e9terne.6
:otrivit standardelor interna"ionale de contabilitate, situa"iile
financiare anuale trebuie să indice0
8 metodele de evaluare a stocurilor ;i de determinare a costului
8 valoarea contabilă a stocurilor, pe total ;i pe categorii
8 valoarea stocurilor evaluate la valoarea realizabilă netă8 valoarea provizioanelor reintegrate în rezultatul e9erci"iului ;i
cauzele acestei reintegrări.
-ărimea stocurilor active =regulatoare> este influen"ată de o serie de factori0
natura produsului, flu9ul intrărilor =aprovizionarea>, procesul de stocare, costul
stocării, flu9ul ie;irilor =desfacerile>.
(ste interesant de cunoscut în orice moment dacă stocurile finale au crescut sau
au scazut, cu c/t, din ce cauze etc., precum ;i ce ar trebui făcut în continuare.
Diferen"ele apar în toate cele trei faze ale procesului de activitate. De e9emplu0
in faza de aprovizionare, cauzele modificării stocurilor finale sunt0
8 neritmicitatea aprovizionării
8 contractarea eronată a cantită"ilor de aprovizionat
8 aprovizionarea înainte de termenele stabilite prin contracte
8 aprovizionarea de sezon sau pentru unele nevoi suplimentare
stocuri ramase nev/ndute după scimbarea sortimentelor sau
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
22/52
tenologiilor
8 deasortarea, desperecerea produselor
8 neadaptarea politicii de aprovizionare cu politica de produc"ie ;i cu cea de
marQeting
8 alegerea nepotrivită a furnizorilor
8 oprirea neprevazută a activită"ii furnizorilor
8 depăsirea consumurilor specifice
8 respingerea la recep"ia calitativa a unor sortimente necorespunzătoare
s.a.m.d.
in faza de produc"ie, cauzele modificării stocurilor finale sunt0
8 lipsa de materii prime sau materiale în vederea ob"inerii produselor
8 modificarea tenologiei de fabrica"ie
8 depă;irea duratei procesului de fabrica"ie
8 neritmicitatea produc"iei
8 cre;terea =scăderea> volumului produc"iei
8 scimbarea sortimenta"iei, ;.a.
în faza de comercializare, cauzele modificării stocurilor finale sunt0
8 cre;terea =scaăderea> produc"iei
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
23/52
8 cre;terea =scăderea> pre"urilor produselor
8 e9isten"a unui ritm mai lent la v/nzare, dec/t la fabrica"ie
8 produse necumpărate datorită calită"ii necorespunzătoare
8 neaprovizionarea ritmică a magazinelor
8 lipsa mijloacelor de transport, etc.
După cum se observă, cauzele enumerate pot avea motiva"ie obiectivă, dar ;isubiectivă. 7n ambele situa"ii se impun măsuri energice ;i rapide, care să suplinească
lipsa de licidităti. Dintre măsuri, enumerăm0 ritmicitatea aprovizionărilor, aceasta în
legatură cu calcule de necesar întocmite din timp ;i corect cunoa;terea ;i respectarea
obliga"iilor contractuale, produc"ia să se desfa;oare cantitativ ;i calitativ
corespunzător cu cererea pie"ei, cu anotimpurile ;i sezoanele etc.. :entru toate însa se
impune e9isten"a unui sistem de urmărire, de informare ;i analiza permanentă astocurilor.
)abel nr. ! Analiza dinamică a stocurilor finale
S&o* f)%(# 12)) #)3 4Sf 12)) #)3 45Sf 12)) #)3
212 213 21! 2135212 21!5213 2135212 21!5213
-aterie prima 14! 324 !!32 1B!4 11!B 213,31G 13!,61G:roduse finite 1213 163 3B! B24 1 146,BBG 163,26G
$emifabricate 31 14B 2422 B 114 11,34G 1B,34G
:roduse reziduale 46 !12 3B! 81B 83 6,3G 6,BBG
)')A+ !1B! B1!2 11B! 26 3632 1B1,11G 144,4G
a> modificarea soldului final de materie primă în anii de analiză
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
24/52
45Sf6
R
b> modificarea
soldului final de produse finite în anii de analiză
4Sf6Sf 7 Sf 6 =8978 6
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
25/52
#educerea stocului final în anii de analiză denotă faptul că
societatea desfă;oară o activitate eficientă în decursul unui an, ceea ce
duce la cre;terea cifrei de afaceri, implicit a productivită"ii.
