Transcript of Civil Justice Guide EU Ro
http://slidepdf.com/reader/full/civil-justice-guide-eu-ro
1/120
http://slidepdf.com/reader/full/civil-justice-guide-eu-ro
2/120
2 Un ghid pentru practicienii din domeniul dreptului — Cooperarea
judiciar în materie civil în Uniunea European
CUPRINS
1.1. „Cooperarea judiciar în materie civil” – crearea de puniîntre
sistemele judiciare din UE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . .5
1.2. Ctre un veritabil spaiu european de justiie civil . . . . . .
. . . . . . . . . .5
1.3. Poziia special a Danemarcei, a Irlandei i a Regatului Unit . .
. . . . .6
1.4. Cooperarea consolidat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7
1.6. Principiul recunoaterii reciproce i eliminarea
procedurii
de exequatur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7
2.2. Regulamentul Bruxelles I i Regulamentul Bruxelles I reformat .
. . 12
3. Proceduri europene în materie civil i comercial . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 3.1.
Prezentare general . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
3.2. Titlul executoriu european pentru creanele necontestate –
„TEE” . 25
3.3. Procedura european de somaie
de plat – "SEP" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 3.4. Procedura
european privind cererile cu valoare
redus – "PECVR" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . 28
4. Insolvena. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . 30
4.1. Context . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 314.2.
Regulamentul european privind procedurile de insolven . . . . . . .
31
5. Legea aplicabil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . 36 5.1. Legea aplicabil – problema . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
5.2. Legea aplicabil obligaiilor contractuale – Regulamentul Roma I
37
5.3. Legea aplicabil faptelor ilicite – Regulamentul Roma II . . .
. . . . . . 43
6. Rspunderea printeasc i divorul . . . . . . . . . . . . . 50 6.1.
Regulamentul Bruxelles IIa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . 51
6.2. Legea aplicabil divorului – Regulamentul Roma III . . . . . .
. . . . . . 58
7. Obligaiile de întreinere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . 62 7.1. Contextul Regulamentului privind obligaiile de
întreinere –
Regulamentul Bruxelles I i Convenia de la Haga din 2007
privind obligaiile de întreinere . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
7.2. Obiectivul Regulamentului privind obligaiile de întreinere . .
. . . . . 63
7.3. Domeniul de aplicare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
7.4. Competena judiciar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
7.5. Legea aplicabil – articolul 15 . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . 66
7.6. Recunoatere i executare . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . 67 7.7. Asistena
judiciar i scutirea de taxe– articolele 44-47 . . . . . . . . .
68
7.8. Autoriti centrale – articolele 49-63 . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . 69
8/17/2019 Civil Justice Guide EU Ro
http://slidepdf.com/reader/full/civil-justice-guide-eu-ro
3/120
8.3. Legea aplicabil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
8.5. Certificatul european de motenitor – articolele 62-73 . . . .
. . . . . . 79
8.6. Informaii privind legislaia i procedurile din
statele membre – articolele 77-79 . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . 81
9. Notificarea sau comunicarea actelor . . . . . . . . . . . . 84
9.1. Contextul Regulamentului privind notificarea sau
comunicarea actelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 859.2. Regulamentul privind
notificarea sau comunicarea actelor . . . . . . . 85
10. Obinerea de probe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . 90 10.1. Domeniu de aplicare, scop i metodologie . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . 91
10.2. Regulamentul privind
11.2. Directiva privind asistena judiciar . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
95
12. Medierea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . 98
în materie civil i comercial în Uniunea European . . . . . . . . .
. . 99
12.2. Codul european de conduit pentru mediatori . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . 99
12.3. Directiva european privind medierea . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . 99
13. Executarea hotrârilor judectoreti . . . . . . . . . . 102 13.1.
Context . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
13.2. Ordonana asigurtorie european de indisponibilizare
a conturilor bancare („ordonana asigurtorie”) . . . . . . . . . . .
. . . . . . 103
13.3. Competen . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10513.4. Obinerea
unei ordonane asigurtorii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . 105
13.5. Ce se întâmpl dup acordarea ordonanei asigurtorii . . . . . .
. . 107
13.6. Ci de atac i alte dispoziii pentru protecia intereselor
debitorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
14. Facilitarea cooperrii judiciare i a accesului la informaii în
practic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110
14.1. Reeaua judiciar european în materie civil i comercial . . . .
111
14.2. Punerea la dispoziie de informaii pe portalul
european e-justiie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
Lista instrumentelor la care se face referire în prezentul ghid . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
8/17/2019 Civil Justice Guide EU Ro
http://slidepdf.com/reader/full/civil-justice-guide-eu-ro
4/120
http://slidepdf.com/reader/full/civil-justice-guide-eu-ro
5/120
5Introducere
1.1. „Cooperarea judiciar în materie civil” – crearea de puni între
sistemele judiciare din UE
În ultimii 15 ani a avut loc o evoluie important în domeniul
dreptului european care, cu toate acestea, rmâne în mare msur
neobservat de ctre practicienii din domeniul dreptului. Dreptul
internaional privat sau – astfel cum este denumit în tratat –
„cooperarea judiciar în materie civil” a devenit un domeniu separat
i independent al dreptului european. De când Tratatul de la
Amsterdam a conferit Uniunii Europene competena de a legifera
în domeniul dreptului privat internaional, a fost adoptat un
numr important de acte legislative europene în materie. La fel
precum în alte domenii ale dreptului Uniunii Europene,
instrumentele adoptate în domeniu prevaleaz asupra legislaiei
interne a statelor membre i sunt interconectate cu
legislaiile
interne atunci când trebuie s se stabileasc, în anumite domenii
juridice, standarde procedurale minime comune la nivelul
Uniunii.
Dreptul internaional privat european are relevan practic pentru
practicienii din domeniul dreptului – judectori, avocai, notari i
ali profesioniti din domeniul juridic – care iau decizii cu privire
la chestiuni de drept civil i comercial sau care ofer consultan i
acioneaz în numele clienilor în astfel de chestiuni. Principiile
liberei circulaii a bunurilor, a serviciilor, a capitalului i a
persoanelor încurajeaz mobilitatea cetenilor europeni i dezvoltarea
de activiti comerciale în întreaga Uniune European. Ca urmare,
practicienii din domeniul dreptului se confrunt din ce în ce mai
mult cu situaii care au implicaii transfrontaliere i cu probleme i
întrebri juridice reglementate de dreptul UE. Astfel de situaii pot
implica, de exemplu, executarea contractelor care implic livrarea
de bunuri i prestarea de servicii la nivel transfrontalier, aspecte
juridice referitoare la circulaia turitilor i la accidentele
rutiere în strintate, întrebri referitoare la achiziionarea i
transferul de bunuri,
mobile i imobile, de ctre ceteni i întreprinderi, în unul sau mai
multe state membre ale Uniunii Europene, altele decât cele în care
sunt stabilii i succesiunea la patrimoniile persoanelor care au
proprieti în i legturi cu mai multe state membre. De asemenea, în
domeniul dreptului familiei, relaiile personale multinaionale sunt
din ce în ce mai frecvente i cu regularitate apar întrebri
juridice în cazuri referitoare la relaiile transfrontaliere de
familie i de rspundere printeasc. De asemenea, în prezent,
întreprinderile mici i mijlocii (IMM-urile), care reprezint o
component important a pieei interne europene, desfoar tranzacii la
nivel transfrontalier în mod aproape sistematic i adesea online. În
consecin, practicienii din domeniul dreptului din statele membre nu
îi pot permite s nu in pasul cu cele mai recente evoluii din acest
domeniu din ce în ce mai complex i semnificativ al activitii
Uniunii Europene.
1.2. Ctre un veritabil spaiu european de justiie civil
Normele de cooperare judiciar în materie civil se întemeiaz pe
prezumia egalitii de valoare, competen i nivel a sistemelor
juridice i judiciare ale statelor membre individuale i a hotrârilor
pronunate de instanele naionale ale acestora i, prin urmare, pe
principiul încrederii reciproce între instanele de judecat i
sistemele juridice ale fiecruia dintre acestea. Recunoaterea
reciproc a hotrârilor instanelor statelor membre se afl
în centrul acestui principiu, care implic, de asemenea, ideea
practicrii colaborrii transfrontaliere între instanele individuale
i autoritile judiciare. Importana unor norme uniforme în domeniu
const în consolidarea securitii juridice i a previzibilitii în
situaii juridice cu implicaii transfrontaliere: în situaia în care
fiecare stat membru ar stabili individual legea care ar trebui s se
aplice i instana care ar trebui s fie competent în fiecare raport
juridic transfrontalier, precum i hotrârile judectoreti din
alte
8/17/2019 Civil Justice Guide EU Ro
http://slidepdf.com/reader/full/civil-justice-guide-eu-ro
6/120
6 Un ghid pentru practicienii din domeniul dreptului — Cooperarea
judiciar în materie civil în Uniunea European
state membre care ar trebui s fie recunoscute, ar rezulta o lips de
securitate juridic pentru ceteni i întreprinderi în ceea ce
privete atât competena, cât i legea aplicabil.
La Consiliul European de la Tampere din 15 i 16 octombrie
1999 s-a
formulat obiectivul instituirii unui „veritabil spaiu european de
justiie”, pe baza principiului conform cruia persoanele i
întreprinderile nu ar trebui s fie împiedicate sau descurajate s îi
exercite drepturile de incompatibilitatea sau complexitatea
sistemelor judiciare i administrative din statele membre. Consiliul
a stabilit ca prioriti de aciune în domeniu în special un acces mai
bun la justiie în Europa, recunoaterea reciproc a
hotrârilor judectoreti i o convergen mai mare în
domeniul dreptului civil.
Termenul de cooperare judiciar în materie civil a aprut iniial
în
Tratatul de la Maastricht, Tratatul privind Uniunea European, care
a definit cooperarea judiciar în materie civil ca un subiect de
interes comun pentru statele membre. Odat cu Tratatul de la
Amsterdam, politica de cooperare, care anterior viza doar
msurile ce trebuiau luate de statele membre, a devenit un subiect
de aciune legislativ din partea instituiilor Comunitii Europene.
