Post on 04-Jun-2018
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 1/102
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 2/102
Atitudinea
Atitudinea = postura corpului pacientului aflat înortostatism (gr, orthos = în picioare, drept) /clinostatism (gr, kline = pat ).
Atitudinea normală este activă şi liberă. Earezultă dintr-un tonus de repaus normal al
musculaturii scheletice, cu tonus maxim înmuşchii antigravitaţionali.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 3/102
Atitudinea patologică
Atitudinea pasivă (adinamică) = poziţie dedecubit (lat, decumbere = a se întinde) flască,caracteristică bolilor grave şi produsă de
pierderea globală a tonusului muscular.
Atitudinea forţată = poziţie nefirească a corpului
adoptată fie (a) din cauza tulburărilor de tonusmuscular, fie (b) din necesitatea de a amelioradiverse simptome (durerea, dispneea)
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 4/102
(a) Atitudinea de statuie şi în semn de întrebare dinsindromul extrapiramidal hiperton-hipokinetic
(Parkinson) se datorează predominenţei hipertoniei(contracturii) pe musculatura axială şi rizomielică astaticii şi echilibrului (muşchii cefei, ai gutierelorvertebrale şi ai centurilor scapulară şi pelvină).Hipertonia este globală (interesează aproape înmod egal şi flexorii şi extensorii) şi se accentuează laschimbarea posturii (ex: ridicarea din poziţie
şezândă, înclinarea corpului înainte etc) = semnulcontorului Froment
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 5/102
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 6/102
Parkinson
• Etiologie: – deteriorarea progresiva a neuronilor dopaminergici din
sistemul nigrostriat, conducand la un dezechilibru inactivitatea dopaminei si acetilcolinei la nivelul ganglionilor
bazali
• Clasificarea parkinsonismului: – idiopatic (de novo, boala Parkinson, paralizia agitanta);
–
secundar (postencefalitic, aterosclerotic, toxic,medicamentos - neuroleptice anti-D2).
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 7/102
Afectarea sistemului dopaminergicnigro-striatal in Parkinson
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 8/102
PARKINSONISM =
HIPERTON-HIPOKINETIC!
• Clinic, simptomele sindromului parkinsonian: – tremor al extremitatilor – hipertonie musculara, pana la rigiditate – hipokinezie (consecinta a rigiditatii)
– Alte simptome: – tulburari de echilibru
– dureri ale musculaturii scheletice (consecinta a hipertoniei)
– simptome vegetative de tip colinergic (sialoree)
– simptome psihice
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 9/102
Opistotonusul = contractura generalizată amusculaturii scheletice, astfel încât corpul
intră în extensie forţată, sprijinit doar pe capşi călcâie, descriind un arc de cerc.Opitototnusul poate fi observat în
Tetanos
Meningite
Hemoragii subarahnoidiene
Tumori de fosă posterioară
Intoxicaţia cu stricnină
Efect advers la metoclopramid
Isterie.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 10/102
Opistotonus
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 11/102
Postura hemiplegică din boalacerebro-vasculară (post AVC) =paralizia unei jumătăţi a
corpului, cu hipertonie pe flexoriimembrului superior (care se află în flexie şi rotaţie internă) şi pe
extensorii membrului inferior.Pentru a păşi cu membrulparalizat, pacientul îl
circumduce, halucele păstrând înpermanenţă contactul cu solul(mers cosit).
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 12/102
(b)Posturi forţate antialgice:
Poziţia în cocoş de puşcă = decubit lateral, cu capul în hiperextensie, gambele flectate pe coapse şiacestea pe abdomen (colica renală, meningite).
Decubitul ventral este adoptat de unii ulceroşi încriză.
Decubitul dorsal cu coapsele şi gambele flectate,evitând orice mişcare, este caracteristic
peritonitei.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 13/102
Poziţii forţate antidispneice:
Ortopneea caracterizează afecţiunile cardiace cu
insuficienţă ventriculară stângă şi astmul bronşic încriză. Pacientul stă la marginea patului cu capul înclinat pe spate, sprijinit în braţe .
În această poziţie hematoza se amelioreazădeoarece o parte a volumului circulant trece înpărţile declive, uşurând munca inimii, iar
musculatura respiratorie accesorie poate intra înacţiune.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 14/102
Ortopneea (după Netter)
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 15/102
Decubitul lateral este caracteristic unor afecţiunipleuro-pulmonare. Astfel, în pleurezii, la debutulbolii, când pleura este inflamată, pacientul va evitadecubitul lateral pe partea afectată datorită durerii;ulterior, pe măsură ce lichidul se acumulează încavitatea pleurală şi plămânul este compromis
funcţional, pacientul va sta culcat pe partea afectatăpentru a permite plămânului funcţionalexpansiunea optimă. În supuraţiilebronhopulmonare, bolnavii preferă decubitusul pe
partea afectată, deorece astfel evită drenareasecreţiilor bronşice purulente şi declanşarea crizelorde tuse.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 16/102
Decubit lateral drept în pleurezie(după Netter)
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 17/102
Faciesul
Faciesul reuneşte
noţiunea de fizionomie = ansamblul structuralal feţei
cu cea de mimică = expresia psihomotrică afeţei care reflectă starea şi reacţiile psihice alepersoanei.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 18/102
Faciesul în bolile respiratorii
Faciesul vultuos, caracterizat princongestia intensă afeţei, apare în bolilefebrile şi mai ales în
pneumonia francălobară. Roşeaţaafectează numaipometele homolateralcongestiei şi se asociază
cu herpes naso-labialde aceeaşi parte.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 19/102
• Faciesul hipertiroidian (basedowian) este frapantprin expresia de spaimă imprimată de protruziaglobilor oculari (exoftalmie), ceea ce face să se vadă
sclerele albe deasupra irisului.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 20/102
• Faciesul hipotiroidian (mixedematos) este palid,
cu pielea aspră şi îngroşată datorită depunerii de mucoid înţesutul celular subcutanat. Părul este aspru, friabil şi
decolorat, iar cel din treimea externă a sprâncenelor lipseşte.Limba este hipertrofiată şi prezintă amprente dentare pemargine.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 21/102
• Faciesul acromegalic estepatognomonic: hipertrofiaboselor frontale, a maxilaruluiinferior cu mentonul
proeminent( prognatism), alobului nasului şi urechilor.Buzele sunt răsfrânte, iar limbamult îngroşată şi lărgită prezintăpe margini amprente dentare.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 22/102
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 23/102
• Faciesul cushingoid apare în hipersecreţia deglucocorticoizi (sindromulCushing) şi în supradozareaiatrogenă de corticoizi.