Tabel nr. 9 +naliza structurală a stocurilor finale
So#? f)%(# 12)) #)3 S&r'*&'r( Sf 5
212 213 21! 212 213 21!
-aterie primă.m.p. 14! 324 !!32 3,6 !4, !,2
:roduse finite,p.f. 1213 163 3B! 26, 2B,13 33,2
$emifabricate 31 14B 2422 16,6 21,1 22,BB
:roduse reziduale,p.r. 46 !12 3B! 1!,14 ,1B 3,36
)')A+ !1B! B1!2 11B! 1 1 1
"entru anul !/1!A
:entru anii
213,21! calculul se face la fel.
7n ceea ce prive;te dinamica stocului final de mărfuri în perioada
de calcul se înregistrează o scădere de 46 mii lei a stocului de materie
primă, o cre;tere a stocului final de produse finite de circa 13 mii lei în
perioada de calcul fa"ă de cea de bază, evolu"ie determinată pe de o parte
d d l i d d id l 1! ii l i i d
i B
G6,31!1B!
14!1
212
212..=×=×=
(ft
(f B
pm
mp
G,261!1B!
12131
212
212.=×=×=
(ft
(f B
pf
pf
G6,161!1B!
311
212
212.=×=×=
(ft
(f B
ate semifabric
ate semifabric
G14,1!1
!1B!
461
212
212..
.. =×=×=
(ft
(f B
r p
r p
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
26/52
altă parte de o cre;tere considerabilă a stocului de semifabricate cu 336
mii lei.
7n ceea ce prive;te structura stocului final se observă ca stocul dematerie primă a crescut în 213, dar a scăzut în 21!, aceasta
reprezent/nd o problemă pentru societate. :entru rezolvarea acesteia
trebuie căuta"i mai mul"i furnizori de materie primă, lucru de care se
ocupă persoana responsabilă de aprovizionări.
2.' )ndicatori de evaluare ai stocului
ndicatorii de evaluare ai stocajului sunt stocurile finale ;i stocurile
medii.
S&o*'r)# f)%(# se situează uneori peste nivelul previzionat, iar
alteori sub valoarea programată, în ambele cazuri, stocul ini"ial, constituit
pe baza celui final, va fi influen"at.1
:entru desfă;urarea unei activită"i mai eficiente, orice societate î;i
asigură o planificare a stocurilor finale pe sortimente ;i pe dimensiuni,
astfel încat v/nzările să aibe un caracter continuu, iar celtuielile aferente
să fie minime.
%resterea stocului final peste volumul planificat poate fi determinat
de neritmicitatea aprovizionărilor, intrări de loturi mari făra a fi asigurată
desfacerea, pătrunderea în re"ea a unor mărfuri degradate, defecte ;i ciar
gestiune defectuoasă a stocurilor.
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
27/52
$tocul final poate cre;te peste nivelul prevazut atunci c/nd stocul
ini"ial este mai mare dec/t cel previzionat ;i atunci c/nd ritmul intrărilor
de m/rfuri a devansat ritmul ie;irilor de mărfuri.
S&o*'# 2?)' – ndicatorul opera"ional pentru studierea activită"ii
într8un anumit interval de timp, semestru, trimestru, an, este stocul mediu
de mărfuri.
-ărimea stocului mediu de mărfuri este infulen"ată pe de o parte de
volumul v/nzărilor =cel mai adesea e9primat valoric prin cifra de
afaceri>, iar pe de altă parte de viteza de rota"ie a mărfurilor.11
(9isten"a unui stoc mediu de mărfuri mai mic dec/t cel necesar
satisfacerii cererii de consum generează scăderea profitului, ca efect al
diminuării activită"ii sub nivelul poten"ial. Kn stoc mai mare dec/t cel
necesar unei activită"i normale presupune celtuieli suplimentare cu
depozitarea ;i păstrarea mărfurilor ;i imobilizări financiare în mărfuri
care pot deveni lent vandabile sau nevandabile, cu implica"ii economice.
Tabel nr. E +naliza stocului final pe trimestre
So#? f)%(# 12)) #)3
212 213 21!