Tratatul de la Lisabona face referire în mod explicit la
principiul recunoaterii reciproce a hotrârilor judectoreti în
materie civil, dar a lsat competena legislativ în esen
neschimbat.Articolul 81 din Tratatul privind funcionarea
Uniunii Europene stabilete o list cuprinztoare de activiti care pot
face obiectul legislaiei UE. Multe dintre acestea sunt cunoscute
deja din cuprinsul tratatelor anterioare, dar acum lista menioneaz
în mod expres asigurarea accesului efectiv la justiie i formarea
judiciar pentru magistrai i personalul instanelor. De asemenea,
articolul 81 clarific faptul c în cooperarea judiciar în materie
civil poate fi inclus adoptarea unor msuri de armonizare a actelor
cu putere de lege i a normelor administrative ale statelor membre.
Cu excepia msurilor în materie de dreptul familiei,
toat legislaia din aceste domenii este adoptat în prezent prin
procedura legislativ ordinar, în temeiul creia actele legislative
ale Uniunii sunt adoptate în comun de ctre Parlamentul
European i Consiliu, în calitate de colegislatori. Msurile în
materie de dreptul familiei sunt adoptate în temeiul procedurii
speciale conform creia Consiliul hotrte în unanimitate, dup
consultarea Parlamentului European.
1.3. Poziia special a Danemarcei, a Irlandei i a Regatului
Unit
Atunci când aplic instrumente europene de drept internaional
privat, practicienii din domeniul dreptului trebuie s aib în vedere
faptul c nu toate instrumentele se aplic tuturor statelor membre.
Danemarca, Irlanda
i Regatul Unit beneficiaz de un regim special în temeiul tratatului
în ceea ce privete legislaia adoptat în domeniul justiiei civile.
Danemarca nu particip la adoptarea instrumentelor din acest domeniu
i nu este obligat s le respecte. Cu toate acestea, o serie de
instrumente au fost extinse la Danemarca prin intermediul unui
acord bilateral cu UE. Regatul Unit i Irlanda au dreptul de a opta
dac s ia parte la adoptarea unor instrumente legislative din acest
domeniu i trebuie s respecte un instrument doar în cazul în care
i-au exercitat opiunea de participare. Pân în prezent, Regatul Unit
i Irlanda i-au exercitat opiunea de participare pentru majoritatea
actelor legislative în materie civil i comercial, dar nu
pentru toate. Regatul Unit i Irlanda nu i-au exercitat opiunea de
participare la adoptarea Regulamentului privind succesiunea, de
exemplu. La punerea în aplicare a unui instrument legislativ din
acest domeniu, este bine s se verifice dac instrumentul se aplic
vreunuia dintre aceste state membre i, dup caz, în ce msur a
convenit Danemarca s participe.
8/17/2019 Civil Justice Guide EU Ro
http://slidepdf.com/reader/full/civil-justice-guide-eu-ro
7/120
1.4. Cooperarea consolidat
În fine, în temeiul dispoziiilor privind cooperarea
consolidat din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene,
cel puin nou state membre au posibilitatea de a întreprinde aciuni
în vederea consolidrii cooperrii între ele, prin adoptarea de msuri
care s promoveze obiectivele UE, dar numai în ultim instan, în
cazul în care se demonstreaz c msurile în cauz nu pot fi adoptate
de statele membre în ansamblu. În domeniul cooperrii judiciare
în materie civil, singura msur adoptat pân în prezent în
acest mod se refer la legea aplicabil divorului (Regulamentul „Roma
III”).
1.5. „Acquis-ul” în justiia civil
Aa-numitul „acquis comunitar” – ansamblul legislaiei UE din
domeniul cooperrii judiciare în materie civil i comercial – a
înregistrat o cretere semnificativ în ultimii cincisprezece ani.
Exist instrumente juridice care reglementeaz competena,
recunoaterea reciproc i executarea hotrârilor i legea aplicabil
într-o gam larg de domenii, care cuprinde de la contracte i
succesiuni pân la obligaii de întreinere. De asemenea, legislaia
european prevede o cooperare direct între instanele i autoritile
competente din statele membre, de exemplu cu ocazia obinerii
probelor în strintate sau în chestiuni privind rpirea copiilor.
Accesul la justiie în cauzele transfrontaliere a fost îmbuntit prin
dispoziiile privind asistena judiciar, medierea i procedurile
simplificate i necostisitoare pentru creanele mici i necontestate.
În scopul de a facilita aplicarea acquis-ului în practic, a
fost creat Reeaua judiciar european în materie civil i
comercial.
„Acquis-ul” este în prezent suficient de matur, astfel încât sunt
în curs de adoptare instrumente de „a doua” i „a treia” generaie.
Necesitatea de a
actualiza msurile existente reflect experiena acumulat în
funcionarea lor în practic, precum i noul mod de gândire cu
privire la ceea ce ar trebui s realizeze instrumentele pentru a
rspunde circumstanelor sociale i economice
contemporane.
1.6. Principiul recunoaterii reciproce i eliminarea procedurii de
exequatur
Piatra de temelie a politicii din domeniul cooperrii judiciare
europene în materie civil i comercial este principiul recunoaterii
reciproce. Creterea recunoaterii reciproce a deciziilor i
hotrârilor judiciare i armonizarea legislativ necesar sunt
destinate s faciliteze cooperarea între autoriti i protecia
judiciar a drepturilor individuale. Obiectivul final al politicii
privind recunoaterea reciproc
este ca hotrârile de orice fel în materie civil i comercial s
circule liber între toate statele membre, fiind recunoscute i
executate în alte state membre fr nicio msur intermediar.
Un element-cheie în dezvoltarea legislaiei UE în acest sens este
eliminarea progresiv a barierelor din calea recunoaterii i
executrii hotrârilor între sistemele judiciare ale statelor membre.
Consiliul European de la Tampere din octombrie 1999 a solicitat
reducerea în continuare a msurilor intermediare care sunt înc
necesare pentru a permite recunoaterea i executarea unei decizii
sau a unei hotrâri în statul solicitat i eliminarea complet a
procedurii necesare pentru ca o hotrâre strin s fie declarat
executorie (procedura de exequatur).
Ca un prim pas, au fost eliminate procedurile intermediare pentru
creanele comerciale i de consum cu valoare mic, precum i pentru
creanele necontestate. Modificarea Regulamentului Bruxelles I merge
mai departe
8/17/2019 Civil Justice Guide EU Ro
http://slidepdf.com/reader/full/civil-justice-guide-eu-ro
8/120
8 Un ghid pentru practicienii din domeniul dreptului — Cooperarea
judiciar în materie civil în Uniunea European
i elimin procedura de exequatur pentru hotrârile judectoreti în
materie civil i comercial, în general. De asemenea, procedura de
exequatur a fost eliminat pentru anumite hotrâri în materie de
dreptul familiei i întreinere.
Instrumentele adoptate pân în prezent sunt descrise în paginile
urmtoare din prezentul ghid. Descrierea fiecrui instrument urmrete
s ofere o idee pe scurt asupra coninutului instrumentului, dar nu
este destinat s înlocuiasc trimiterea la textul instrumentului
propriu-zis i studiul acestuia. Pentru anumite instrumente
individuale exist ghiduri separate la care se face, de asemenea,
trimitere.
8/17/2019 Civil Justice Guide EU Ro
http://slidepdf.com/reader/full/civil-justice-guide-eu-ro
9/120
http://slidepdf.com/reader/full/civil-justice-guide-eu-ro
10/120
8/17/2019 Civil Justice Guide EU Ro
http://slidepdf.com/reader/full/civil-justice-guide-eu-ro
11/120
2.1. Introducere g eneral
Competena instanelor din statele membre i normele privind legea
aplicabil în materie civil i comercial se afl în centrul
cooperrii judiciare în materie civil din Uniunea European. Normele
naionale de drept internaional privat i procedurile civile
internaionale difer de la stat la stat. Acest fapt poate împiedica
buna funcionare a pieei interne în cadrul Uniunii Europene. Pentru
a preveni acest lucru, este esenial s existe dispoziii uniforme în
UE care s determine instana competent, precum i formaliti
procedurale simplificate pentru a obine recunoaterea i executarea
rapid i facil a hotrârilor judectoreti pronunate într-un alt stat
membru. În acest mod, se asigur faptul c hotrârile judectoreti pot
circula liber dintr-un stat membru în altul.
cum i unde ar trebui s fac acest lucru în cel mai avantajos mod
pentru interesele sale.
În astfel de situaii, normele europene de procedur civil în
materie civil i comercial, care, în ceea ce privete competena
instanelor, se bazeaz în esen pe Regulamentul (CE) nr.
44/2001 ( 1), cunoscut în
mod obinuit i denumit în continuare „Regulamentul Bruxelles I”, au
asigurat o mai mare certitudine în situaii precum cea de fa.
Normele de competen prevzute în Regulamentul Bruxelles I sunt
identice în toate statele membre ( 2). Fiecare hotrâre
pronunat în temeiul acestui regulament într-un stat membru
beneficiaz de egalitate de recunoatere i de executare în toate
celelalte state membre în cauz. În mod separat, dispoziiile UE care
stabilesc norme unificate privind legea aplicabil asigur faptul c
instanele i tribunalele decid asupra legislaiei care reglementeaz
raporturile juridice în legtur cu diverse chestiuni prin aplicarea
acelorai norme.
Prin aplicarea normelor de competen prevzute în Regulamentul
Bruxelles I, întreprinderea B poate alege între dou moduri
alternative de procedur.
În primul rând, aceasta poate iniia o aciune în faa instanei
cu competen la locul de desfurare a activitii întreprinderii A din
statul membru 1: în conformitate cu norma general, stipulat
în prezent la articolul 2, se poate introduce o aciune în faa
instanei de la sediul pârâtului. În mod alternativ, întreprinderea
B ar putea prefera s acioneze în faa instanei din propriul stat
membru, statul membru 2, care este competent în temeiul articolului
5 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul Bruxelles I, deoarece
acesta era locul unde urmau s fie executate serviciile
contractuale.
( 1) Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie
2000 privind competena judiciar, recunoaterea i executarea
hotrârilor în materie civil i comercial.
( 2) Danemarca nu este supus direct Regulamentului Bruxelles
I, dar particip, cu toate acestea, la aplicarea instrumentului în
virtutea faptului c a încheiat un acord separat cu UE i statele
sale membre în acest scop: a se vedea JO L 299, 16.11.2005.