• Faţa este rotunjită, “în lună
plină”, cu pomeţiiedemaţiaţi şi roşii dând unfals aspect de sănătate şiprosperitate. La femei, buza
superioară şi mentonulprezintă pilozitate (virilism
pilar ).
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 24/102
Facies cushingoid
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 25/102
SEMIOLOGIA MUSCHILOR
Scaderea fortei musculare
• dificultatea/imposibilitatea efectuarii unui act
motor, in absenta impotentei functionale data dedurere, afectiuni osteo-articulare
• pierderea partiala a fortei = pareza
• pierderea totala a fortei = paralizie • instalarea rapida a oboselii musculare = asteniemusculara
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 26/102
• boli generale severe – afectarea tuturor grupelor musculare
• astenia psihica – asociaza astenie musculara
• miastenia gravis – tulburari ale musculaturii oculare extrinseci, paralizia
de nervi VII si IX• intoxicatia botulinica – intreruperea transmiterii neuromusculare a
influxului nervos, cu paralizie de oculomotori, disfonie, paralizia muschilorcefei
• intoxicatia cu insecticide organo-fosforate – fasciculatii, crampe
musculare, paralizii• mioglobinuria paroxistica nocturna – mase musculare hipertrofiate,
eliminare urinara de mioglobina
• colagenoze (dermatomiozita, polimiozita) – inflamatia fibrelor musculare
• paralizii sau pareze – leziuni nervoase ce intrerup partial/total calea
motilitatii voluntare• paraliziile neuronului motor central
• paraliziile neuronului motor periferic
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 27/102
• Durerea musculara (mialgia)
• Difuza: gripa, eforturi excesive, miozite, infestarecu Trichinella spiralis
• Localizata: pleurodinia epidemica (boala dinBornholm)
•
Modificarile tonusului muscular• Hipertonia
• Hipotonia (flaciditatea musculara)
• Crampele musculare• Scaderea tonusului muscular (hipotonia sau
flaciditatea musculara)
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 28/102
• Miscarile involuntare
Tremuraturile parkinsoniana (de postura sau de repaus)
cerebeloasa (intentionala) flapping tremor sau asterixis cu caracter permanent (fiziologice si patologice) isterice si ale simulantilor
Miscarile coreice coreea acuta Sydenham
coreea cronica Huntington coreea senila coreea isterica
Ticurile
Miscarile atetozice
Convulsiile
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 29/102
Modificarile de volum muscular
• Amiotrofiile (atrofiile musculare)
• prin deficit de utilizare
• nutritionale
• amiotrofia etanolicilor• in intoxicatiile exogene
• afectiuni endocrine
• miogene
• de origine neurologica (deuteropatice)• Hipertrofia musculara
• adevarata
• pseudohipertrofii
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 30/102
Di t fi l D h
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 31/102
Distrofie musculara Duchenne
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 32/102
• Alte afectiuni musculare:
• hematomul muscular,
• ruptura musculara,
• hernia musculara,
•
retractia musculara,• tumorile musculare,
• fibrozita,
• miozita osificanta generalizata
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 33/102
SEMIOLOGIA OASELOR
• Aspectele suferintei osoase:
• durerea osoasa
• formatiunea tumorala / deformarea
• modificarea radiologica
• modificarea metabolismului fosfocalcic
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 34/102
• Durerea osoasa localizata
• intensitate mare: osteomielita, tumori osoase maligne
• intensitate moderata, la efort: tbc osoasa (abces rece)
• Dureri osoase difuze
• lues (osteoperiostita luetica,
• osteoporoza
• osteomalacie• osteopatie fibrochistica
• boala Paget
• mielom multiplu (aspecte Rx caracteristice)
• MTS osoase (cancere de prostata, tiroidian, digestive,SR, ovarian)
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 35/102
• Formatiuni osoase localizate
• calusurile simple• calusurile vicioase
• osteomielita acuta
• osteomielita cronica
• tumori benigne si chisturi osoase
• tumorile maligne (semnul Dupuytren)
• tumorile osoase multiple
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 36/102
• Fracturile spontane
• tumori osoase primare / metastatice
• tbc osoasa, osteomielita cronica (exceptional)
• displazia fibrochistica
• osteoporoza generalizata (durere + cifoza arcuata+ fractura)
• osteomalacie senila
• mielom multiplu• rare in osteomalacia gravidica si de menopauza
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 37/102
SEMIOLOGIA ARTICULATIILOR – Anamneza si examen obiectiv
• antecedente personale patologice
• topografia durerii
• data aparitiei durerilor
• caracterul migrator / fix
• caracterul permanent / recidivant
• dependenta durerii de efort• prezenta modificarilor obiective articulare
• prezenta semnelor generale asociate
• Examenul obiectiv al articulaţiilor:
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 38/102
ţ
-Congestia – coloraţia roşiatică a tegumentelor din jurul articulaţiilor apare în
cazul artritelor (inflamaţii articulare).