* * *
-aterie primă.m.p. 4!2 !32 34! 212 4 6 6B B43 14! 1!34 1114 3!2
:roduse finite,p.f. 324 26 2! 32 42 4!2 !31 313 6B B6 4 63
$emifabricate 24 23 16 1 !4 !21 36 23 114 B4 36B 3!4
:roduse reziduale,p.r. 16 1B 12! 1 1 1 2 162 ! 3
)')A+ )#-($)#( 13B 116 6! 1 16! 1646 16 134 3B3! 313 2!3 1!
*+*A, -1- 1-2 11/-
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
28/52
mii lei
mii lei
R2B!3,4mii lei
Din analiza stocului mediu se observă o fluctua"ie a stocurilor în
anii de analiză în cele patru trimestre ceea ce înseamnă ca societatea a
avut activitate eficientă lucru care se observă pe parcursul celor patru
trimestre 0 stocul a scazut de la începutul anului p/nă la sf/r;itul anului.
Acest lucru înseamnă o gestiune economică bună a stocurilor.
4,1!3!
16!11613B
!212 =
+++=
+++= tr2) tr22 tr22 tr2
(f (f (f (f (
1B3!
13416164616!
!213 =
+++=
+++= tr2) tr22 tr22 tr2
(f (f (f (f
(
!
1!B2!33133B3!
!21!
+++=
+++= tr2) tr22 tr22 tr2
(f (f (f (f (
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
29/52
'.1. Analiza 0actorială a stocului mediu
7n practica analizei economico8financiare se utilizează0 stocul ini"ial,stocul final ;i mult mai frecvent, stocul mediu.
$tocul ini"ial =$i> reprezintă stocul e9istent în întreprindere la
începutul perioadei de gestiune sau al perioadei luate în analiză. $tocul
final =$f> se determină pe baza modelului balan"ier care ia în considerare
stocul ini"ial al perioadei analizate =$i>, intrările => ;i ie;irile =(> destocuri din cursul perioadei respective0 $f R $i T 8 (
7n ceea ce prive;te stocul mediu =>, determinarea valorii
acestuia se poate face utiliz/nd modelul mediei aritmetice
Tabel nr. F
Ani Total
!/1! =09 =/=,!9 !/F,F9 1;F,9 1/;=,9
!/1= 0!1,!9 ;0;,9 =FE,F9 1//,9 1F0=
!/1; 11/0 G11,9 E=/,9 G=,9 !F;=,9
H
H
H
(
!
tr2) tr22 tr22 tr2 (f (f (f (f
( +++
=
mp( ∆ pf ( ∆ semifab( ∆ pr ( ∆
212mp( ∆ 34
!
21234!!324!2=
+++
212 pf ( ∆ 24,33
!
322!26324=
+++
212 semifab( ∆ B4,2B
!
1162324=
+++
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
30/52
Calculele se fac la fel pentru anii !/1=,respectiv !/1;.
Analiza factorială a stocului mediu are două trepte care diferă în func"ie de
nivelul la care sunt efectuate0 produs, sector sau total întreprindere0
a. la nivel de produs sau grupă de mărfuri, analiza foloseste rela"ia0
unde0 8 stocul mediu pe categoria analizată =produs, sortiment,grupă de mărfuri etc.>
8 desfacerea medie zilnică a categoriei analizate
v 8 viteza de circula"ie în număr de zile a categoriei analizate.
-odificarea este determinatăde0
ᄃ
modificareadesfacerii medii
zilnice0modificareavitezei decircula"ie0
b. la nivelul întreprinderii analiza este, în general aceeasi. Diferen"a const/nd
în faptul că fiecare produs, sortiment sau grupă de mărfuri de"ine altă pondere întotalul desfacerilor, influen"/nd mai mult sau mai pu"in activitatea firmei. De
asemenea, viteza de circula"ie a fiecăruia dintre aceste elemente este diferita, banii
implica"i circul/nd într8un numar de rota"ii diferit.
#elatia utilizată este0
unde0 8 cifra de
4,61B34,2B!3
4,B364,1!31B3
21321!213521!