Exemplul 1
Întreprinderea A cu sediul în statul membru 1 încheie un
contract cu întreprinderea B, organizatoare de târguri comerciale,
a crei administraie central se afl în statul membru 2. În baza
contractului, întreprinderea A rezerv 500 de metri ptrai de spaiu
expoziional i servicii aferente pentru un pre convenit la un târg
comercial de trei zile în statul membru 2, unde aceasta intenioneaz
s participe în calitate de expozant. Cu cinci zile înainte de
începerea târgului, întreprinderea A este informat de
ctre clientul su principal c acesta nu poate participa la târg.
Prin urmare, întreprinderea A îi anuleaz rezervarea la
întreprinderea B. Din cauza notificrii tardive, întreprinderea B nu
poate s închirieze cei 500 de metri ptrai de spaiu
expoziional unui alt expozant i solicit întreprinderii A plata
preului convenit prin contract. Întreprinderea A refuz s plteasc.
Întreprinderea B intenioneaz s acioneze în justiie întreprinderea A
i întreab
8/17/2019 Civil Justice Guide EU Ro
http://slidepdf.com/reader/full/civil-justice-guide-eu-ro
12/120
12 Un ghid pentru practicienii din domeniul dreptului — Cooperarea
judiciar în materie civil în Uniunea European
O hotrâre favorabil obinut din partea instanei din statul membru 2
ar fi recunoscut i ar putea, în urma unor proceduri relativ simple,
s aib for executorie în orice stat membru în care întreprinderea A
deine active. Întreprinderea B nu are niciun motiv de team c
instanele respective pot instrumenta cauza prin aplicarea unor
norme diferite privind legea aplicabil deoarece, în temeiul
Regulamentului Roma I, care se aplic în majoritatea
statelor membre ale UE ( 3), aceleai norme reglementeaz legea
aplicabil (a se vedea mai jos capitolul 5 privind legea
aplicabil).
( 3) Toate, cu excepia Danemarcei.
în prezentul capitol ( 5). Ulterior adoptrii versiunii
„reformate”, s-a adoptat o modificare suplimentar pentru a lua în
considerare intrarea în vigoare a Acordului european în materie de
brevete i pentru a include competena Curii Unice în materie de
Brevete ( 6).
În anii 1980, normele Conveniei de la Bruxelles au fost
extinse la statele membre ale Asociaiei Europene a Liberului Schimb
(AELS) prin intermediul unei convenii internaionale. Convenia
respectiv, denumit „Convenia de la Lugano”, a fost renegociat dup
ce Regulamentul Bruxelles I fusese în vigoare timp de mai muli ani,
ceea ce a dat natere unei convenii revizuite. În prezent, noua
Convenie de la Lugano se aplic în litigiile dintre statele membre
ale UE i Islanda, Norvegia i Elveia ( 7).
( 5) În prezentul ghid, diferitele articole sunt menionate în
conformitate cu numerotarea din versiunea reformat a
regulamentului; în afar de modificrile de fond efectuate în cadrul
reformrii, numerotarea articolelor se schimb în noua versiune a
regulamentului, iar în prezentul ghid este utilizat noua
numerotare; versiunea reformat conine în anexa III un tabel de
coresponden util care prezint articolele echivalente din cele dou
versiuni ale regulamentului. Tehnica de elaborare utilizat pentru
reformare a urmrit s refac întregul instrument, în loc s îl
modifice printr-o serie de modificri textuale.
( 6) A se vedea punctul 2.2.8 de mai jos pentru o descriere
mai complet a dispoziiilor instrumentului „Curtea Unic în materie
de Brevete”.
( 7) Convenia iniial de la Lugano, denumit astfel deoarece a
fost negociat i semnat la Lugano în Elveia, a fost semnat la 16
septembrie 1988. Noua convenie a fost semnat la 30 octombrie 2007,
a fost ratificat de UE i a intrat în vigoare între UE i statele
sale membre, inclusiv Danemarca i Regatul Norvegiei, la 1 ianuarie
2010. Ulterior, aceasta a fost ratificat de Elveia, producând
efecte începând cu 1 ianuarie 2011, i de Islanda, producând efecte
începând cu 1 mai 2011..
2.2. Regulamentul Bruxelles I i Regulamentul Bruxelles I
reformat
2.2.1. Prezentare general
Regulamentul Bruxelles I a intrat în vigoare la 1 martie 2002.
Acesta a înlocuit precedenta Convenie de la Bruxelles din 1968,
care avea acelai obiect i care continu s se aplice în ceea ce
privete anumite teritorii de peste mri ale unor state membre.
Regulamentul Bruxelles I a fost revizuit ulterior, iar în decembrie
2012 ( 4) a fost adoptat o nou versiune – „reformat” – a
acestuia, care conine o serie de modificri semnificative fa de
textul original al Regulamentului Bruxelles I, care sunt menionate
în continuare
( 4) Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European i al
Consiliului din 12 decembrie 2012; a se vedea JO L 351, 20.12.2012,
p. 1; regulamentul, care va fi denumit în continuare în prezentul
ghid, „Bruxelles I reformat”, se va aplica începând cu 10 ianuarie
2015; Danemarca i-a notificat intenia, în temeiul acordului pe care
l-a încheiat cu UE, de a aplica Regulamentul „Bruxelles I reformat”
în relaiile cu statele membre ale UE; a se vedea JO L 79,
21.3.2013.
8/17/2019 Civil Justice Guide EU Ro
http://slidepdf.com/reader/full/civil-justice-guide-eu-ro
13/120
13Competena judiciar, recunoaterea i executarea hotrârilor în
materie civil i comercial – Regulamentul Bruxelles I
2.2.2. Domeniul de aplicare al Regulamentului Bruxelles I
Regulamentul se aplic în materie civil i comercial, cu excepia
chestiunilor fiscale, vamale sau administrative. Regulamentul nu se
aplic în anumite domenii ale dreptului civil, cum ar fi statutul
sau capacitatea juridic a persoanelor fizice, regimurile
matrimoniale, testamentele i succesiunile sau
falimentul. De asemenea, acesta nu se aplic în legtur cu aspecte
privind întreinerea (cu excepia cauzelor de tranziie), spre
deosebire de versiunea iniial a Regulamentului Bruxelles I,
întrucât obligaiile de întreinere sunt în prezent reglementate de
un regulament specific ( 8).
2.2.3. Sistemul jurisdicional din Regulamentul Bruxelles I
Regulamentul Bruxelles I stabilete un sistem jurisdicional închis,
atribuind
competena jurisdicional la fel ca între instanele statelor membre
pentru soluionarea litigiilor transfrontaliere în materie civil i
comercial. Instana competent în cadrul sistemului judiciar al
statului membru cu competen în temeiul regulamentului este
desemnat ulterior în conformitate cu normele interne de procedur
civil din statul membru în cauz. Numai normele de competen din
Regulamentul Bruxelles I se pot aplica între statele membre ale UE,
iar anumite norme de competen din dreptul naional al statelor
membre nu pot fi aplicate împotriva persoanelor cu domiciliul
într-un stat membru ( 9), dar sunt înc disponibile împotriva
rezidenilor din afara UE ( 10). Aceste aa-numite norme
„exorbitante” de competen trebuie s fie publicate în Jurnalul
Oficial
în urma notificrii ctre Comisie ( 11).
( 8) Regulamentul (CE) nr. 4/2009 al Consiliului din 18
decembrie 2008; tratate separat în capitolul 7 de mai jos.
( 9) A se vedea articolul 5.
( 10) A se vedea articolul 6.
( 11) A se vedea articolul 76. Normele au fost incluse
anterior în anexa I la Regulamentul Bruxelles I.
Exemplul 2
Întreprinderea C din statul membru 3 a vândut o main
întreprinderii D din statul membru 4. Întreprinderea D a prezentat
o ofert de cumprare, în care se afirm, printre altele, c achiziia
urma s fie supus condiiilor generale de vânzare ale întreprinderii
D, tiprite
pe spatele ofertei.
Condiiile respective includ o clauz de alegere a forului prin care
se stabilete competena instanei E din statul membru 4 pentru toate
litigiile care decurg din contract. Întreprinderea C a acceptat
oferta printr-o scrisoare de confirmare. Dup livrare,
întreprinderea D a constatat c maina prezint defeciuni majore i a
introdus o aciune în despgubiri pentru înclcarea contractului
împotriva
întreprinderii C în faa instanei E. În cadrul procedurii,
întreprinderea C susine c instana E nu este competent. Aceasta
argumenteaz
c, în conformitate cu legislaia din statul membru 3, o clauzde
alegere a forului inclus în condiiile generale de vânzare ale uneia
dintre pri este valabil numai în cazul în care aceasta este semnat
în mod explicit ca fiind acceptat de cealalt parte.
În conformitate cu articolul 25 alineatul (1) din
Regulamentul Bruxelles I, prile, indiferent de domiciliul lor, pot
conveni c o instan sau instanele unui stat membru sunt competente
pentru a soluiona orice litigiu care a survenit sau poate surveni
în legtur cu un anumit raport juridic.
O astfel de competen este exclusiv, cu excepia cazului în care
prileau convenit altfel. Conform Regulamentului Bruxelles I,
validitatea formal a unei clauze de alegere a forului trebuie s
derive în mod exclusiv din regulament, care prevede un set de norme
autonome. Normele respective au prioritate fa de dispoziiile
corespunztoare din normele naionale de procedur civil ale statelor
membre (a se vedea mai jos). Prin urmare,
întreprinderea D va trebui s demonstreze c formularul
cuprinzând
8/17/2019 Civil Justice Guide EU Ro
http://slidepdf.com/reader/full/civil-justice-guide-eu-ro
14/120
14 Un ghid pentru practicienii din domeniul dreptului — Cooperarea
judiciar în materie civil în Uniunea European
condiiile generale de vânzare este conform cu dispoziiile
articolului 25 alineatul (1) pentru a susine argumentul referitor
la competena exclusiv a instanei E.
aspecte legate de contracte, cu excepia contractelor de munc sau de
asigurare sau cu consumatorii. Conform acestuia, competena
internaional le revine instanelor din locul de executare a
obligaiei în cauz prevzut în contract. În cazul celor
dou tipuri de contracte care se regsesc cel mai frecvent în Europa
în practica transfrontalier, locul de executare se refer la toate
obligaiile care decurg din acelai contract. Cu excepia cazului în
care
s-a convenit altfel, în cazul vânzrii de bunuri, locul de executare
a obligaiei este locul dintr-un stat membru unde, în temeiul
contractului, au fost sau ar fi trebuit s fie livrate bunurile, iar
în cazul prestrii de servicii, acesta este locul unde, în temeiul
contractului, au fost sau ar fi trebuit s fie prestate
serviciile.