-Tumefacţia ţesuturilor periarticulare duce la deformarea articulară, durere
spontană la mişcare şi limitarea mobilităţii articulare. -Tofii gutoşi – nodozităţi cutanate ce se formează prin depozite de urat de sodiu
în jurul articulaţiilor şi au semnificaţie pentru boala metabolică numită gută
-Durerea articulară – sensibilitatea se constată prin palparea articulaţiilor şi prin
mişcările active sau pasive efectuate de pacient.
-Deformările articulare se observă la inspecţia atentă, având semnificaţie înartrite sau în artroze (procese degenerative articulare, cu caracter cronic).
-Mobilitatea articulară se evidenţiază prin mişcările active sau pasive ale
articulaţiilor, bolile articulare determinând reducerea sau dispariţia mobilităţii unei
artculaţii fie din cauza durerilor, fie din cauza anchilozei sau semianchilozei
articulare
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 39/102
CONŞTIINŢA&
TULBURĂRILE SALE
Conştiinţa = funcţia SNC care asigură percepţia informaţiilor provenite din mediulextern si intern.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 40/102
Clasificarea tulburărilor de conştiinţă
1.Scăderea (limitarea) conştiinţei:
Torpoarea (letargia)Obnubilarea
Supoarea
Delirul
2.Pierderea conştiinţei:
De scurtă durată: sincopa De lungă durată: coma, starea vegetativă şi
moartea cerebrala.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 41/102
Torpoarea (letargia)
Torpoarea (lat, torpere = a înţepeni) sau letargia
(gr, lethe = uitare) = somnolenţă exagerată dincare pacientul poate fi trezit prin stimulare
moderată. Odată trezit, pacientul răspundeadecvat, deşi mai lent, la întrebări saucomenzi, dar adoarme imediat ce nu mai este
solicitat.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 42/102
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 43/102
Stupoarea
Stupoarea (lat, stupere = a cădea în nesimţire) =somnolenţă exagerată din care pacientul poate fitrezit doar de stimuli puternici.
Odată trezit, pacientul se dovedeşte dezorientattemporo-spaţial şi prezintă tulburări de memorie(CONFUZ). Privirea pacientului este fixă,incapabilă să reflecte vreo reacţie afectivă sau
intelectuală (rătăcită).
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 44/102
Delirul
Delirul = tulburare de conştiinţă care se instaleazărapid (ore / zile), în contextul unei boli organice,este variabilă în timp şi se poate asocia cu:
Dezorientare spatio-temporală şi tulburări de
memorie (= stare confuzională) Agitaţie psiho-motorie / apatie
Tulburări de percepţie (iluzii şi halucinaţii)
Labilitate emoţională (anxietate / euforie) Semne neurologice (tremor, asterixis, mioclonii etc)
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 45/102
Tipuri de delir:
Hiperactiv = delir asociat cu agitaţie psiho-motorie şi halucinaţii
Hipoactiv = delir asociat cu apatie
Mixt = delir care fluctuează de la aspectulhiperactiv la cel hipoactiv.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 46/102
Sincopa
Sincopa (gr, synkope = contracţia unui cuvânt) =pierderea brutală a conştiinţei şi a tonusuluipostural, de scurtă durată şi remisă spontan.
2 mari categorii:
Cardiace
Non-cardiace.
Cardiace
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 47/102
Cardiace1. Cauze mecanice sau structurale: valvulopatii (stenoza aortică sau mitrală)
infarctul acut de miocard disecţia acută de aortă cardiomiopatia hipertrofică embolia pulmonară
Pericardita.2. Cauze aritmice:
boala nodului sinusalblocurile atrio-ventriculare gradul II-III tahicardia ventriculară malfuncţia de pacemaker.
Cauzele non cardiace :
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 48/102
Cauzele non-cardiace : 1. Cauze reflexe
sincopa vaso-vagală
hiperreactivitatea sinusului carotidian sincopa situaţională.2. Hipotensiunea ortostatică (= scăderea TA sistolice cu
≥20 mm Hg sau a celei diastolice cu ≥10 mm Hg înprimele 3 minute de la trecerea din clino-ortostatism).
primară (disautonomii, boala Parkinson)secundară (depleţiile de volum, alcoolul, drogurile,
diabetul zaharat, neuropatia din amiloidoză).3. Cauze cerebro-vasculare.
atacul ischemic tranzitormigrena.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 49/102
Sincopa este manifestarea clinică a unei hipoperfuzii (anoxii) cerebrale pasagere. Aceastapoate surveni prin 2 mecanisme:Scăderea bruscă a debitului cardiac
Scăderea bruscă a rezistenţei periferice.
În majoritatea stărilor sincopale, cele 2 mecanisme coexistă!