2122132125213
=−=−=∆
=−=−=∆
1∑ ××=×=
ii
I I v B C+vC+(
C+
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
31/52
gi 8 structura desfacerilor pe categoriile Ui implicate în calcul =factor destructură>
vi 8 viteza de circula"ie pentru fiecare categorie Ui implicată în calcul =factor calitativ>.
)abel nr.
$toc mediu %ifra de afaceri, %A %A
212 213 21! 212 213 21! 212 213 21!
-p 34 21,24 11 234
2!B3
4
2
6
4,6 ,B1 B6,6
:f 33,24 !!,4 611,4 1B
11B 124!
26,6 32,B 3!,
$f 2B,B4 3B,B4 3,4 4 B4 421 16,3 21,2 23,B
:r 1!B,4 1,4 63,4 3B2 36 !34 1,!4 1,2 13,!3
)ot
al
1!3,4 1B3 2B!3,4 !42
2
!2!
B
4!46
3
124,
132,
2
141,
4
z
g G
212 213 21! 212 213 21!
-p 4, 12,31 13,6 42,43G 4,43G 42,44G
:f 1,14 1!,3 2,14 23,6G 2!,B4G 22,66G
vi
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
32/52
a> modificarea fenomenului analizat,anul 2128213
mii lei
mii lei
b> cuantificarea influen"ei factorilor
=1>în func"ie de desfacerea medie zilnică0
=2> în func"ie de viteza medie de circula"ie a stocurilor0
P
=3> în func"ie de structura v/nzărilor pe categoriile i0
)abel nr. 6
2135212 21!5213-p :f $f :r -p :f $f :r 4,6 2,22 3,!B 4,23 146,B 32,!B 31,64 2!,2!
!3,2 142,6 13,4 42,11 12,B1 36!,2 221,44 31,26
8B,2 2,2 3,11 ,24 16,1 86,1 83,B ,2
4.B364,1!31B3212213 =−=−=∆ ∑ ∑ ( ( (
4,61B34,2B!321321! =−=−=∆ ∑ ∑ ( ( (
1 vC+vC+( z z I C+
×−×=∆
6,4,46,4,4B1,1 =×−×=×−×=∆ vC+vC+( z z I C+
111 vC+vC+( z z v
×−×=∆
2,!3,4B1,31,12B1,111 =×−×=×−×=∆ vC+vC+( z z v
11
1
1
1
1
1 ∑∑ ××−
××=×=∆
ii
z
ii
z I
B v B
C+v B
C+vC+( i
1
,443,42B1,
1
,443,4B1,
11
1
1
1
1
1
=×
×−×
×=
××−
××=∆
∑∑ ii z
ii
z
B v B
C+v B
C+( i
I C+
( ∆
v
( ∆
i B (∆
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
33/52
După cum se observă, între stocul mediu ;i volumul de activitate
zilnică este o rela"ie directă, iar între stocul mediu ;i viteza de circula"ie,
este, de asemenea, o rela"ie directă. Astfel, vom avea în aten"ie pentrumen"inerea unui stoc optim, faptul că orice modificare a cifrei de afaceri
sau a vitezei de circula"ie determină modificarea în acela;i sens a stocului
mediu. (ste de dorit că ritmul de accelerare a vitezei de circula"ie să8l
depa;ească pe cel al cifrei de afaceri.
'.2. Analiza 0actorială a stocului 0inal
7n analiza stocurilor finale, rela"ia de calcul este urmatoarea0
$& R $ T – (,
unde0
$ 8 stoc ini"ial
– intrări
( – ie;iri.
:e această rela"ie se poate aplica analiza balantieră astfel0
$& 15 R $&1 8 $&,
unde $ & depinde de evolu"ia componentelor din rela"ie.
ᄃ
$&
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
34/52
Tabel nr. 1/ +naliza stocului final
- 12)) #)3 -812)) #)3 -;12)) #)3
So#? )%)&)(#, S) 6 !1B! B1!2
I%&r+r), I !26 41214 4424
I@)r), E !422 !2!B 4!463
So#? f)%(#, Sf !1B! B1!2 11B!
a> modificarea soldului ini"ial de mărfuri
b>modificarea intrărilor de mărfuri
c>modificarea ie;irilor de mărfuri
d>
modificarea soldului final de mărfuri în perioada 213 fa"ă de 212,
respectiv 21! fa"ă de 213
26!1B!B1!22122132125213 =−=−=∆ iii
2624!26412142122132125213
=−=−=∆ 2 2 2
B3141214442421321!213521!