Articolul 7 prevede, de asemenea, norme speciale de competen
privind mai multe aspecte speciale, cum ar fi, de exemplu, aspecte
referitoare la aciuni civile în despgubiri sau în restituire sau în
ceea ce privete litigiile care rezult din activitatea desfurat de o
sucursal, o agenie sau o alt unitate ( 12).
Articolul 7 alineatul (2), care se refer la competena în materie
delictual,a dobândit o importan din ce în ce mai mare. Aciunile în
materie delictual sau cvasidelictual pot fi introduse în faa
instanelor de la locul unde s-a produs sau risc s se produc fapta
prejudiciabil. Curtea European de Justiie a stabilit c acesta este
locul în care se produce prejudiciul sau, alternativ, locul în care
a fost efectuat sau s-a produs aciunea prejudiciabil.
2.2.3.3. Prorogarea de competen i înfiarea pârâtului
Prorogarea sau alegerea forului se refer la situaia în care prile
contractante au convenit s aduc orice litigiu care decurge dintr-un
contract specific în faa unei instane sau a instanelor dintr-un
anumit sistem juridic. Un astfel
( 12) Articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul nr. 44/2001
includea anterior o norm de competen special în materie de
întreinere; de la 18 iunie 2011, când a intrat în vigoare
Regulamentul privind obligaiile de întreinere, se aplic normele
privind competena din instrumentul respectiv.
2.2.3.1. Norma de baz: competena instanei de la domiciliul
pârâtului
Norma de competen de baz, în conformitate cu articolul 4 din
Regulamentul Bruxelles I, este c, pentru persoanele care îi au
domiciliul pe teritoriul unui stat membru, competena judiciar este
exercitat de ctre instanele statului membru în care este domiciliat
pârâtul, indiferent de naionalitatea sa. Domiciliul se stabilete în
conformitate cu dreptul intern al statului membru în care a fost
sesizat instana. În cazul persoanelor juridice sau al
întreprinderilor, domiciliul se stabilete în funcie de ara în care
acestea îi au sediul statutar, administraia central sau locul
principal de desfurare
a activitii. În cazul în care pârâtul nu este domiciliat pe
teritoriul unui statmembru, articolul 6 din regulament prevede
stabilirea competenei instanelor din fiecare stat membru în
conformitate cu dreptul intern, sub rezerva normelor „de protecie”
a competenei pentru consumatori de la articolul 18 i pentru angajai
de la articolul 21, precum i a normelor privind competena exclusiv
i prorogarea de competen de la articolul 24 i, respectiv, articolul
25.
2.2.3.2. Norme de competen speciale i alternative
Articolele 7-9 din regulament conin norme speciale de competen,
alternative fa de norma general de la articolul 4. Unele dintre
aceste norme permit reclamantului s aleag dac s iniieze proceduri
în faa instanelor statului membru unde îi are domiciliul pârâtul
sau în faa instanei unui alt stat membru care are o competen
special. În practic, cea mai important competen special este
prevzut la articolul 7 alineatul (1), care implic
8/17/2019 Civil Justice Guide EU Ro
http://slidepdf.com/reader/full/civil-justice-guide-eu-ro
15/120
15Competena judiciar, recunoaterea i executarea hotrârilor în
materie civil i comercial – Regulamentul Bruxelles I
de acord poate fi inclus într-un contract mai amplu privind fondul
raportului juridic dintre pri sau poate fi încheiat separat.
De asemenea, un astfel de acord poate s abordeze alte litigii decât
cele care decurg din contract. Nu exist nicio dispoziie în
regulament care s restricioneze utilizarea unei alegeri a forului
la cazurile în care litigiul decurge dintr-o situaie contractual.
Cu toate acestea, în cazul în care litigiul se refer la o situaie
în care prile nu au
o relaie juridic preexistent, cum ar fi în cazul litigiilor care
decurg din delicte, în fapt, foarte frecvent, acordul poate fi
încheiat numai dup apariia litigiului ( 13).
Norma privind acordurile de alegere a forului prevzut la articolul
25 este una dintre cele mai importante i frecvent utilizate norme
din Regulamentul Bruxelles I. Prorogarea de competen este permis în
general. Cu toate acestea, exist limite în favoarea prilor
asigurate de normele „de protecie” a competenei în ceea ce privete
chestiuni legate de asigurare, consumatori i angajai ( 14). Ar
trebui remarcat faptul c o prorogare de competen nu poate
.
În temeiul versiunii anterioare a Regulamentului Bruxelles
I ( 16) un acord privind alegerea forului într-un stat
membru, încheiat între pri dintre care una sau mai multe au
domiciliul pe teritoriul unui stat membru, avea drept efect faptul
c orice alt instan decât instana aleas putea prelua cauza, chiar
dac acordul privind competena conferea competen exclusiv, cu
condiia ca aceast
( 13) De exemplu, de regul nu este posibil s se încheie un acord de
alegere a forului având ca obiect un litigiu care decurge din
delicte înainte s fi survenit evenimentul care a cauzat
litigiul.
( 14) A se vedea dispoziiile de la articolele 15, 19 i 23.
( 15) A se vedea articolul 27.
( 16) Regulamentul nr. 44/2001, articolul 23 alineatul (1);
aceast poziie ar putea fi pus în contrast cu situaia în care
niciuna dintre prile la acordul de alegere a forului nu era
domiciliat pe teritoriul unui stat membru; în aceast situaie, orice
alt instan dintr-un stat membru, alta decât instana aleas, nu avea
nicio competen în soluionarea litigiilor între prile la acord, cu
excepia cazului în care instana aleas îi declina ea însi competena;
a se vedea articolul 23 alineatul (3) din Regulamentul nr.
44/2001.
alt instan s fi fost sesizat mai întâi. Regulamentul Bruxelles I
reformat ( 17) modific aceast dispoziie în sensul c un
acord de prorogare a competenei unei instane dintr-un stat membru,
în cazul în care este valabil, va prevala indiferent de domiciliul
prilor ( 18). Regulamentul Bruxelles I reformat adaug, de
asemenea, dispoziii conform crora valabilitatea pe fond a acordului
de prorogare se determin în conformitate cu legislaia statului
membru ale crui
instane sunt alese ( 19) i c acordul de prorogare, în
cazul în care face parte dintr-un contract, trebuie s fie tratat ca
un acord independent de alte clauze ale contractului, iar
valabilitatea prorogrii nu poate fi contestat doar pentru motivul c
respectivul contract nu este valabil ( 20). De asemenea, se
urmrete ca orice chestiune referitoare la valabilitatea acordului
de alegere a forului s fie soluionat în conformitate cu legea
statului membru al instanei alese. ( 21)
Regulamentul Bruxelles I reformat conine i o alt modificare
important, care consolideaz „autonomia prilor” în ceea ce privete
acordurile de alegere
a forului, prin impunerea faptului ca o instan care este sesizat cu
o aciune icare nu este instana aleas de prile la un acord de
alegere exclusiv a forului s nu întreprind nicio aciune în cauza
respectiv pân când instana aleas, indiferent dac este sau nu
sesizat mai întâi, stabilete dac are competen în temeiul
acordului de alegere a forului. Odat ce instana aleas i-a stabilit
competena, orice alt instan sesizat trebuie s îi decline
competena ( 22).
( 17) Regulamentul nr. 1215/2012.
( 19) Ibidem.
( 21) A se vedea considerentul 20.
( 22) A se vedea articolul 31 alineatul (2) din Regulamentul
Bruxelles I reformat
8/17/2019 Civil Justice Guide EU Ro
http://slidepdf.com/reader/full/civil-justice-guide-eu-ro
16/120
16 Un ghid pentru practicienii din domeniul dreptului — Cooperarea
judiciar în materie civil în Uniunea European
Cu excepia cazurilor în care competena este determinat de alte
dispoziii ale Regulamentului Bruxelles I, instana din statul membru
unde se înfieaz pârâtul va fi considerat competent, în temeiul
articolului 26. Acest lucru nu se aplic în cazul în care înfiarea
are ca obiect contestarea competenei sau în cazul în care o
alt instan are competen exclusiv în temeiul articolului
24. Aceast norm este important în practic, întrucât ea oblig
pârâtul s se asigure de competena instanei înainte de a se înfia în
instan. Dup acceptarea acesteia, competena nu poate fi revocat i
competena instanelor este stabilit definitiv.
Regulamentul Bruxelles I reformat adaug o garanie important în ceea
ce privete aceast norm, conform creia, în cazul contractelor de
asigurare, al contractelor încheiate cu consumatorii i al
contractelor de munc în care pârâtul este, dup caz, asiguratul,
deintorul poliei de asigurare sau beneficiarul
unui contract de asigurare, partea vtmat, angajatul sau
consumatorul, înfiarea nu constituie acceptarea de ctre pârât
a competenei jurisdicionale a instanei, cu excepia cazului în care
instana sesizat se asigur c pârâtul este informat cu privire la
dreptul su de a contesta competena instanei i cu privire la
consecinele înfirii sau ale neînfirii ( 23).
( 23) A se vedea articolul 26 alineatul (2) din Regulamentul
Bruxelles I reformat.
Exemplul 2 - continuare
În cazul prezentat la exemplul 2 de mai sus, cele dou
întreprinderi din state membre diferite prezint argumente cu
privire la valabilitatea unei clauze de alegere a forului coninute
în condiiile
generale de vânzare ale uneia dintre acestea, întreprinderea
D.Soluia se poate deduce din articolul 25 din Regulamentul
Bruxelles I.