Pierderea conştiinţei este însoţită întotdeauna de pierderea bruscă a tonusului muscular şi de cădere neprotejată
Simptomele prodromale sunt inconstante.Ameţeli Tinitus (lat, tinnitus = a suna, a ţiui) = ţiuit înurechiGreţuri Tulburări vizuale (negru în faţa ochilor )Transpiraţii profuze Senzaţie de pericol iminent.
Factorii precipitanţi
Stările emoţionale extreme TuseaDefecaţia Micţiunea Mişcările bruşte ale capului Deshidratarea
Efortul
Durata sincopei este de maxim 2-3 min. Sincopa este întotdeauna tranzitorie.Pierderea conştiinţei care depăşeşte 5 min nu este niciodată o sincopă !!
Sincopele de cauză non-cardiacă:
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 50/102
p
1.Sincopa vaso-vagală se produce prin creşterea reflexă aeferenţei vagale şi cardio-inhibiţie:
Este mai frecventă la femeile < 40 ani, cu labilitatevegetativă accentuată şi fără patologie organicăcardiacă / extracardiacă
Se instalează întotdeauna după stări emoţionale
extreme, pozitive sau negative, ortostatism prelungit, înaglomeraţie, căldură sau după o durere acută
Prezintă prodroame de tip vegetativ (greţuri, vărsături,paloare, transpiraţii, ameţeală)
Nu se asociază cu convulsii
Revenirea este lentă, cu astenie şi anxietate reziduale
Este repetitivă
2 Sincopa prin hiperreactivitatea sinusului carotidian
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 51/102
2.Sincopa prin hiperreactivitatea sinusului carotidian(HSC) se produce atât prin efect cardioinhibitor, câtşi vasodilatator. Este foarte rară. Clinic:
Predomină la bărbatul > 40 ani, frecvent cuateroscleroză şi HTA
Este declanşată de o mişcare bruscă a capului,
presiunea în timpul bărbieritului, un guler preastrâns etc
Nu există simptome prodromale
Se poate însoţi de convulsii
Este urmată de astenie şi somnolenţă care pot durapână la 24 h.
3 Si it ţi lă i d l tă d ă
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 52/102
3.Sincopa situaţională = sincopa declanşată dupămicţiune, defecaţie tuse sau, mai rar, deglutiţie.Stimuli care acţionează asupra receptorilor din
peretele vezicii urinare, bronşii etc cresc sctivitateaeferenţei vagale determinând vasodilataţiesistemică bruscă şi cardioinhibiţie. Clinic:
Mai frecventă la bărbaţii > 40 ani, mari fumători(sincopa de tuse) sau după un exces de alcool(sincopa post-micţională)
Rareori convulsii
Revenire completă, fără simptomatologie post-accesuală şi amnezie retrogradă.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 53/102
4.Sincopa din hipotensiunea ortostatică se explicăprin deficitul de autoreglare a circulaţiei cerebrale la
“căderea” gravitaţională a 300-700 ml de sânge dintorace în membrele pelvine. Clinic:
Este mai frecvent > 40 ani, mai ales la diabetici,
alcoolici şi persoanele aflate sub tratament cuanticolinergice, antihistaminice, anti-hipertensive,diuretice, nitriţi organici, neuroleptice etc
Pierderea de conştiinţă se instalează la ridicarea dinclinostatism.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 54/102
Diagnosticul diferenţial al sincopei
• Lipotimia (leşinul ) este, de fapt, o presincopă, un fenomen clinic maipuţin sever, dar etio-patogenic similar sincopei, caracterizat prinperturbarea incompletă a stării de conştiinţă.
• Cataplexia este un simptom al narcolepsiei şi presupune scădereabruscă a tonusului muscular ca răspuns la o emoţie, cum ar fi furia,
frica, bucuria, râsul sau surpriza.• Atacurile de cădere (drop atacks), patognomonice pentru
insuficienţa arterială vertebro-bazilară, constau în căderi bruşte,legate adesea de mişcările capului, fără pierderea conştiinţei, bolnaviiridicându-se imediat şi frecvent prezentând echimoze la nivelul
genunchilor.• Pseudosincopa psihogenă (leşinul pitiatic) survine la tineri, numai în
public şi cu o recurenţă înaltă. • AVC carotidian se manifestă rar prin stări sincopale.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 55/102
Criza epileptică grand mal poate fi confundată cusincopa prelungită care se asociază cu convulsiitonico-clonice, dar criza epileptică dureaza mai mult
şi sfârşeşte prin coma postcritică.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 56/102
• Epilepsia = sindrom caracterizat prin episoade repetate
de:
– descarcari de impulsuri anormale, bruste, frecvente,sincrone ale unor grupuri de neuroni corticali sau
subcorticali – cu alterarea starii de constienta (in majoritatea formelor)
– cu sau fara atacuri convulsive
– uneori cu hiperactivitate vegetativa
– episoade ce apar si dispar brusc si au durata variabila
• Epilepsia - clasificare in functie de extinderea descarcarilor neuronale si
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 57/102
Epilepsia clasificare in functie de extinderea descarcarilor neuronale simanifestarea clinica:
– Forme partiale (locale, focale)
• simple (epilepsie Jacksoniana motorie sau senzoriala, fara pierderea
constientei)• complexe (psihomotorii, cu accese de comportament confuzional)
– Forme generalizate • crize motorii majore - tonico-clonice (grand mal) - miscari bilaterale
ale extremitatilor si/sau rigiditatea intregului organism, insotite depierderea constienteiForme generalizate (cont.)