=−=−=∆ 2 2 2
( ) ( ) 3224!422!2!B2122132125213
−=−−=−−=∆ ' ' '
( ) ( ) 3!!2!B4!46321321!213521!
−=−−=−−=∆ ' ' '
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
35/52
%re;terea stocului mediu de mărfuri cu circa 6 mii lei la nivelul
întregii activită"i se datoreză cre;terii v/nzărilor medii de la !422 mii lei
în 212 la 4!463 în 21! încurajează o cre;tere justificată a stocului
mediu de mărfuri cu circa 26 mii lei în 213 fa"ă de 212 ;i cu 3632
mii lei în 21! fa"ă de 213.
2632242624322125213212521321252132125213
=−+=∆−∆+∆=∆ ' 2 ( (f i
36323!B31262125213213521!213521!213521!
=−+=∆−∆+∆=∆ ' 2 ( (f i
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
36/52
CAP. IV ANALIZA EFICIEN EI UTILIZ0RII STOCULUI LAȚ
S.C. FORESTCOV S.R.L.
-.1. )ndicatori de analiză a e0icien#ei utilizării stocului
7n vederea determinării eficien ei utilizării stocului trebuie săț
cunoa tem evolu ia stocurilor la societate în anii de analiză.ș ț
Tabel nr. 11 'volu#ia stocurilor în anul !/1!
- $old ini#ial
mc
)ntrări 3 aprovizionări
mc
)e(iri
mc
$toc 0inal mc
-aterie primă 44 2!! 234 14!
:roduse fnite 1! 1124 1B 1213
$emifabricate 111 B4B 4 31
:roduse reziduale 6B !244 3B2 46
TOTAL =-> ;9=- ;/- ;
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
37/52
:roduse fnite 1213 12!4 11B 163
$emifabricate 31 432 B414B
:roduse reziduale 46 3B1 36 !12
TOTAL ;
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
38/52
:roduse reziduale 3B2 36 !34 1,1 16!, 2!1,B4 ,3B , ,
TOTAL ;/- ;9;< /;/=8 /, ;,8/ / -- -- --
)abel nr. 14 %alculul vitezei de rota"ie a stocurilor totale
S*)f)*(&) S)2"o# U%)&(& ?2(!'r(
Pr)o(?( ? (%(#)(- -8 -;
C)fr( ? (f(*r) CA M)) #) ///>98- >8//-
S&o*'r) &o&(# S& M)) #) ;8>9- 8/>998- >8//- S&o*'r) ? 2(&r))r)2
S2 M)) #) ;>-> ;
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
39/52
Din tabelul de mai sus se observă că numărul de rota"ii a stocurilor
de materii prime cre;te cu 1,2 rota"ii în 213 fa"ă de 212, respectiv cu
1,41 rota"ii în 21! fa"ă de 213, numărul de zile a unei rota"ii scade cu2,B1 zile în 213 fa"ă de 212 ;i cu 2,B4 zile în 21! fa"ă de 213, ceea
ce înseamna că materiile prime parcurg eficient ciclul tenologic.
Tabel nr. 1F )iteza de rota#ie a stocurilor de produse finite,
semifabricate ?i produse reziduale.
S*)f)*() S)2"o# U%)&(& ?2(!'r+
Pr)o(?( ? (%(#)(
- -8 -;C)fr( ? (f(*r) CA M)) #) ///>98- >8//- S&o*'r) ? ro?'!f)%)&, !2)f("r)*(&@) ro?'! r)?'(#
S! M)) #) /;8
N'2+r ? ro&()) %r Ro&
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
40/52
$e
observă o cre;tere a vitezei de circula"ie a stocurilor totale de la !,4rota"ii în anul 212 la !, rota"ii în anul 213 ceea ce înseamnă ca o
activitate eficientă a societă"ii în desfa;urarea ciclului tenologic.
Tabelul nr.1G odelul 22 de analiză pentru stocurile totale
!/1= !/1; !/1= !/1; !/1= !/1;
aterie primă 91,!F ;/,/! 1=,!0 1;,FG E,01 9,G!