În ceea ce privete cerinele de form pentru o clauz de alegere
a forului, articolul 25 conine un set de norme difereniate. Norma
de baz este aceea c o clauz de alegere a forului trebuie convenit
de ctre pri în scris, dei nu este necesar un document scris semnat
de ambele pri. Schimbul de declaraii scrise sau acordurile orale
confirmate în scris îndeplinesc, de asemenea, cerinele. Acelai
lucru este valabil pentru o form conform cu uzanele instituite
între pri i în comerul internaional, o form conform
cu uzanele care sunt bine cunoscute i respectate cu regularitate în
specialde tipul de comer în cauz i în legtur cu care prile sunt sau
ar trebui s fie la curent.
Pentru a aminti situaia de fapt de la exemplul 2, întreprinderea D
a prezentat o ofert scris de cumprare, pe care întreprinderea C a
confirmat-o în scris.
În oferta de cumprare, întreprinderea D a fcut trimitere
explicit la condiiile generale de vânzare, pe care le-a pus la
dispoziia întreprinderii C într-o limb utilizat de ctre pri. Prin
urmare, clauza de competen stabilit în condiiile de vânzare
ale întreprinderii D întrunete cerinele prevzute la articolul 25
alineatul (1) din Regulamentul Bruxelles I. În consecin, aceasta
acord instanei E competena exclusiv de a instrumenta cauza i, prin
urmare, argumentul întreprinderii D prevaleaz.
8/17/2019 Civil Justice Guide EU Ro
http://slidepdf.com/reader/full/civil-justice-guide-eu-ro
17/120
17Competena judiciar, recunoaterea i executarea hotrârilor în
materie civil i comercial – Regulamentul Bruxelles I
2.2.3.4. Norme speciale în ceea ce privete chestiunile legate
de contractele
de asigurri, contractele încheiate cu consumatorii i
contractele
individuale de munc
Sunt prevzute norme speciale în materie de contracte de asigurri,
contracte încheiate cu consumatorii i contracte individuale
de munc. Politica aflat la
baza dispoziiilor privind aceste contracte se distinge prin
necesitatea perceput de a proteja partea defavorizat, considerat în
acest scop a fi asiguratul, consumatorul sau angajatul.
Regulamentul Bruxelles I prevede norme specifice în astfel de
cazuri cu scopul asigurrii unui for mai convenabil pentru partea
defavorizate, considerat a fi demn de protecie. În cele mai multe
dintre situaii, partea defavorizat poate intenta o aciune în
justiie în faa instanei de la domiciliul su i nu poate fi acionat
în justiie decât în ara respectiv.
În temeiul articolului 18 alineatul (1) din Regulamentul
Bruxelles I, un consumator poate introduce o aciune împotriva
celeilalte pri la un contract fie înaintea instanelor din statul
membru pe teritoriul cruia îi are domiciliul partea în cauz, fie
înaintea instanelor din locul unde îi are domiciliul consumatorul.
Articolul 17 alineatul (1) litera (c) prevede c alegerea este
deschis pentru consumator în cazul în care contractul
a fost încheiat cu o persoan care desfoar activiti comercialesau
profesionale în statul membru pe teritoriul cruia este domiciliat
consumatorul sau îi direcioneaz, prin orice mijloace, activitile
spre acel stat membru sau spre mai multe state, inclusiv statul
membru în cauz, i contractul se încadreaz în sfera unor astfel de
activiti. Având în vedere c nu se poate eluda aceast norm printr-un
acord încheiat anterior apariiei litigiului, în conformitate cu
articolul 17, i întrucât librria are un site de internet creat în
mod special pentru a atrage clieni din statul membru 1, aceasta îi
direciona activitile comerciale ctre statul membru în care este
domiciliat doamna A, drept pentru care aceasta poate introduce o
aciune în justiie împotriva librriei în faa instanei care este
competent la domiciliul su ( 24).
( 24) Acest aspect a fcut obiectul jurisprudenei Curii Europene de
Justiie, care a sugerat unele dintre elementele care trebuie s
existe pentru a stabili c activitile sunt orientate spre un stat
membru prin intermediul unui site internet. Printre acestea se numr
utilizarea unei limbi a statului membru în cauz, care este diferit
de cea a întreprinderii, menionarea preurilor
într-o moned specific acestui stat, descrierea unor itinerarii
având capunct de plecare unul sau mai multe alte state membre ctre
locul de prestare a serviciului, utilizarea unui nume de domeniu de
nivel superior, altul decât cel din statul în care este stabilit
comerciantul i menionarea unei clientele internaionale compuse din
persoane cu domiciliul în diferite state membre sunt câiva dintre
indicatorii de fapt care pot dovedi intenia de direcionare a
activitii ctre statul membru al consumatorului. A se vedea cauzele
conexate Pammer/Reederei Karl Schlüter GmbH & Co KG
(C-585/08) i Hotel Alpenhof GesmbH/Oliver Heller (C
144/09).
Exemplul 3
Doamna A, rezident în statul membru 1, comand o carte de la o
librrie online i pltete preul de 26,80 EUR în avans. Cartea nu
ajunge niciodat la ea. Doamna A afl c librria online este o
întreprindere cu sediul în statul membru 2. Ea decide s intenteze o
aciune în justiie i întreab unde trebuie introdus aceasta. Librria
susine c în condiiile sale generale de vânzare se stabilete
competena instanelor din statul membru 2.
8/17/2019 Civil Justice Guide EU Ro
http://slidepdf.com/reader/full/civil-justice-guide-eu-ro
18/120
18 Un ghid pentru practicienii din domeniul dreptului — Cooperarea
judiciar în materie civil în Uniunea European
2.2.3.5. Competena exclusiv
Articolul 24 din Regulamentul Bruxelles I enumer împrejurrile care
justific o competen exclusiv, în cazul în care exist prezumia unei
legturi deosebit de strânse cu instanele judectoreti dintr-un
anumit stat membru sau în cazul în care exist o nevoie
deosebit de securitate juridic. Acestea includ, printre
altele, proceduri care au ca obiect drepturile reale asupra
bunurilor imobiliare sau de închiriere a unor bunuri imobiliare sau
aciunile privind înregistrarea sau valabilitatea brevetelor i a
altor drepturi de proprietate industrial. În toate cazurile
enumerate la articolul 24, se exclude sesizarea altor instane, cum
ar fi instana de la domiciliul pârâtului sau a oricrei alte instane
asupra creia prile au convenit printr-o clauz de alegere a
forului ( 25).
2.2.4. Msuri provizorii i msuri de conservare
În ceea ce privete msurile provizorii, articolul 35 din
Regulamentul Bruxelles I prevede, de asemenea, posibilitatea de a
înainta o cerere instanelor unui stat membru, atunci când astfel de
msuri sunt disponibile în conformitate cu legislaia statului
respectiv. Acest lucru se aplic inclusiv în cazul în care instanele
dintr-un alt stat membru sunt competente s judece cauza pe fond. Ar
trebui remarcat faptul c, în versiunea „reformat” a Regulamentului
Bruxelles I, exist o nou definiie a „hotrârii”, prin care acest
termen este extins pentru a include o hotrâre de acordare a unei
msuri provizorii sau de conservare de ctre o instan competent pe
fond în temeiul regulamentului; aceasta nu
include o msur acordat de o astfel de instan fr ca pârâtul –
probabil persoana împotriva creia se presupune c este acordat msura
– s fie citat s se înfieze în instan înainte ca msura s fie
acordat, cu excepia cazului în care hotrârea care conine msura este
notificat sau comunicat pârâtului înainte s aib loc executarea. Cu
toate acestea, o hotrâre de
( 25) A se vedea articolul 27.
acordare a unei msuri provizorii i de conservare emis de o instan
care nu are competena s judece cauza pe fond în conformitate cu
Regulamentul Bruxelles I nu este recunoscut i executat în temeiul
regulamentului.
2.2.5. Evitarea procedurilor paralele – litispendena european
Chiar i având în vedere normele de competen din Regulamentul
Bruxelles I, este în continuare posibil ca mai multe instane din
Uniunea European s aib competen în acelai litigiu civil. Norma
privind litispendena european împiedic instanele a dou sau
mai multe state membre s instrumenteze simultan o cauz având acelai
obiect i între aceleai pri, ceea ce ar implica riscul de a ajunge
la decizii contradictorii, precum i pierderea de resurse
judiciare i de alt tip. În cazul în care sunt introduse
aciuni în faa instanelor din state membre diferite, orice alt
instan decât instana sesizat iniial
îi suspend din oficiu procedura pân în momentul în care
instana sesizatiniial stabilete dac are competena în cauza
respectiv. În cazul în care este stabilit competena instanei
sesizate iniial, orice alt instan decât cea care a fost sesizat
iniial îi declin competena în favoarea instanei respective (
26). Aceast norm are o mare importan în practica judiciar
transfrontalier. Regulamentul Bruxelles I reformat conine modificri
importante aduse normelor privind litispendena; în primul rând,
instana sesizat poate s solicite orice alt instan sesizat s îi
comunice data la care a fost sesizat, iar instana solicitat trebuie
s ofere aceste informaii fr întârziere. În continuare, în cazul în
care exist mai multe instane sesizate, fiecare cu
competen exclusiv în temeiul articolului 26, orice alt instan decât
cea care a fost sesizat iniial trebuie s îi decline competena în
favoarea acesteia. În continuare, de mare importan în cazul
alegerii forului, în temeiul Regulamentului Bruxelles I reformat,
aceast norm este modificat în cazul
( 26) A se vedea articolul 29; articolul 30 conine o dispoziie
similar pentru aciuni conexe referitor la care nu exist o definiie
la articolul 30 alineatul (3).
8/17/2019 Civil Justice Guide EU Ro
http://slidepdf.com/reader/full/civil-justice-guide-eu-ro
19/120
19Competena judiciar, recunoaterea i executarea hotrârilor în
materie civil i comercial – Regulamentul Bruxelles I
acordurilor de alegere exclusiv a forului ( 27) dup cum
urmeaz: în cazul în care o instan aleas de pri este sesizat i
dispune de competen exclusiv în temeiul acordului de alegere a
forului, orice alt instan sesizat trebuie s suspende procedura i,
dac se stabilete competena forului desemnat, trebuie s îi decline
competena în favoarea instanei alese ( 28). În fine, normele
cu privire la litispenden se aplic, de asemenea, dar într-o form
modificat, în
cazul aciunilor introduse în state care nu sunt membre ale UE, dac
o instan dintr-un stat membru este sesizat în temeiul normelor
prevzute la articolul 4 sau la articolele 7-9 i exist o procedur
pendinte între aceleai pri, având acelai obiect i aceeai
cauz ( 29).