• crize motorii minore – absente (petit mal) - alterarea brusca a constientei timp de 10-
45 sec
– mioclonice - contractii clonice izolate, la una sau mai multeextremitati, insotite de alterarea constientei
– atonice - atacuri bruste de alterare a constientei, cu pierderea
tonusului postural (sub 30 sec)
– Status epilepticus (starea de rau epileptic) - crize tonico-cloniceprelungite (> 20 min)
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 58/102
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 59/102
• Convulsiile = contractii violente si repetate ale
muschilor striati, localizate sau generalizate, provocate
de descarcari anormale si necontrolate ale unui numar
mare de impulsuri, din neuronii cerebrali.
– Clonice (contractii musculare bruste, scurte,
ritmice, cu pastrarea coordonarii intre contractiaagonistilor si relaxarea antagonistilor)
– Tonice sau tetanice (contractii generalizate
violente, ale agonistilor si antagonistilor, lipsind
coordonarea intre agonisti si antagonisti)
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 60/102
• Atacul convulsiv = simptom reactional alcreierului, supus la excitatii de o anumita
intensitate, ce depaseste pragulconvulsivant.
Factori declansatori ai atacului convulsiv: • Factori endogeni: reactivitatea convulsivanta
corelata cu pragul convulsivant
• Factori exogeni: agenti excitanti externi(electrici, chimici, intoxicatii, febra, anoxie,inflamatii meningeale sau encefalice, tumoriintracraniene, traumatisme cranio-cerebrale)
Coma pierderea persistentă a
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 61/102
Coma = pierderea persistentă acapacităţii de trezire
(vigilizare): Ochii sunt închi şi
Alternanţ a veghe - somn este
dispărut ă Stimularea pacientului, chiar
viguroasă , nu produce semne
ale unui r ăspuns psihic În cel mai bun caz se obţ in
r ăspunsuri reflexe.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 62/102
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 63/102
Patogenie
Comele pot fi explicate prin 4 mecanisme:1. Suferinta difuza / multifocala intinsa : scoartaalterata difuz functional si/sau structural;
suprimarea circuitelor cortico-subcorticale - socreticular
2. Leziuni directe ale SRAA
3. Deconectari intinse cortico - subcorticale4. Suferinte difuze, metabolice
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 64/102
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 65/102
Gradul 3: reflexele de apărare şi automate suntabolite, timpul 1 al deglutiţiei este abolit, al 2-lea intârziat. Leziunea se află în partea
inferioară a punţii. Gradul 4: toate reflexele de mai sus abolite,
midriază fixă, flasciditate musculară şi semnulBabinski prezent bilateral. Leziunea este
situată in partea superioara a bulbului.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 66/102
Astazi s-a impus pe scară internaţională Glasgow
Coma Scale (Teasdale si Jennett, 1974) care:Presupune manevre clinice foarte simple
Asigură o acurateţe suficientă în evaluarea
comelor, indiferent de etiologia lorPermite compararea numerică a diverşilor
examinatori, eliminând factorul subiectiv
Permite testarea imediată si repetată.
• Scorul Glasgow (GCS) • Deschiderea ochilor:
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 67/102
• Spontan 4 • La comandă verbală 3 • La durere 2 •
Nu deschide 1• Răspuns verbal: • Orientat 5 • Confuz 4
• Cuvinte nepotrivite 3 • Sunete incomprehensibile 2 • Nu răspunde 1 • Răspuns motor: • La comandă 6 • Localizează stimulul dureros 5 • Flexie necoordonată 4 • Decorticare 3 • Decerebrare 2 • Areactiv 1
Scorul GCS are valoare evaluativă si prognostică
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 68/102
Scorul GCS are valoare evaluativă si prognostică.
Este uşor calculabil prin sumarea punctajului obţinut
pentru reacţia oculară (O), verbală (V) şi motorie(M):
Normal: 15 puncte
Coma: < 8 puncte Gradul 1: 7-8 puncte
Gradul 2: 5-6 puncte
Gradul 3: 4 puncte Gradul 4: 3 puncte (total areactiv, O1,V1,M1).
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 69/102
Diagnostic diferenţial
Sindromul locked-in
Mutismul akinetic
Catatonia
Starea vegetativa prelungita
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 70/102
Locked - in syndrome
constienţa păstrată
tetraplegie, paralizii ale nervilor cranieni
poate comunica doar prin clipire şi mişcarea ochilorpe verticală
cauze: leziuni pontine prin infarct, hemoragie,demielinizare, tumori,intoxicatii
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 71/102
Mutismul akinetic
aparenţă de bolnav conştient
nu vorbeşte
este imobil
nu este paralizat
Etiologie: leziuni bilaterale in lobii frontali, tulburăriale corelaţiei între sistemul limbic şi cortex, leziuni
ale substanţei cenuşii profunde din diencefal.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 72/102
Catatonia
Apare în boli psihice : boli afective sau în psihozeorganice ( alcoolism, encefalite, intoxicaţii)
Stare de constiinţă păstrată Decubit, imobilitate,
Îşi reaminteste episodul
Incontinenţă.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 73/102
3.2.Starea vegetativă prelungită (SVP)
SVP = starea care survine la unii pacienţi aflaţi incomă, care se caracterizează prin perioade încare ochii rămân deschişi, dar, pe o perioadă
≥1 lună, nu există nici o dovadă căExistă conştiinţa de sine sau a mediului
Interacţiune cu ceilalţi
Înţelegere sau exprimare lingvistică.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 74/102
Moartea cerebrală
Moartea cerebrală = dispariţia tuturor funcţiilorsistemului nervos central, inclusiv cele aletrunchiului cerebral.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 75/102
Etiopatogenie
În cazul unei injurii severe a sistemului nervoscentral (prin traumatism, hipoxie, hemoragie,ischemie, proces înlocuitor de spaţiu), sedeclanşează o serie de verigi fiziopatologice
care pot duce în final la moarte cerebrală:edem cerebralcresterea presiunii intracraniene (eventual cu
efect de masă) herniere cerebrala, cu modificari circulatorii şi
funcţionale importante.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 76/102
Clinic, apar pierderea conştiinţei, insuficienţărespiratorie, cu accentuarea în cerc vicios ahipertensiunii intracraniene şi a ischemieicerebrale.