"roduse finite !;,=F !!,G0 F,!= F,=0 1,FE 1,F/
emifabricate 1E,!0 19,E1 F,!= F,=0 1,10 1,19
"roduse &eziduale 0,/0 0,/E F,!= F,=0 /,90 /,E/
7n evolu"ia desfacerilor medii zilnice pe sectoare ;i pe total activitate
se înregistrează cre;teri ceea ce justifică o influen"ă favorabilă de
apro9imativ !,4 zile la nivelul duratei medii de rota"ie a stocului mediu de
mărfuri al firmei analizate. (volu"ia pozitivă duce la cre;terea cifrei de
afaceri a societă"ii, implicit a profitului ceea ce atrage noi clien"i, noi
investi"ii.
-.2. Analiza 0actorială a vitezei de rota#ie
:rincipalele premise ale asigurării unei gestiuni eficiente a stocurilor
la nivelul unei întreprinderi sunt0
8 ritmicitatea optimă a aprovizionărilor
8 men"inerea unei rate de rota"ie a stocurilor favorabilă
,1126,!34,2!12
64,11264,!1,2241
213213213
212212212
=×=×=
=×=×=
v .(
v .(
i B iv )
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
41/52
7n ceea ce prive;te rata de rota#ie a stocurilor, aceasta poate fi
e9primată at/t în zile =;i reprezintă durata medie de rota"ie>, c/t ;i în
număr de rota"ii, după rela"iile0
Kn aspect important, de care depinde în mare măsură veridicitatea
rezultatelor analizei, îl reprezintă asigurarea corela"iei în e9primareacelor doi indicatori0 stoc ;i flu9 de activitate. 7n practică se poate "ine
cont de următoarele concordan"e0
Tabel nr. !/ Corela#ia dintre stoc ?i flu@ul de activiate.
S&o*'# F#''# ? (*&)$)&(& *or!'%+&or
8 $toc mediu de produse finite
8 $toc mediu de mărfuri
8 $tocul mediu de materii
prime
8 $tocul mediu de materiale
:roduc"ie v/ndută =e9primată în cost de
produc"ie>
%ostul de acizi"ie al mărfurilor v/ndute
%ostul de acizi"ie al materiilor prime consumate
%ostul de acizi"ie al materialelor consumate
Tabel realizat de student.
7n reglementările contabile actuale se folose;te frecvent %ifra de
afaceri ca flu9 corespunzător stocului mediu, astfel că în cursul de fa"ă
vom opta pentru utilizarea prioritară a acestui indicator.
ndiferent de modelul utilizat, factorii care influen"ează în mod
direct rata de rota"ie a stocurilor sunt0
3×=C+
(toc . zile
(toc
C+) rotatiinr =.
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
42/52
:e l/ngă factorii direc"i de influen"ă, în analiza ratei de rota"ie a
stocurilor pot fi implica"i ;i factorii cu ac"iune indirectă, precum0 timpul
de muncă =e9primat în număr de salaria"i, om8zile, om8ore>, productivitatea medie anuală, productivitatea medie zilnică,
productivitatea medie orară, cantitatea de produse, pre"ul de v/nzare
unitar, etc.12
Ace;ti factori influen"ează în mod direct flu9ul de activitate luat în
considerare ;i implicit durata de rota"ie a stocurilor corespunzătoare.
Dată fiind conjunctura economică actuală, în care întreprinderile
produc ;i v/nd o gamă diversificată de produse, durata medie de rota"ie a
stocurilor la nivelul întreprinderii este dependentă de structura flu9ului
de activitate pe grupe sau repere de produse =g i> ;i durata de rota"ie
individuală pe grupele sau reperele respective =di>.
*iteza de circula"ie este un indicator care e9primă modul cum se utilizează
activele circulante ale firmei. $e mai nume;te viteza de rota"ie. #eflectă activitatea
specifică a fiecărui tip de firmă ;i este influen"ată de condi"iile concrete în care
decurge procesul de e9istentă al acesteia. $e modifică în sensul încetinirii sau
accelerării odata cu modificările factorilor ce pot fi întalniti în mediul e9tern alfirmei.
Analiza factorială a vitezei de circula"ie se poate face pe baza mai multor
modele.
-odelul de analiză este
dat de rela"ia0 sau
)
1
∑ ×=
ii
zile
d B .