2.2.6. Recunoaterea i executarea hotrârilor pronunate de instane
din alte state membre în temeiul Regulamentului Bruxelles I
reformat
Regulamentul Bruxelles I a simplificat formalitile pentru
recunoaterea i executarea unei hotrâri pronunate de ctre o instan
într-un stat membru (denumit în continuare „stat membru de
origine”) ( 30) în alt stat membru (denumit în
continuare „stat membru solicitat”). Regulamentul a introdus o
procedur direct i uniform pentru încuviinarea executrii unei
hotrâri în alt stat membru, cunoscut, de asemenea, ca procedura de
exequatur. Acest demers a fost continuat în Regulamentul Bruxelles
I reformat, care a abolit procedura de exequatur în totalitate. De
la 10 ianuarie 2015, nu va mai fi
( 27) A se vedea punctul 2.2.3.3 i nota de subsol 15.
( 28) A se vedea articolul 31 i considerentul 22.
( 29) A se vedea articolul 33; exist o norm similar în ceea
ce privete aciunile conexe; dispoziiile au fost introduse în parte
pentru a permite UE s ratifice Convenia de la Haga privind alegerea
forului; a se vedea, de asemenea, considerentele 23 i 4).
( 30) A se vedea definiia de la articolul 2 litera (d).
necesar ca un creditor s solicite încuviinarea executrii; acesta
poate solicita direct executarea hotrârii ( 31).
2.2.6.1. Recunoaterea
În conformitate cu articolul 36, o hotrâre judectoreasc
pronunat într-un stat membru se recunoate în mod automat în
celelalte state membre, fr a fi necesar vreo procedur special.
Recunoaterea poate fi refuzat doar în foarte puine cazuri
excepionale, dintre care cel mai important, din punct de vedere al
practicii judiciare, este cel reglementat de articolul 45 alineatul
(1) litera (b), cu privire la hotrârile pronunate în lips.
2.2.6.2. Executarea
Astfel cum s-a menionat mai sus, Regulamentul Bruxelles I reformat
a realizat o modificare semnificativ în ceea ce privete procedura
de constatare a unei hotrâri pronunate într-un stat membru ca fiind
executorie în alt stat membru. În loc ca partea care dorete
executarea hotrârii – „creditorul care deine un titlu executoriu” –
s aib obligaia de a solicita o declaraie de constatare a forei
executorii, o astfel de hotrâre este direct executorie în alt stat
membru dac sunt prezentate anumite documente. Un creditor care
deine un titlu executoriu i care dorete executarea unei hotrâri
solicit instanei de origine s emit un certificat prin care se
confirm caracterul executoriu i se ofer
detalii cu privire la hotrâre ( 32). Certificatul i o copie a
hotrârii prezint ulterior autoritate suficient pentru executare în
statul membru solicitat ( 33).
( 31) A se vedea articolul 39.
( 32) A se vedea articolul 53 i anexa .
( 33) A se vedea articolul 37.
8/17/2019 Civil Justice Guide EU Ro
http://slidepdf.com/reader/full/civil-justice-guide-eu-ro
20/120
20 Un ghid pentru practicienii din domeniul dreptului — Cooperarea
judiciar în materie civil în Uniunea European
Pe lâng faptul c îi permite creditorului care deine un titlu
executoriu s obin executarea hotrârii în statul membru solicitat,
în conformitate cu legea din statul respectiv i în aceleai condiii
ca o hotrâre pronunat în statul respectiv ( 34) o
hotrâre executorie implic puterea de a utiliza orice msuri
provizorii, inclusiv msuri de conservare, în conformitate cu
legislaia statului membru solicitat ( 35). În cazul în care o
hotrâre conine
un ordin care nu este cunoscut în dreptul statului membru
solicitat, ordinul trebuie adaptat la un ordin cu efect echivalent
în statul respectiv ( 36).
2.2.6.3. Refuzul recunoaterii i al executrii
Recunoaterea poate fi refuzat dac exist motive precum cele
menionate la articolul 45. O hotrâre nu va fi recunoscut (a) dac
recunoaterea este vdit contrar ordinii publice (ordre public) a
statului membru solicitat, (b)
dac, în cazul în care hotrârea a fost pronunat în lips, se constat
cpârâtului nu i-a fost notificat sau comunicat actul de sesizare a
instanei sau un act echivalent în timp util i într-o manier care s
îi permit acestuia s îi pregteasc aprarea sau (c) dac aceasta
contravine normelor de competen exclusiv sau normelor speciale în
materie de contracte de asigurri sau contracte încheiate cu
consumatorii ( 37). În toate celelalte cazuri, instana din
statul membru solicitat trebuie s accepte constatrile de fapt
referitoare la competen fcute de instana de origine i îi este
interzis în mod expres s revizuiasc competena instanei
respective ( 38). Articolul 36 prevede c, în niciun caz,
hotrârea strin nu poate face obiectul unei revizuiri pe fond (
39).
( 34) A se vedea articolul 41.
( 35) A se vedea articolul 40.
( 36) A se vedea articolul 54.
( 37) A se vedea articolul 45 litera (e).
( 38) A se vedea articolul 45 alineatele (2) i (3).
( 39) A se vedea articolul 52.
Orice persoan interesat poate solicita constatarea faptului c
niciunul dintre motivele refuzului recunoaterii nu se aplic unei
anumite hotrâri ( 40). Orice parte interesat poate depune o
cerere împotriva recunoaterii, iar debitorul împotriva cruia
s-a pronunat o hotrâre poate depune o cerere împotriva executrii în
faa uneia dintre instanele enumerate de Comisie în acest
scop ( 41). Cererea se refer numai la executarea hotrârii, nu
la fondul cauzei ( 42). De
asemenea, debitorul împotriva cruia s-a pronunat o hotrâre poate s
se adreseze instanei în legtur cu refuzul recunoaterii sau al
executrii unei hotrâri pe baza unuia dintre motivele de refuz al
recunoaterii ( 43). Decizia privind cererea de refuz al
executrii poate fi atacat de ctre pri în cadrul unei proceduri
speciale ( 44).
2.2.7. Executarea a actelor autentice i a tranzaciilor
judiciare
În majoritatea sistemelor juridice ale statelor membre, este
posibil exprimareaobligaiilor de plat a unor sume de bani sau de
îndeplinire a altor tipuri de obligaii contractuale într-un acord
sau un alt document întocmit de un notar sau în alt mod având
autoritate public i de autentificare, de exemplu prin înscrierea
într-un registru public sau în instan. Un astfel de acord sau
instrument este cunoscut ca fiind un act autentic. În conformitate
cu dispoziiile anterioare ale Regulamentului Bruxelles I (
45), în cazul în care un astfel de act era executoriu în statul
membru de origine în care a fost întocmit sau înregistrat, acesta
era direct aplicabil în toate celelalte state membre în aceleai
condiii
( 40) A se vedea articolul 36 alineatul (2); procedura pentru o
astfel de cerere esteaceeai ca în cazul refuzului executrii (a se
vedea articolele 46-51).
( 41) A se vedea articolele 47 i 75; informaiile urmeaz s fie
difuzate de ctre Comisie prin intermediul RJE.
( 42) A se vedea articolul 52.
( 43) A se vedea articolele 46-48 i considerentul 29.
( 44) A se vedea articolele 49-51.
( 45) A se vedea articolul 57.
21C d h l l l l l ll
8/17/2019 Civil Justice Guide EU Ro
http://slidepdf.com/reader/full/civil-justice-guide-eu-ro
21/120
21Competena judiciar, recunoaterea i executarea hotrârilor în
materie civil i comercial – Regulamentul Bruxelles I
ca i o hotrâre. Acest lucru are avantajul evident de a constitui o
modalitate relativ rapid i direct de a asigura plata banilor sau
îndeplinirea altor obligaii, dat fiind c un astfel de act autentic
poate fi executat direct dup ce creditorul a obinut o hotrâre de
încuviinare a executrii. Singurul motiv pentru care ar putea fi
contestat executarea este dac acest lucru ar fi în mod vdit contrar
ordinii publice a statului membru solicitat.
În conformitate cu Regulamentul Bruxelles I reformat, ca
urmare a eliminrii necesitii unei hotrâri de încuviinare a
executrii, un creditor are nevoie numai de actul propriu-zis i de
un certificat eliberat de autoritatea competent sau, dup caz, de
instana din statul membru de origine ( 46). Regulamentul
Bruxelles I reformat include, de asemenea, o definiie a actului
autentict ( 47). În ceea ce privete tranzaciile judiciare, se
aplic dispoziii similare celor pentru executarea actelor
autentice ( 48).
2.2.8. Sisteme speciale pentru Curtea Unic în materie de Brevete i
Curtea de Justiie din Benelux
Începând cu 15 ianuarie 2015, un nou regulament se aplic
simultan cu aplicarea Regulamentului Bruxelles I reformat pentru a
formula norme speciale în ceea ce privete relaia dintre
procedura din faa Curii Unice în materie de Brevete i a Curii de
Justiie din Benelux (denumite în mod colectiv „instanele comune”),
pe de o parte, i instanele din statele membre în conformitate cu
Regulamentul Bruxelles I, pe de alt parte ( 49). Acesta
include, de asemenea,
norme în ceea ce privete relaiile cu instane din ri tere, i anume
state din
( 46) A se vedea articolele 58 i 60 din textul „reformat”.
( 47) A se vedea articolul 2 litera (c).
( 48) A se vedea articolul 57 i articolele 59 i 60, precum i
definiia de la articolul 2 litera (b) din textul „reformat”.
( 49) A se vedea Regulamentul (UE) nr. 542/2014 al
Parlamentului European i al Consiliului.
afara UE. Propunerea pe care se bazeaz regulamentul a fost adoptat
de Consiliul European i Parlament în iunie 2014. Actul conine
dispoziii referitoare la competena jurisdicional relativ a
instanelor din statele membre în temeiul dispoziiilor privind
competena din Regulamentul Bruxelles I i relaia dintre acestea i
competena instanelor comune i, de asemenea, cuprinde norme privind
litispendena i se refer la recunoaterea i executarea
hotrârilor în conformitate cu cele dou regimuri.