În final
este abolită funcţia cerebrală, cu aplatizareatraseului EEG
este suprimată circulaţia cerebrală, cu leziunineuronale de autoliza.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 77/102
Criteriile de diagnostic ale morţii cerebrale
American Academy of Neurology (1995)1. Stare de comă2. Cunoaşterea cauzei de comă 3. Excluderea unor cauze reversibile de comă: hipotermie, intoxicaţii
medicamentoase, tulburări hidro-electrolitice, tulburări endocrine4. Absenţa reflexelor de trunchi cerebral (ciliar, cornean, fotomotor, oculocefalogir,
oculovestibular, tuse, deglutiţie, vomă, absenţa clipitului, absenţa mişcăriloroculare spontane sau provocate, pupile in poziţie intermediară sau dilatate)
5. Absenţa răspunsului motor6. Apnee7. Evaluarea pacientului trebuie repetată la 6 ore, cu menţinerea diagnosticului
8. Testele adiţionale paraclinice sunt necesare doar cand examinarea clinică nu estepe deplin concludentă.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 78/102
Practic, după Prof. Constantin Arseni, hipotonia şilipsa de transparenţă a corneei = leziunea a cuprinsteritoriul bulbo-medular al trigemenului = moarte
cerebrală.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 79/102
• Cefalee: durere de cap de lunga durata, tenace;
•Cefalalgie – durere de cap de scurta durara.
• Cefaleea insotita de varsaturi fara senzatie de greata are
semnificatia unor afectiuni severe:
• -Meningite si meningoencefalite (febra);
•
-Accidente vasculare cerebrale;
• -Sindrom de hipertensiune intracraniana (Tumori).
1. Febra;
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 80/102
2. Anoxia;
3. Spondiloza cervicala;
4. Tumori cu diverse localizari;
5. Dependenta de cafea;
6. Anemii sau policitemii;
7. Uremia;
8. Boli hepatice;
9. Fumat (monoxidul de carbon);
10. Afectiuni dentare.
11. .B. Paget;
12. Tulburari de refractie;
13. HTA;14. Hipoxia;
15. Leziuni oculare sau ale urechii medii;
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 81/102
Migrena
a. Faza prodromala (iritabilitate, insomnie);
b. Aura: scotoame; tulburari motorii,
senzitive; durata 30min (peste aceasta limita
alte afectiuni AVC, tumori);
c. Cefalee:-hemicranie;
-greturi, fotofobie, fonofobie, durata
variabila ore, zile, cedeaza progresiv.N.B Aspectul neuroimagistic este normal.
M difi il ii l
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 82/102
Modificarile starii mentale
1. Iluziile- perceptii deformate ale fiintelor, lucrurilor siobiectelor reale (perceptii false cu obiect). Apar in: Boliinfectocontagioase (febra), Schizofrenie
2. Halucinatiile- perceptii ireale fara obiect.
a. Vizuale (scantei) – nevroze, psihopatii;b. Gustative si olfactive – epilepsie;c. Tactile (intepaturi) – alcoolism;d. Auditive (voci, cantece) – schizofrenie.
3. Anxietatea - stare de teama, frica continua nejustificatainsotita de tulburari vegetative (transpiratii, palpitatii etc). – Apare in: surmenaj, nevroze.
• 4. Obsesia- idee dominanta absurda care pune stapanire
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 83/102
pe vointa individului, neputand fi inlaturata.Apare in: stari depresive, schizofrenie.
•
5. Fobia- idee obsesiva si anxietate asociata.a. Cancerofobie;b. Nozofobie (germeni);c. Agorafobie (teama de a traversa strada);d. Claustrofobie;
e. Zoofobie.• 6. Delirul - idee sau scenarii false pe care bolnavul le
traieste ca adevrate ( uneori cu agitatie psihomotorie).a. Sistematizat
- De grandoare, megalomanie etc.
- Paranoid (persecutie) – alcoolissm, schizofrenie;- Micromaniac (umilinta) – senil;
b. Nesistematizat (haotic).
TULBURĂRI DE MEMORIE • Scăderea memoriei – apare la vârstnici cu ateroscleroză, în intoxicaţii grave, la
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 84/102
Scăderea memoriei apare la vârstnici cu ateroscleroză, în intoxicaţii grave, la
astenici sau surmenaţi.
• Pierderea memoriei – amnezia – apare la pacienţii cu epilepsie, în caz de
traumatisme cranio-cerebrale, tumori cerebrale etc.