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
43/52
-odelul V
unde0 8 stocul mediu
8 desfacerea medie zilnica.
este influen"ată de0
ᄃ
-odelul =structural>, pune în eviden"ă faptul că, acolo unde activitatea este
diversificată, unele sectoarele sunt mai eficiente, altele mai pu"in eficiente, ac"ion/nd
asupra vitezei de circula"ie.
unde0 gi 8 structura
desfacerilor pe categoriile Ui implicate în calcul
vi viteza de circula"ie pentru fiecare categorie i implicată in calcul
3,4,!,!,4,!,!
21321!213521!
2122132125213
=−=−=∆
=−=−=∆
vvv
vvv
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
44/52
-odificarea este
determinată de0
ᄃ
modificarea structurii v/nzărilor pe categoriile Ui
modificarea vitezei de circula"ie pe categoriile Ui
-.'. 4e0lectarea vitezei de rota#ie &n principalii indicatori la $C
+45$*C+V $4,
*iteza de rota"ie a stocurilor arată rapiditatea cu care stocurile trec
prin toate stadiile activită"ii p/nă se reîntorc în forma băneasca ini"ială. '
situa"ie favorabilă este o valoare c/t mai mare a vitezei de rota"ie astocurilor, efectul fiind cresterea eficien"ei utilizării lor ;i eliberarea de
resurse financiare.
7n acest caz se utilizează doi indicatori 0
8 număr de rota"ii într8o perioadă
8 durata în zile a unei rota"ii.
*aloarea minimă a numărului de rota"ii care asigură o eficien"at bilă t d t "ii di ă t di d !4 d il d
!4,!3B,2B62,4264,1126
34421
,1126
34421
,134B4
34421
134B4
B1236
!,12!3
4443
12!3
34421
212
213
213
213
213
213
213
21!>=
212
212
212
213>=
−=−=−=−=∆
=−=−=∆
=−=−=∆
(
C+
(
C+v
(
C+
(
C+v
(
C+
(
C+v
(
C+
C+
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
45/52
(fectele modificării vietezei de rota"ie sunt eliberările sau
imobilizările de resurse financiare. (liberările reprezintă
disponobilizarea de resurse materiale ;i financiare, iar imobilizărilereprezint un necesar suplimentar de resurse materiale ;i financiare ;i se
calculează după următoarea formulă 0
E173 6 1?-87?-3 CA-8T 6 14?3 S&-8?-8
Tabel nr.!/ 'fectele modificării vitezei de rota#ie a stocurilor
totale
S*)f)*(&) S)2"o# U%)&(& ?2(!'r(
Pr)o(?( ? (%(#)(- -8 -;
C)fr( ? (f(*r) CA M)) #) ///>98- >8//-
S&o*'r) &o&(# S& M)) #) ;8>9- 8/>9
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
46/52
rota"ii cu ,1 în anul 213 fa"ă de 212 si cu ,12 rota"ii în 21! fa"ă de
213 ;i o scădere a duratei medii în zile cu 3,B1 zile în anul 213 fată de
212, respectiv 1,63 în 21! fa"ă de 213. @i în cazul stocurilor totale seremarcă faptul că, datorită modificărilor favorabile a celor doi indicatori,
se măre;te eficien"a utilizării stocurilor, respectiv reducerea duratei medii
de recuperare a lor sub formă ini"ială bănească prin cifra de afaceri
=eliberări de peste 4!6 mii lei in 213, respectiv peste 321 mii lei în
21!>.
:entru aprofundarea analizei stocurilor se folosesc ;i vitezele derota"ie a urmatoarelor elemente0
8 stocuri de materii prime
8 stocuri de produse finite
8 stocuri de semifabricare
8 stocuri de produse reziduale.
)iteza de rota#ie a stocurilor de materii prime arată eficien"a
activită"ii de e9ploatare.
Tabel nr. !1 'fectele modificării vitezei de rota#ie a materiei prime
S*)f)*() S)2"o# U%)&(& ?2(!'r(
Pr)o(?( ? (%(#)+
- -8 -;C)fr( ? (f(*r) CA M)) #) ///>98- >8//- S&o*'r) ? 2(&r))r)2
S2 M)) #) ;>-> ;
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
47/52
I2o")#)+r) 1H3Tabel realizat de student .