Aceast modificare a Regulamentului Bruxelles I reformat a devenit
necesar pentru a permite punerea în aplicare a „pachetului privind
brevetele” care const în dou regulamente ( 50) (denumite
în continuare „regulamentele unice
în materie de brevete”) i un acord internaional (denumit în
continuare „Acordul privind Curtea Unic în materie de Brevete” sau
„Acordul UPC”), care creeaz un sistem unitar de protecie a
brevetelor în Uniunea European. În conformitate cu Acordul UPC i
regulamentele respective, va fi posibil s se obin un brevet
european cu efect unitar – un document juridic care asigur o
protecie uniforma unei invenii în cele 25 de state membre (
51) — la un ghieu unic, care ofer avantaje în materie de
costuri i conduce la reducerea sarcinilor administrative.
Curtea de Justiie din Benelux este o instan comun pentru Belgia,
Luxemburg i rile de Jos, care a fost instituit în 1965 i are
sarcina de a asigura aplicarea uniform a normelor comune statelor
membre ale Benelux privind diferite aspecte, printre care i
proprietatea intelectual (în special anumite tipuri de drepturi
privind mrcile, modelele i desenele). Pân în prezent, sarcina Curii
de Justiie din Benelux a constat în principal în pronunarea de
hotrâri preliminare
privind interpretarea normelor respective. În 2012, cele trei state
membre au ( 50) Regulamentul (UE) nr. 1257/2012 al Parlamentului
European i al Consiliului de
punere în aplicare a unei cooperri consolidate în domeniul crerii
unei protecii unitare prin brevet; Regulamentul (UE) nr. 1260/202
al Consiliului de punere în aplicare a cooperrii consolidate în
domeniul crerii unei protecii unitare prin brevet în ceea ce
privete dispoziiile aplicabile în materie de traducere.
( 51) Regulamentele unice în materie de brevete au fost adoptate în
cadrul cooperrii consolidate de ctre toate statele membre, cu
excepia Italiei i a Spaniei.
22 U hid t ti i ii di d i l d t l i C j di i î t i i il î U i
E
8/17/2019 Civil Justice Guide EU Ro
http://slidepdf.com/reader/full/civil-justice-guide-eu-ro
22/120
22 Un ghid pentru practicienii din domeniul dreptului — Cooperarea
judiciar în materie civil în Uniunea European
creat posibilitatea de a extinde competenele Curii de Justiie din
Benelux pentru a include competene jurisdicionale în anumite
chestiuni specifice care intr în domeniul de aplicare al
Regulamentului Bruxelles I
Modificrile Regulamentului Bruxelles I reformat vizeaz asigurarea
conformitii între acordul privind instanele comune i Regulamentul
Bruxelles
I reformat i abordarea chestiunii specifice a normelor de competen
referitor la pârâii cu domiciliul în statele din afara Uniunii
Europene.
Principala norm de competen este aceea c o instan comun este
competent în temeiul Regulamentului Bruxelles I în cazul în care
competena se confer, în temeiul normelor respective, instanelor
unui stat membru care este parte la acordul de stabilire a instanei
respective în ceea ce privete o chestiune juridic din domeniul de
aplicare al acordului. În ceea ce privete prile care îi au
domiciliul în afara UE, normele din Regulamentul Bruxelles
I sunt extinse astfel încât s se aplice pârâilor cu domiciliul în
ri tere închestiuni care in de competena instanelor comune. De
asemenea, instanele comune sunt în msur s audieze pârâi domiciliai
în afara UE pe baza unei norme secundare privind competena: în
cazul în care o instan comun este competent în cazul unui aspect
litigios legat de o înclcare a unui brevet european din care au
rezultat prejudicii în UE, acesteia ar putea, de asemenea, s i se
prezinte o cerere în despgubiri care deriv din înclcarea
respectiv
în afara UE împotriva unui pârât care nu este domiciliat în
UE, în cazul în care bunurile care aparin pârâtului sunt situate
într-un stat membru parte la acordul privind instanele
comune ( 52). Normele privind litispendena din
Regulamentul Bruxelles I reformat se aplic aciunilor introduse în
acelai timp în faa unei instane comune i a unei instane dintr-un
stat membru care nu este parte la acordul în cauz ( 53). În
ceea ce privete recunoaterea i executarea în general, se vor aplica
normele Regulamentului Bruxelles I, cu
( 52) A se vedea articolul 71b.
( 53) A se vedea articolul 71c.
excepia cazului în care o hotrâre pronunat de o instan comun urmeaz
s fie executat într-un stat membru care este parte la acordul în
cauz, iar acordul include norme privind recunoaterea i executarea,
caz în care se vor aplica normele respective ( 54).
( 54) A se vedea articolul 71d.
23C t j di i t i t h t â il î t i i il i i l R l t l B ll I
8/17/2019 Civil Justice Guide EU Ro
http://slidepdf.com/reader/full/civil-justice-guide-eu-ro
23/120
8/17/2019 Civil Justice Guide EU Ro
http://slidepdf.com/reader/full/civil-justice-guide-eu-ro
24/120
8/17/2019 Civil Justice Guide EU Ro
http://slidepdf.com/reader/full/civil-justice-guide-eu-ro
25/120
3.1. Prezentare g eneral
Uniunea European a adoptat patru regulamente distincte concepute s
faciliteze recuperarea rapid i eficient a creanelor restante
(denumite în mod colectiv „proceduri europene”). Trei regulamente
creeaz proceduri europene uniforme care sunt la dispoziia
justiiabililor ca o alternativ la procedurile
prevzute de dreptul intern. Al patrulea regulament prevede c
instana care a emis o hotrâre certific faptul c s-au respectat
anumite norme procedurale minime. Hotrârile emise în cadrul
procedurilor europene sunt recunoscute i executate într-un alt stat
membru, fr a fi necesar s se obin o hotrâre de încuviinare a
executrii (exequatur). Procedurile astfel create sunt, în ordinea
adoptrii, titlul executoriu european pentru creanele necontestate
(denumit în continuare „TEE”) ( 55), somaia european de
plat (denumit în continuare „SEP”) ( 56), procedura european
privind cererile cu valoare redus (denumit în continuare
„PECVR”) ( 57) i ordonana asigurtorie european de
indisponibilizare a conturilor bancare (denumit în continuare
„ordonana asigurtorie”) ( 58). Procedurile sunt disponibile
numai în ceea ce privete cazurile transfrontaliere.
3.2. Titlul executoriu european pentru creanele necontestate –
„TEE”
Scopul Regulamentului privind crearea unui titlu executoriu
european pentru creanele necontestate ( 59) a fost
renunarea la orice msur
( 55) Regulamentul (CE) nr. 805/2004 al Parlamentului European i al
Consiliului din21 aprilie 2004.
( 56) Regulamentul (CE) nr. 1896/2006 al Parlamentului European i
al Consiliului din 12 decembrie 2006..
( 57) Regulamentul (CE) nr. 861/2007 al Parlamentului European i al
Consiliului din11 iulie 2007..
( 58) Regulamentul (UE) nr. 655/2014 al Parlamentului European i al
Consiliului..
( 59) Regulamentul li se aplic tuturor statelor membre, cu excepia
Danemarcei..
intermediar care ar trebui întreprins înainte de executarea unei
hotrâri într-un alt stat membru decât cel în care aceasta a
fost pronunat, prin stabilirea unor standarde minime de procedur.
Regulamentul se aplic, cu unele excepii, în materie civil i
comercial, indiferent de natura instanei.
Noiunea de creane necontestate acoper toate situaiile în care
un creditor,
sub rezerva absenei verificabile a oricrui indiciu c debitorul
contest natura sau valoarea unei creane pecuniare, a obinut fie o
hotrâre judectoreasc
împotriva debitorului, fie un act executoriu care atest sau
recunoate datoria i care necesit consimmântul expres al debitorului
sub forma unui act autentic sau a unei tranzacii judiciare aprobate
de o instan.
În cazul în care o hotrâre judectoreasc privind o crean
necontestat a fost emis într-un stat membru i trebuie s fie
recunoscut i executat în alt stat membru, creditorul are dou
opiuni: acesta poate solicita ca hotrârea s fie certificat ca titlu
executoriu european sau poate solicita o hotrâre de încuviinare a
executrii în temeiul Regulamentului Bruxelles I. O hotrâre privind
o crean necontestat care a fost certificat ca titlu executoriu
european în statul membru de origine este recunoscut i executat în
celelalte state membre fr a fi necesar o hotrâre de încuviinare a
executrii. Pentru hotrârile pronunate în cadrul aciunilor judiciare
intentate dup 10 ianuarie 2015, procedura de exequatur a fost
eliminat de Regulamentul Bruxelles I reformat. Pentru astfel de
hotrâri, titlul executoriu european va avea o relevan deosebit
numai cu privire la recuperarea creanelor de întreinere din Regatul
Unit, întrucât Regulamentul privind obligaiile de întreinere
prevede
necesitatea unei hotrâri de încuviinare a executrii pentru acest
stat membru.
26 Un ghid pentru practicienii din domeniul dreptului — Cooperarea
judiciar în materie civil în Uniunea European
8/17/2019 Civil Justice Guide EU Ro
http://slidepdf.com/reader/full/civil-justice-guide-eu-ro
26/120
26 Un ghid pentru practicienii din domeniul dreptului Cooperarea
judiciar în materie civil în Uniunea European
Exemplul 4
Domnul A a intentat un proces împotriva domnului B pentru o crean
pecuniar prin introducerea unei aciuni în justiie în statul membru
1, în care ambele pri îi au domiciliul. Instana a dispus ca domnul
B, care nu a contestat creana în cursul procedurilor
judiciare, s plteasc suma de 10 000 EUR domnului A. Întrucât
domnul B tocmai i-a transferat toate activele monetare la o banc
din statul membru 2, domnul A întreab cum poate obine executarea
hotrârii în statul membru 2.