TULBURĂRI DE GÂNDIRE
• Bradipsihia – gândirea întârziată – apare în hipotiroidism sau în stări
depresive.
•
Obsesia – este o idee sau o imagine repetată în timp, de care pacientulnu se poate
• debarasa, deşi este conştient că situaţia nu este normală. Ea apare în
cazul unor astenii severe psihice sau poate fi un simptom al
schizofreniei.
• Delirul – este un complex de idei false, trăite de bolnav ca şi reale şi
apare în intoxicaţii, traumatisme cranio-cerebrale, tumori cerebrale,
boli psihice sau infecţii grave.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 85/102
TULBURĂRI DE SENSIBILITATE ŞI DE PERCEPŢIE
• pot fi de tipul halucinaţiilor, care sunt descrise de pacient ca fiind reale dar sunt
percepţii false, vizuale, auditive, olfactive, tactile. Ele pot fi prezente în
intoxicaţii grave, infecţii severe sau în boli psihice.
TULBURĂRI DE AFECTIVITATE• Hipertimia – este o accentuare a trăirilor afective, manifestată prin euforie sau
anxietate (teamă fără cauză, încordare). Ea apare în angina pectorală, nevroze,
surmenaj, toxicomanii etc.
• Hipotimia sau apatia – constă în diminuarea sau dispariţia sensibilităţii la
suferinţă şi apare în nevroze, stări terminale ale unor boli grave.
E l l i
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 86/102
Examenul neurologic
• Varsta:• -Boli musculare primitive – la copii;• -AVC – adulti (HTA)• -Ateroscleroza (varstanici)• Sex:• -Tabes (barbati)• -Mistenie (femei)• Antecedente:• -Lues• -Meningite• -Alcoolism• -Traumatisme craniene etc.
1. Atitudinea - B. Parkinson; Meningita
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 87/102
1. Atitudinea B. Parkinson; Meningita
2. Echlibrul static
• - Proba Romberg
3. Echlibrul dinamic (mersul):• Mersul antalgic apare din cauza unor dureri şi este întâlnit în boli reumatice sau în
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 88/102
• Mersul antalgic – apare din cauza unor dureri şi este întâlnit în boli reumatice sau însuferinţele nervului sciatic.
• Mersul rigid – apare la aterosclerotici sau în b. Parkinson şi este un mers cu paşimici.
•Mersul dezordonat – apare în coree, complicaţie neurologică din RPA.
• Mersul cosit – apare în hemipareze spastice şi membrul descrie un arc de cerc întimpul mersului.
• Mersul talonat – ataxic, pe călcâie, apare în sifilisul cu localizare la măduva spinării, tabes.
• Mersul stepat – apare în paralizia de sciatic popliteu extern.
•
Mersul legănat, de raţă – apare în miopatiile grave.• Mersul ataxic – apare în afecţiunile cerebeloase şi pacientul merge încet cu
picioarele depărtate şi cu privirea în jos.
• Mersul ebrios – apare în intoxicaţiile acute cu alcool cu barbiturice, în sindroamelecerebeloase.
• Mersul adinamic – miastenia gravis, b. Addison, neoplazii în faze terminale.
• Mersul spasmodic (greoi, rigid, taraste picioarele) -Scleroza multipla;• Mersul dansant (topaind) -Coree;• Mersul parkinsonian (fuge de centrul de greutate)• Mersul tarat ( cu varfurile) -isterie
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 89/102
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 90/102
• 3. Motilitatea voluntara
a. Miscarile spontane;
b. Amplitudinea miscarilor;
c. Forta musculara;
d. Paralizii:-monoplegie (pareza);
-hemiplegie (pareza);
-paraplegie (pareza)
-tertaplegie (pareza);
• 4. Coordonarea miscarilor (sensibilitatea profunda proprioceptiva )
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 91/102
• a. Ataxia cerebeloasa
• - dismetrie cu hipermetrie;
•
- asinergie;• - adiadococinezie;
• - tremuratura cerebeloasa;
• - tulburari de scris;
• - de mers.
• b. Ataxia tabetica
• - mers talonat;
• - dismetrie (cand inchide ochii)
• - Romberg nesistematizat;
• - ROT (abolite).•
• 5 Reflexele
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 92/102
• 5. Reflexele
a. Cutanate
-Palmomentonier (piramidal, sd. Pseudobulbar,EH);
-Abdominale (leziuni piramidale);
-Babinski (leziuni piramidale;b. Osteotendinoase
-Rotulian
-Achilian
-Diminuate (abolite) -tabes; polinevrite; avc
-Exagerate -Leziuni piramidale;
EXAMINAREA REFLEXELOR:Reflexul neurologic depinde de arcul care se formează din calea eferentă care
pleacă de la receptorul stimulat şi calea aferentă care activează efectorul
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 93/102
pleacă de la receptorul stimulat şi calea aferentă care activează efectorulprecum şi comunicarea dintre aceste componente
Reflexele pot fi exagerate , diminuate sau absente.
Ex: reflexul rotulian- se solicită pacientului să-şi prindă degetele de la o mână cu celede la cealaltă mână şi să tragă puternic, timp în care medicul examinează rapidreflexul rotulian.
Leziunile medulare determină întreruperea arcului reflex şi deci abolirea reflexelor.