%um numărul de rota"ii a stocurilor de materii prime cre;te cu 1,2
rota"ii în 213 fa"ă de 212, respectiv cu 1,41 rota"ii în 21! fa"ă de
213, numărul de zile a unei rota"ii scade cu 2,B1 zile în 213 fa"ă de
212 ;i cu 2,B4 zile în 21! fa"ă de 213, acest lucru semnific/nd o
eficientizare a activita"ii de aprovizionare, prin cre;terea cifrei de afaceri
într8o mai mare propor"ie dec/t stocurile de materii prime
=%A2135212R11!,3BG, %A21!5213R112,1B iar
$mp2135212R1!G>. Acest lucru se poate demonstra ;i prin luarea în
calcul a faptului că se realizează o eliberare de resurse la nivelul firmei
de peste !Bmii lei în 213 ;i peste 4! mii lei în 21!,
)iteza de rota#ie a stocurilor de produse finite, semifabricate ?i
produse reziduale arată eficien"a activită"ii de e9ploatare.
Tabel nr. !! 'fectele modificării vitezei de rota#ie a stocurilor de
produse finite, semifabricate ?i produse reziduale.
S*)f)*() S)2"o# U%)&(& ?
2(!'r+
Pr)o(?( ? (%(#)(
- -8 -;C)fr( ? (f(*r) CA M)) #) ///>98- >8//- S&o*'r) ? ro?'!f)%)&, !2)f("r)*(&@) ro?'! r)?'(#
S! M)) #) /;8
N'2+r ? ro&()) %r Ro&
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
48/52
ro?'! r)?'(#V(#o(r 2)%)2+(**&(")#+
7 Ro& 9 9 9
E#)"r+r)173 !('I2o")#)+r) 1H3
7 M)) #) 7 7/,9/ 7;->8=,8
Tabel realizat de student
@i în cazul stocurilor de produse finite ;i mărfuri,se observă o
îmbunătă"ire a situa"iei din anul 213 fa"ă de 212,respectiv din 21!
fa"ă de 213, deoarece numărul de rota"ii creste cu ,1! rota"ii în 213
fa"ă de 212 ;i cu ,14 rota"ii în 21! fa"ă de 213, iar durata în zile
scade cu 1 zi în 213 fa"ă de 212 ;i cu 2,1 în 21! fa"ă de 213,adică produsele finite ;i mărfurile se recuperează mai repede dec/t în anul
precedent. %iar dacă nivelul stocurilor de produse finite ;i mărfuri
cre;te cu 12,1G în 213 fa"ă de 212 ;i cu 6,61G în 21! fa"ă de 213,
nivelul cifrei de afaceri cre;te mai mult, cu 1!,3BG în 213 ;i cu 12,1BG
în 21! fa"ă de 213, ob"in/ndu8se astfel o eliberare de resurse la nivelul
firmei de peste 1B4 mii lei în 213, respectiv !36 mii lei în 21!,
deci eficien"a activită"ii de comer" a crescut
CAP. V M0SURI PENTRU ÎMBUN0T0 IREA UTILIZ0RIIȚSTOCULUI LA S.C. FORESTCOV S.R.L
Î% f(( (ro$))o%+r)) pot fi adoptate o serie de măsuri referitoare
la desfă;urarea ritmică a procesului de acizi"ionare, constituirea unui
stoc permanent de materii prime ;i materiale care să permită desfă;urareati ă l i d d "i tf l î t ă ă l l
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
49/52
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
50/52
B)"#)or(f)
1. Actul constitutiv al societă"ii
2. Dorina +u"a, %urs aplicativ, contabilitate financiară, 213
3. (ricson, ., The upplK Chain bK
"iece,ttp055WWW.line4.com5articles5default.aspX
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
51/52
4. +iviu $pătaru, Analiză economică financiară, (ditura
(conomică
. -arius ?ust, %urs aplicativ, analiză financiară, 21!
B. -arius ?ust, Analiza economică financiară, (ditura
ndependen"a (conomică 26
. -arius ?ust, Analiza aconomică financiară, (d.
ndependen"a (conomică 21
6. -arius ?ust, Analiza economică financiară, (d.
ndependen"a (conomică 23
1.
8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)
52/52