În prezent, domnul A are dou opiuni: acesta se poate adresa
instanei de origine din statul membru 1 pentru certificarea
hotrârii judectoreti ca titlu executoriu european pentru creanele
necontestate; astfel, hotrârea judectoreasc, împreun cu
certificatul, ar fi recunoscut i executorie în statul membru 2, fr
a fi necesar nicio alt procedur special. Cea de
a doua opiune este ca, în temeiul Regulamentului Bruxelles I,
domnul A s solicite în statul membru 2, unde se urmrete executarea,
o hotrâre de încuviinare a executrii. Procedura de exequatur
prevzut în regulament ar presupune proceduri în statul membru 2,
separate de cele din statul membru 1, în care a fost pronunat
hotrârea. Aceast situaie poate cauza o anumit întârziere i poate da
natere la costuri suplimentare.
În viitor, în temeiul Regulamentului Bruxelles I reformat,
domnul A, în ceea ce privete cea de a doua opiune, nu va avea
obligaia de a solicita o hotrâre de încuviinare a executrii în
statul membru 2, întrucât începând
cu 10 ianuarie 2015 hotrârea va fi recunoscut i executorie în
statulmembru 2 fr a fi nevoie de procedurile intermediare prevzute
în prezent în Regulamentul Bruxelles I.
Procedura TEE ofer un avantaj real pentru creditori, care pot
beneficia astfel de executarea rapid i eficient a hotrârilor
privind creanele necontestate în alte state membre, fr
implicarea sistemului judiciar din statul membru în care se solicit
executarea i fr întârzierea i cheltuielile aferente. În plus,
aceasta elimin, de asemenea, în general, necesitatea traducerii,
întrucât pentru certificare se utilizeaz formularele standard
multilingve. Instana de
origine elibereaz certificatul de titlu executoriu european
utilizând formularul- tip prevzut în anexa I, în limba hotrârii
judectoreti. Regulamentul privind titlul executoriu european pentru
creanele necontestate stabilete standarde minime cu privire la
procedura în urma creia se pronun hotrârea, pentru a garanta c
debitorul este informat cu privire la aciunea în justiie introdus
împotriva sa, cu privire la cerina referitoare la
participarea activ în cadrul procedurilor de contestare a creanei
în cauz i la consecinele neparticiprii, în timp util i într-o
manier care s îi permit s îi pregteasc aprarea. Instanele din
statul membru de origine au misiunea s examineze respectarea deplin
a standardelor minime de procedur înainte de eliberarea unui
certificat de titlu executoriu european standardizat, ceea ce face
ca examinarea i rezultatele sale s fie transparente. Interesele
debitorului împotriva cruia s-a pronunat o hotrâre sunt protejate
în etapa executorie prin faptul c se permite un drept limitat de
refuz al ordinului în statul membru de executare, dar nu revizuirea
pe fond.
Regulamentul privind titlul executoriu european pentru creanele
necontestate a intrat în vigoare la 21 octombrie 2005. Informaii
suplimentare despre procedura TEE pot fi consultate în Ghidul
practic pentru aplicarea Regulamentului
privind titlul executoriu european, care a fost publicat sub
auspiciile Reelei judiciare europene în materie civil i
comercial ( 60).
( 60) Ghidul poate fi accesat online la adresa
http://ec.europa.eu/civiljustice/
publications/docs/guide_european_enforcement_order_ro.pdf
27Proceduri europene în materie civil i comercial
http://slidepdf.com/reader/full/civil-justice-guide-eu-ro
27/120
p
3.3. Procedura european de somaie de plat – „SEP“
Aceast procedur prezint o serie de asemnri cu cea a titlului
executoriu european pentru creanele necontestate (TEE) prin faptul
c se aplic în cazul creanelor pecuniare transfrontaliere care nu
sunt contestate i conduce la
pronunarea unei hotrâri care este executorie în alte state membre
fr procedurile intermediare prevzute în Regulamentul Bruxelles I.
Cu toate acestea, spre deosebire de TEE, nu este necesar ca mai
întâi s existe o hotrâre judectoreasc sau un titlu de crean, cum ar
fi un act autentic sau o tranzacie judiciar. SEP poate fi utilizat
numai pentru creane pecuniare aferente unor sume specifice care
sunt exigibile în momentul în care este prezentat cererea de
somaie. Aceasta este o procedur scris i nu implic o audiere în
instan, cu excepia cazului în care sau pân în momentul când
procedura face obiectul unei contestaii sau opoziii. Odat ce SEP
face obiectul unei opoziii, cauza înceteaz s continue în cadrul
procedurii SEP; în cazul în care solicitantul dorete s continue
cauza, acest lucru trebuie s aib loc în cadrul unei alte proceduri
adecvate.
Procedura european de somaie de plat este opional, în sensul c este
la latitudinea reclamantului dac alege s utilizeze aceast procedur
în locul oricrei alte ci disponibile prin care ar putea fi introdus
aceeai cerere, inclusiv
în temeiul dreptului procedural naional. Procedura este
iniiat prin simpla completare a formularului de cerere, formularul
A, care se regsete în anexa la regulament. Formularul A i alte
formulare aferente SEP sunt disponibile i
în versiuni electronice online pe portalul european
e-justiie ( 61).
Procedura european de somaie de plat este de interes special pentru
reclamanii care au cereri care nu sunt de natur s fac obiectul unei
opoziii,
( 61) https://e-justice.europa.eu/dynform_intro_taxonomy_
action.do?idTaxonomy=155&plang=ro&init=true&refresh=
în special în litigiile dintre întreprinderi i consumatori.
Trebuie amintit îns c normele de competen aplicabile în litigiile
împotriva consumatorilor în cadrul SEP sunt modificate fa de cele
din Regulamentul Bruxelles I, care s-ar aplica în mod normal. În
cazul în care o cerere din cadrul procedurii europene de somaie de
plat decurge dintr-un contract încheiat cu un consumator,
consumatorul fiind pârâtul, instana cu competen judiciar trebuie s
fie cea
a statului membru în care îi are domiciliul pârâtul, astfel cum se
prevede la articolul 59 din Regulamentul Bruxelles I.
În cazul în care cererea din cadrul SEP este acceptat i nu
face obiectul opoziiei din partea pârâtului, instana va emite
hotrârea i un certificat, iar ulterior hotrârea poate fi executat
în alte state membre, fr a fi necesare proceduri suplimentare i fr
a fi nevoie de procedura european de exequatur în temeiul
Regulamentului Bruxelles I. În acest context, Regulamentul privind
procedura european de somaie de plat elimin procedura de
exequatur ( 62). Executarea are loc în condiii similare celor
pentru executarea unui titlu executoriu european pentru creanele
necontestate.
Procedura european de somaie de plat a intrat în vigoare de la 12
decembrie 2008. Informaii suplimentare despre SEP pot fi consultate
în Ghidul practic pentru aplicarea Regulamentului privind procedura
european de somaie de plat, care a fost publicat sub auspiciile
Reelei judiciare europene în materie civil i comercial (
63).
( 62) A se vedea articolul 19 din Regulamentul privind
SEP.
( 63) Ghidul poate fi accesat online la adresa:
http://ec.europa.eu/justice/civil/ document/index_en.htm.
28 Un ghid pentru practicienii din domeniul dreptului — Cooperarea
judiciar în materie civil în Uniunea European
http://slidepdf.com/reader/full/civil-justice-guide-eu-ro
28/120
3.4. Procedura european privind cererile cu va loare redu s –
„PECVR”
Procedura european privind cererile cu valoare redus („PECVR”) este
a treia dintre procedurile în cadrul crora msurile intermediare
necesare pentru recunoaterea i executarea hotrârilor judectoreti au
fost reduse, respectând
astfel solicitarea Consiliului European de la Tampere ( 64).
În aceast privin, PECVR este similar cu procedurile SEP i TEE, îns,
în alte privine, aceasta este foarte diferit de celelalte dou
proceduri.
În primul rând, PECVR se refer atât la cauze contestate, cât
i la cele necontestate i, prin urmare, aceasta conine dispoziii de
natur procedural, inclusiv pentru organizarea unei audieri orale i
obinerea probelor. Aceasta conine, de asemenea, o serie de termene
care, dac sunt respectate, ar trebui s permit ca procedura, chiar i
în cauzele contestate, s fie finalizat mai rapid decât alte
proceduri. PECVR este, în principiu, o procedur scris i este
conceput pentru a fi utilizat de ctre reclamani i pârâi cu
dificultate minim i fr a fi nevoie de reprezentare în justiie, dei
acest lucru nu este exclus.
PECVR, la fel precum SEP, este disponibil doar pentru cauzele
transfrontaliere i reprezint o alternativ la procedurile naionale
de natur similar. Partea care a obinut câtig de cauz în cadrul unei
PECVR se poate atepta ca cealalt parte s suporte costurile, dar
numai în cazul în care acestea sunt proporionale cu valoarea
cererii. Restricionarea costului procedurii este un element central
al obiectivului PECVR de a facilita accesul la justiie, în special
pentru consumatorii
individuali i pentru proprietarii de întreprinderi mici care, în
caz contrar, nu ar fi dispui sau capabili s îi cear drepturile în
alte state membre.
Cel mai important element privind PECVR este descrierea cererilor
care pot face obiectul procedurii. În primul rând, acestea nu
trebuie s depeasc o valoare
( 64) A se vedea punctul 1.5.
de 2 000 EUR. Valoarea trebuie s fie calculat la începutul
litigiului i exclude orice dobânzi pentru crean sau cheltuieli. În
cazul în care exist o cerere reconvenional într-o cauz contestat,
nici cererea reconvenional nu trebuie s depeasc limita de 2 000
EUR, dar cererea i cererea reconvenional nu sunt agregate în scopul
calculrii limitei. În ceea ce privete obiectul, în cadrul PECVR pot
fi înaintate cereri de natur civil i comercial, cu excepii
similare
celor din Regulamentul Bruxelles I. Sunt excluse unele chestiuni
suplimentare, inclusiv creanele salariale, cererile în legtur cu
închirierea unor bunuri imobile i cele întemeiate pe rspunderea
delictual legat de înclcarea dreptului la via privat i
calomnie.
Executarea unei hotrâri în temeiul PECVR este similar celei pentru
SEP i TEE; se emite un c