Reflexele osteo-tendinoase:
•
Reflexul bicipital – se execută pe braţul pacientului care este uşor flectat, cu palmaîn jos, iar medicul îşi plasează policele sau indexul la nivelul bicepsului, executând percuţia cu ciocănelul
• Refexul tricipital – se flectează antebraţul pacientului în unghi de 90% cu faţa palmară a mâinii orientată spre trunchi şi se percută tendonul tricepsului imediatdeasupra articulaţiei cotului; se urmăreşte contracţia tricepsului şi extensia
antebraţului pe braţ.• Reflexul brahio-radial – pacientul fiind în clinostatism se pune mâna pe abdomen
sau se sprijină pe coapse cu faţa palmară în jos. Medicul percută radiusul la 1,5-3cm. de articulaţia radio-carpiană şi se urmăreşte flexia şi mişcarea de supinaţie amâinii.
• Reflexul rotulian – pacientul fiind în decubit dorsal cu genunchii uşor flectaţi, medicul susţine ambele membre la nivelul spaţiului popliteu ţi percută tendonul
rotulei imediat dedesupt
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 94/102
rotulei imediat dedesupt.
• Reflexul achilian – se poate efectua în 2 moduri. Cu pacient culcat în decubit, se
pune membrul de examinat flectat pe genunchi rotat exterior, cu piciorul flectat pe
gambă la un unghi de 90%. sau cu pacient aşezat în genunchi pe un scaun sau pat cu picioarele flectate la fel. Se percută tendonul lui Achile şi normal se produce flexia
plantară din articulaţia tibio-tarsiană.
• Reflexele abdominale – se efectuează cu un beţişor învelit în vată atingând
abdomenul deasupra şi dedesupt de ombilic, simetric, urmărind contracţia
musculaturii.• Reflexul plantar – se trasează cu o cheie o linie curbă pe faţa plantară a piciorului,
de la călcâi spre haluce
• Normal se produce flexia halucelui. In caz de leziuni ale neuronului central, în come
sau după crize comiţiale, apare extensia halucelui şi desfacerea degetelor în evantai,
semn numit Babinski
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 95/102
• 5. Reflexele -Clonusul rotulian.
• 6. Reflexele pupilare
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 96/102
6. Reflexele pupilare
a. Fotomotor;
b. De acomodare la distanta;
• 7. Sensibilitatea
a. Subiectiv:
-Parestezii (nevrite);
-Dureri (etilism);b. Obiectiv: -Tactila; Termica; Dureroasa, profunda.
Disociatia siringomielinica: -Pierderea s. termice + Pastrarea celei
profunde.
Disociatia tabetica: Pierderea celei profunde + Pastrarea termice.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 97/102
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 98/102
MIŞCĂRILE INVOLUNTARE:
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 99/102
• Fasciculaţiile şi fibrilaţiile musculare sunt contracţii rapide, limitate la suprafaţa muşchilor, fiind determinate de intoxicaţii endo (insuficienţa hepatică, insuficienţa renală decompensată, insuficienţa respiratorie etc) sau exogene.
• Tremurăturile – sunt oscilaţii ale extremităţilor corpului. Ele pot fi fine, rapide,mai ales la nivelul membrelor superioare, în caz de alcoolism, consum excesiv decafea, în hipertiroidism sau în emoţii, intoxicaţii cu plumb, aresenic, mercur, b.Basedow, scleroza în plăci. Tremurăturile din Parkinson sunt rare, apar numai înrepaus şi sunt mai frecvente la nivelul capului şi membrelor superioare. Inencefalopatia portală şi insuficienţa hepatică apar tremurături mai ample şi rare, ca bătăile aripilor de pasăre, fiind denumite flapping-tremor.
• Mişcările atetozice – sunt mişcări lente, permanente şi apar în boli ale nucleilor bazali ale creierului (boala Wilson sau degenerescenţa hepatolenticulară) .
• Mişcările coreice – sunt mişcări ample, involuntare, rapide, aritmice şi de scurtă durată şi apar în leziuni cerebrale din cadrul RPA, în encefalite, etc.
• Convulsiile – sunt contracţii intermitente ale muşchilor, cu o durată variabilă. Ele pot fi tonice şi produc rigiditatea segmentelor interesate sau pot fi clonice, când produc mişcări violente, ample, dezordonatate ale întregului corp. Ele pot fi şi mixte, tonico-clonice. Apar în epilepsie, hipertensiunea intracraniană, tulburări metabolice sau vasculare cu răsunet pe creier sau în intoxicaţii exogene.
• Contractura permanentă – tetanos, tetanie, turbare, afecţiuni cerebrale, isterie.
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 100/102
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 101/102
• Afazia: imposibilitatea de a exprima sau intelege cuvintele scrisesau vorbite.
a. Motorie (inexprimare);
b. Senzoriala (nu intelege).
• Disartria: articularea dificila a cuvintelor;
• Altele:
• -Disfonia;
• -Sigmatismul - s”, “z”, “t”, “t”, “s”, “j”, “ci”, “ce”
• -Dislalia.
Sindromul meningean
8/13/2019 Semiologie neuro-musc.pptx
http://slidepdf.com/reader/full/semiologie-neuro-muscpptx 102/102
Cauze:-Meningite;-Hemoragie menigee.
Simptome:
-Cefalee;
-Varsaturi;-Fotofobie.
Obiectiv:
-Redoarea de ceafa;-S. Kernig (ridicarea membrelor inferioare intinse gambele se
flecteaza;-S. Brudzinski (flexia cefei este urmata de flexia membrelor.-Disociatia puls temperatura.